Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia a oprit prelucrarea la rafinăria din Saratov după avarii la unitatea-cheie CDU-6, o întrerupere care scoate temporar din funcțiune o capacitate echivalentă cu 2,2% din rafinarea totală a țării, potrivit Digi24. Oprirea vine în urma unui atac cu drone, iar unitatea afectată mai fusese suspendată și după atacurile din martie și mai.
Două surse „bine informate” au declarat pentru Reuters că rafinăria a încetat prelucrarea petrolului din cauza avariilor la unitatea principală CDU-6, relatează UNN. Această unitate are o capacitate de 20.000 de tone metrice pe zi și este singura de acest tip din cadrul rafinăriei, conform acelorași informații.
Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a transmis miercuri că, în urma unui atac cu drone asupra regiunii, o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. El a menționat și avarii la „instalații industriale civile”, fără să precizeze care.
În paralel, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat o lovitură asupra rafinăriei de petrol din Saratov.
Pe lângă oprirea prelucrării, jurnaliștii citați în material notează că rafinăria din Saratov a încetat să mai vândă produse petroliere la Bursa Internațională de Mărfuri din Sankt Petersburg, un indiciu al impactului imediat asupra fluxului comercial al rafinăriei.
Rafinăria din Saratov are o capacitate de aproximativ 5,8 milioane de tone de petrol, adică 2,2% din volumul total de rafinare al Rusiei. Amplasamentul este pe malul fluviului Volga, la aproximativ 500 km nord-est de Moscova.
Recomandate
Atacul AUR la adresa criteriului de excludere din negocierile de guvernare ridică riscul de blocaj politic , într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne incertă, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , îl critică pe președintele Nicușor Dan după ce acesta a transmis că ar respinge un Guvern care ar ajunge la putere cu voturi de la AUR. Peiu susține că președintele „a impus” ca Executivul să fie format din orice partide, cu excepția AUR, și îl acuză că „ignoră democrația”. Într-o postare pe Facebook, Peiu afirmă că în Parlament există 10 grupări politice (PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități, POT – menționând că POT nu are grupuri parlamentare, dar are parlamentari considerați neafiliați – plus câțiva neafiliați) și că excluderea AUR ar face dificilă formarea unui nou Guvern. Miza: stabilitatea guvernării și capacitatea de a trece legi Peiu susține că, dacă se va forma totuși un Guvern fără AUR, acesta ar avea două variante, în opinia sa: fie ar deveni „un Guvern personal” al președintelui (Peiu îl compară cu un „Guvern de tip Carol al II-lea”); fie ar avea „o viață foarte scurtă”. În același mesaj, reprezentantul AUR afirmă că excluderea AUR ar fi un „calcul cinic”, menit să pună presiune pe celelalte partide pentru a accepta „un regim personal” și pentru a vota rapid legi care ar fi trebuit dezbătute mai mult timp, dând ca exemplu legea salarizării unitare . Legătura cu economia, în discursul AUR Peiu leagă prelungirea crizei politice de efecte economice, vorbind despre „cronicizarea crizei economice” și susținând că populația „o simte din plin”. Tot el afirmă că această criză ar conveni „puterii”, pentru că ar ascunde teme precum despăgubiri pentru vaccinuri nefolosite, situația dronelor ucrainene în zona portului Constanța și contracte atribuite fără licitație. În final, Peiu atribuie această situație „atitudinii” președintelui, invocând „aroganța” și „dorința de a instaura un regim personal”, fără ca articolul să includă un răspuns al președintelui la acuzațiile formulate. [...]
Canada își diversifică parteneriatele economice și își temperează discursul public pe drepturile omului în relația cu Arabia Saudită, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul și al dependenței de piața americană, potrivit Digi24 . Premierul canadian Mark Carney , aflat într-o vizită la Jeddah, a spus că Ottawa nu va „da lecții de la distanță” Riadului în privința drepturilor omului, argumentând că o astfel de abordare „este satisfăcătoare, dar este ineficientă”. În același timp, el a insistat că dialogul cu o țară nu înseamnă acord cu toate acțiunile acesteia. Miza: reducerea dependenței de SUA și extinderea relațiilor comerciale Vizita se înscrie în strategia lui Carney de a construi parteneriate economice la nivel global, în condițiile în care Canada este „prea dependentă de un singur partener”, Statele Unite ale lui Donald Trump, cu care relațiile sunt tensionate. În acest context, Carney a amintit și deplasările sale anterioare din acest an în India și China, două economii majore cu care Canada a avut relații diplomatice dificile în ultimii ani. Acorduri semnate și domeniile vizate În Arabia Saudită, Carney s-a întâlnit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman și a semnat o serie de acorduri pentru consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv în: energie; minerale critice; inteligență artificială. Separat, un acord-cadru care ar urma să permită companiilor canadiene să investească mai ușor în Arabia Saudită este așteptat să fie finalizat anul viitor, conform informațiilor din articol. Context diplomatic: după criza din 2018 Deplasarea lui Carney este prima vizită a unui premier canadian în regat din ultimul sfert de secol și vine la câțiva ani după criza diplomatică din 2018, când Riadul a expulzat ambasadorul canadian, și-a rechemat propriul ambasador și a înghețat noi schimburi comerciale sau investiții cu Canada, după ce Ottawa criticase arestarea unor activiști saudiți pentru drepturile omului. În noua abordare, mesajul transmis de Carney sugerează o prioritizare a obiectivelor economice și a accesului la parteneriate, într-un moment în care Canada caută alternative la relația dominantă cu SUA. [...]
