Știri
Știri din categoria Diverse
Alertarea RO-Alert și ridicarea de la sol a două avioane Eurofighter arată cum se activează, în practică, lanțul operațional de supraveghere și reacție la granița estică, după ce radarele MApN au detectat un grup de drone în apropierea Insulei Șerpilor, potrivit Digi24.
Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a identificat marți, la ora 09:52, un grup de ținte aeriene la aproximativ 20 de kilometri est de Insula Șerpilor (Ucraina). În urma detectării, au fost declanșate măsuri de monitorizare și de informare a populației din nordul județului Tulcea.
MApN a transmis că două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 10:25 pentru monitorizarea situației.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 10:29 către locuitorii din nordul județului Tulcea, cu avertizarea privind riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Alerta aeriană a încetat la ora 11:05.
Potrivit MApN, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian.
ISU Tulcea a precizat că mesajul RO-Alert a avut caracter de informare și avertizare, iar populația a fost rugată să urmeze recomandările transmise dacă situația o impune și să sune la 112 dacă observă obiecte care cad din cer și pot pune în pericol bunurile sau integritatea persoanelor.
Recomandate
Parlamentul European a votat un mecanism de sprijin care poate acoperi până la 80% din scumpirea îngrășămintelor , o măsură cu impact direct asupra costurilor din agricultură și, indirect, asupra prețurilor alimentelor, potrivit Digi24 . Pachetul adoptat marți urmărește să reducă efectele creșterii prețurilor la îngrășăminte asupra fermierilor din UE. Noile reguli permit acordarea unor avansuri mai mari din plățile directe și introduc posibilitatea unui sprijin financiar care poate acoperi până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor. Eurodeputații au aprobat, în procedură accelerată, modificările propuse de Comisia Europeană la Politica Agricolă Comună (PAC) , astfel încât fermierii să poată primi sprijin înaintea următorului sezon agricol. Propunerea a trecut cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri. Ce se schimbă pentru fermieri și pentru bugetele naționale Concret, măsurile prevăd: sprijin sub formă de lichidități de până la 80% din costurile suplimentare generate de scumpirea îngrășămintelor; majorarea avansurilor aferente plăților directe din PAC de la 70% la 75%; plata avansurilor imediat după depunerea cererii, fără a mai aștepta data de 16 octombrie, cum prevăd regulile actuale; mai multă flexibilitate pentru statele membre în ajustarea bugetelor destinate plăților directe pentru anul viitor. Miza economică, potrivit Parlamentului European, este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității alimentelor, dar și limitarea efectelor în lanț asupra prețurilor plătite de consumatori. De ce contează: îngrășămintele apasă semnificativ în costuri Parlamentul European indică faptul că prețul îngrășămintelor are un impact direct asupra producției alimentare, acestea reprezentând până la 16% din costurile de producție suportate de fermieri. În plus, UE importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice folosite în agricultură, iar producția europeană depinde în mare măsură de gazele naturale. Creșterea prețurilor la îngrășăminte și energie este pusă pe seama evoluțiilor geopolitice din ultimii ani, inclusiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, tensiunile din Orientul Mijlociu, în special cele legate de închiderea Strâmtorii Hormuz. Ce urmează pentru intrarea în vigoare Pentru a se aplica, textul votat de Parlamentul European trebuie aprobat oficial și de Consiliul Uniunii Europene , după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Noile prevederi ar urma să intre în vigoare în ziua următoare publicării. [...]
România condiționează achizițiile militare de producția locală , o schimbare care poate reporni fabrici și poate repoziționa industria de apărare în lanțurile NATO, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în contractele semnate anul acesta a fost introdusă o cerință „ignorată zeci de ani”: furnizorii de echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, „în cea mai mare măsură posibilă”, în România. Într-o postare pe Facebook, Miruță a legat această abordare de angajamentul României de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare și a susținut că repornirea producției militare interne este „foarte apreciată la nivel aliat”. El afirmă că măsura a început deja să ducă la repornirea unor fabrici și la reconstruirea capacității de producție de care România are nevoie. De ce contează: efect economic și capacitate industrială, nu doar buget Ministrul argumentează că miza nu este doar una bugetară, ci și una de economie și securitate: investițiile în producția internă ar trebui să sprijine lanțuri de aprovizionare „reziliente” și o industrie capabilă să livreze rapid, fără întârzieri, în contextul provocărilor de securitate. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. Context NATO: parteneriate și achiziții comune Miruță spune că direcția este susținută și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar discuțiile au fost reluate în marja Summitului NATO de la Ankara, la NATO Defence Industry Forum. Acolo, potrivit ministrului, accentul a fost pus pe: consolidarea parteneriatelor; dezvoltarea programelor comune de achiziții; extinderea capacităților de producție în statele aliate. În acest cadru, Miruță afirmă că România „are șansa” de a deveni un actor important în noua arhitectură industrială de apărare a NATO, dar că valorificarea oportunității depinde de deciziile interne privind transformarea industriei românești de apărare într-un „pilon” pentru securitatea națională și pentru Alianță. [...]
