România riscă presiuni pe prețurile energiei din cauza importurilor în următorii ani, pe fondul întârzierii noilor capacități de producție și al unor probleme punctuale din sistem, potrivit declarațiilor fostului ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, făcute la Digi24.

Nicolescu spune că România va fi „nevoită să importe energie” în următorii aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție vor intra în funcțiune. În opinia sa, scenariul deconectării temporare a marilor consumatori este puțin probabil, deoarece există opțiuni de acoperire a necesarului prin capacități aflate în rezervă și prin importuri.

Importurile ca soluție de echilibrare, cu efect posibil în facturi

În cazul în care producția internă nu este suficientă, România poate importa energie din țările cu care are interconexiuni, inclusiv Grecia, Bulgaria și Ucraina. Fostul ministru a invocat existența capacităților transfrontaliere (linii de conectare) disponibile și a estimat că, după această perioadă de circa doi ani, România ar putea reveni la statutul de exportator.

În paralel, închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă adaugă presiune suplimentară asupra sistemului energetic, însă Nicolescu susține că există suficiente opțiuni pentru a acoperi consumul.

„Panică” și discuțiile despre forță majoră, risc suplimentar pentru prețuri

Întrebat despre posibilitatea ca furnizorii să invoce forța majoră pentru a modifica prețurile din contractele existente, Nicolescu a spus că situația „nu este atât de simplă” și a amintit că forța majoră se referă, în general, la evenimente excepționale (calamități, cutremure, războaie, fenomene extreme). Stabilirea existenței forței majore ar reveni instanțelor, în cazul unui litigiu.

Principala sa îngrijorare rămâne însă efectul mesajelor alarmiste asupra pieței:

„Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri.”

El avertizează că reacțiile exagerate și apariția panicii pot amplifica presiunile asupra prețurilor energiei și cere ca situația să fie explicată „clar și corect” pentru a evita distorsiuni în piață.

Probleme structurale: proiecte întârziate și rolul cărbunelui în criză

Nicolescu a criticat ritmul lent al proiectelor energetice ale companiilor de stat, dând exemplul unei centrale începute în urmă cu aproximativ 12 ani și încă nefinalizate. În schimb, el spune că mizează pe proiecte private aflate într-un stadiu avansat pentru creșterea producției.

În ceea ce privește centralele pe cărbune, fostul ministru consideră că ele pot fi utile în perioade de criză, chiar dacă sunt vechi și au randamente mai scăzute. Pe termen lung, România ar trebui să se bazeze pe soluții mai eficiente și pe capacități noi, iar închiderea unor centrale pe cărbune înainte de a avea înlocuitori a fost, în opinia sa, o greșeală:

„Întâi pui în loc și apoi închizi.”