China ar fi transmis Rusiei că folosirea armelor nucleare în Ucraina „nu se pune deloc problema” , potrivit unei declarații făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și relatate de Digi24 . Mesajul, descris de Zelenski ca având forma unui „ultimatum”, ar indica o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Moscovei, cu potențial de a influența calculul strategic al Rusiei și riscurile de escaladare ale războiului. Informația este atribuită de Zelenski publicației Politico , iar liderul ucrainean spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, în cadrul summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat și despre „rolul Chinei în încheierea războiului din Ucraina”. Zelenski a legat reacția Beijingului de discuțiile din spațiul public rusesc despre un posibil răspuns nuclear la atacurile ucrainene asupra teritoriului Rusiei, susținând că ar fi fost „prima dată” când China a răspuns direct, într-o formulă apropiată de un ultimatum. „Mi se pare că aceasta a fost prima dată când China a răspuns direct, într-o formă asemănătoare unui ultimatum, că nu se poate pune deloc problema utilizării armelor nucleare”, a spus Zelenski. Contextul: presiuni interne în Rusia și exerciții nucleare în Belarus În material se menționează că Rusia a desfășurat în luna mai exerciții militare nucleare în Belarus , deși Vladimir Putin s-a abținut, până acum, de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. Totodată, Putin ar fi spus că atacurile Ucrainei nu produc pagube suficient de mari încât să justifice o reacție nucleară. Pe fondul acestor tensiuni, Digi24 amintește și un exemplu de presiune politică internă: deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov și-a îndemnat colegii să îi ceară lui Putin să lovească Ucraina cu arme nucleare, pentru a forța semnarea unui acord de pace. Ce mai spune Zelenski Președintele ucrainean a afirmat că a discutat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, însă a precizat că preferă să păstreze confidențialitatea privind acea conversație. Informațiile despre poziția Chinei provin din relatarea lui Zelenski (prin intermediul liderilor europeni, conform declarației sale), iar în articol nu sunt prezentate detalii suplimentare despre forma sau canalul exact al mesajului transmis de Beijing către Moscova. [...]
Eliberarea rapidă a soldatului care l-a amenințat pe Putin indică o gestionare strictă a riscurilor interne în armată , într-un moment în care orice semnal public de contestare poate alimenta tensiuni în aparatul de securitate al Rusiei, potrivit Digi24 . Militarul rus Aleksandr Lunin , reținut după publicarea unui videoclip viral în care cerea o întâlnire directă cu Vladimir Putin și avertiza asupra unei posibile revolte, a fost între timp eliberat și și-a șters mesajul. Înregistrarea strânsese milioane de vizualizări, iar cazul a ajuns să fie comentat inclusiv de Kremlin. Ce a cerut soldatul și de ce a devenit cazul sensibil Potrivit portalului de știri Verstka, citat în material, Lunin a publicat pe 25 iunie un mesaj video în care solicita să fie primit de Putin pentru a-i spune „tot adevărul” despre situația Rusiei și a forțelor armate implicate în războiul din Ucraina. În același mesaj, el avertiza că, dacă nu are loc întâlnirea, „consecințele vor fi foarte grave”, mergând până la afirmația că armata „ar întoarce armele împotriva Kremlinului”. Reacția autorităților și semnalul pentru controlul intern După eliberare, Lunin a transmis că este „teafăr și nevătămat”, fără să explice de ce a șters înregistrarea. Înainte de asta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , comentase public mesajul, spunând că autorul a folosit „formulări destul de ciudate”. Soldatul a mai susținut că a publicat mesajul după ce s-ar fi întâlnit cu „responsabili de rang înalt din Ministerul Apărării și din organismele de securitate”, care ar fi decis să îl folosească pentru a transmite un mesaj către președinte. Afirmația nu este detaliată sau verificată independent în material. De ce contează Din perspectivă operațională, episodul arată cât de rapid poate fi încadrat și „închis” un incident de comunicare cu potențial destabilizator: un mesaj viral, o reacție publică de la Kremlin, apoi eliberarea și dispariția conținutului. Pentru mediul de afaceri și investitori, astfel de semnale sunt relevante prin prisma riscului politic și a predictibilității deciziilor într-un stat care gestionează strict orice contestare publică venită din zona militară. [...]
Diferențele de salarii între județe rămân mari în 2026 , iar un singur județ a reușit o creștere anuală de două cifre, semn al unei piețe a muncii tot mai polarizate, potrivit Digi24 , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . În aprilie 2026, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.740 de lei, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 5.843 de lei, în creștere cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Unde sunt cele mai mari salarii nete Harta salariilor nete pe județe indică în continuare Bucureștiul pe primul loc, cu un câștig salarial mediu net de peste 7.600 de lei pe lună. Urmează Timiș și Cluj, unde salariul mediu net depășește 6.700 de lei lunar, iar apoi Sibiu, cu peste 6.400 de lei net pe lună. Județul care a ieșit din tipar: Sibiu Sibiul este județul care se remarcă prin cea mai mare creștere salarială: conform INS, a fost singurul județ cu un avans de peste 10% al salariului mediu net în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Prin comparație, media națională a creșterii a fost de 3,5%. Polul opus: județele cu venituri mult sub media națională La coada clasamentului se află Giurgiu, Suceava, Vrancea, Vaslui, Botoșani și Teleorman. Aici, salariul mediu net este de puțin peste 4.100 de lei pe lună, cu aproximativ 3.500 de lei mai mic decât în București. Diferențe mari și între sectoare: de la petrol și gaze la HoReCa Pe domenii de activitate, cele mai mari salarii sunt în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu peste 15.400 de lei net pe lună. În acest sector s-a consemnat și o creștere de peste 40% față de luna precedentă, INS explicând evoluția prin acordarea unor prime și bonusuri în aprilie. În topul domeniilor bine plătite intră și: IT, cu un salariu mediu net de peste 14.200 de lei pe lună; fondurile private de pensii și prelucrarea țițeiului, cu peste 13.000 de lei net lunar. La celălalt capăt al clasamentului sunt acvacultura, serviciile de asistență socială și sectorul hotelurilor și restaurantelor, unde salariile rămân mult sub media națională, conform INS. [...]
Benjamin Netanyahu spune că riscul de escaladare rămâne ridicat , după ce a avertizat că „ războiul cu Iranul ” este departe de a se fi încheiat și că „noi provocări” urmează, potrivit Digi24 . Mesajul indică o prelungire a tensiunilor regionale, cu potențiale efecte asupra securității și stabilității în Orientul Mijlociu. Netanyahu a spus că Israelul va continua să împiedice Iranul să obțină arme nucleare „fie că există un acord, fie că nu”, în pofida „loviturilor puternice” pe care Teheranul le-ar fi suferit în ultimele săptămâni. Declarațiile au fost relatate de presa israeliană, inclusiv The Times of Israel . „Regimul iranian a suferit o lovitură severă, iar politica noastră este clară: Iranul nu va deține arme nucleare, fie că există un acord, fie că nu. Războiul nu s-a încheiat încă, iar noi provocări se profilează în fața noastră.” În același timp, premierul israelian a reiterat poziția guvernului său potrivit căreia Iranul ar fi obținut deja arme nucleare dacă Israelul nu ar fi intervenit. Autoritățile iraniene resping constant acuzațiile și susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri civile. Prezența militară în sudul Libanului, menținută „atât timp cât va fi necesar” Netanyahu a mai anunțat că trupele israeliene vor rămâne în sudul Libanului „atât timp cât va fi necesar”, invocând amenințările reprezentate de Hezbollah, grupare susținută de Iran. „Vom rămâne în zona de securitate din sudul Libanului atât timp cât va fi necesar pentru a garanta securitatea comunităților noastre din nord.” În paralel, Libanul cere ca Israelul să își respecte angajamentul de retragere din două „zone pilot” din sudul țării și să le predea armatei libaneze înainte de a accepta participarea la următoarea rundă de negocieri directe, programată pentru săptămâna viitoare la Roma. Potrivit informațiilor prezentate, forțele israeliene ar păstra totuși o zonă tampon în sudul Libanului. Referință la rolul SUA și la tema superiorității aeriene Referindu-se la campania împotriva Iranului, Netanyahu a afirmat că armata SUA a fost „un multiplicator de forță extraordinar” pentru Israel. Fără să menționeze explicit, el a făcut și o aluzie la anunțul președintelui american Donald Trump privind intenția de a vinde avioane de vânătoare F-35 Turciei, critic vocal al Israelului și stat membru NATO. „Menținerea superiorității aeriene a Israelului este o piatră de temelie a doctrinei noastre de securitate națională. Este la fel de esențială pentru menținerea stabilității în turbulenta regiune a Orientului Mijlociu.” [...]