Kremlinul spune că va monitoriza atent deciziile summitului NATO , pe fondul anunțurilor așteptate la Ankara privind contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari” și al discuțiilor despre Ucraina, potrivit Digi24 . Reuniunea NATO din Turcia este descrisă de Moscova ca fiind precedată de declarații „confruntaționale” la adresa Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia va urmări îndeaproape rezultatele summitului. În paralel, Peskov a afirmat că Rusia menține „contacte de lucru” cu Statele Unite și că speră ca eforturile americane de mediere pentru pace în Ucraina să aibă succes, informație atribuită de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres. Contextul imediat este dat de prezența președintelui american Donald Trump la Ankara și de așteptarea ca liderii NATO să anunțe contracte de armament de ordinul zecilor de miliarde de dolari, ca semnal că răspund solicitărilor SUA privind creșterea cheltuielilor de apărare în Europa. Totodată, Trump a discutat telefonic, duminică, atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin, iar problema Ucrainei urmează să fie pe agenda summitului. Digi24 notează și că Trump ar urma să se întâlnească personal cu Zelenski la Ankara, unde liderul ucrainean încearcă să obțină angajamente pentru livrări de sisteme antirachetă Patriot și rachete pentru acestea, invocând nevoia urgentă de apărare în fața atacurilor rusești. [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea miza pe escaladare și pe testarea NATO , nu pe negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Miza, în lectura fostului campion mondial la șah, este una de supraviețuire politică: oprirea conflictului ar pune în pericol regimul lui Vladimir Putin. Într-un interviu acordat TVP World , Kasparov susține că liderul de la Kremlin „nu are niciun interes” să închidă războiul, chiar dacă Rusia resimte tot mai puternic efectele economice ale conflictului și ale sancțiunilor internaționale. El respinge ideea că presiunea economică ar împinge automat Moscova spre pace. „Sunt de acord că pentru Putin apar tot mai multe probleme, deoarece Rusia începe să simtă presiunea. Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru va duce la negocieri de pace.” De ce ar conta „logica războiului” în Rusia Kasparov spune că nu doar economia, ci întreaga societate ar funcționa într-un „regim de război”, de la educație până la vârful guvernului, ceea ce ar face improbabilă o schimbare de direcție pe termen scurt. În opinia sa, nemulțumirea internă ar fi alimentată mai ales de costurile economice, nu de război în sine, iar răspunsul lui Putin ar fi „escaladarea”, pentru a controla narațiunea. „Nu este vorba doar despre economie. Întreaga țară, de la grădiniță până la vârful guvernului, funcționează în regim de război.” Kasparov mai afirmă că termenul „negocieri” ar avea o semnificație diferită pentru Kremlin, invocând cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv solicitarea ca NATO să revină la granițele din 1997 și să părăsească Europa de Est. Avertismentul operațional: un posibil „test” al NATO în statele baltice Elementul cu impact direct asupra securității regionale este avertismentul că Rusia ar putea încerca o acțiune limitată împotriva unor țări NATO, „în primul rând a statelor baltice”, pentru a testa hotărârea Alianței. Kasparov leagă această posibilitate de nevoia lui Putin de a schimba narațiunea și de a evita o încheiere a războiului care i-ar slăbi poziția. „Cred că șansele ca Putin să încerce să-și testeze norocul prin atacarea unor țări NATO, în primul rând a statelor baltice, printr-o incursiune limitată doar pentru a testa hotărârea Alianței, cresc în fiecare zi.” În final, Kasparov își reiterează teza că războiul nu se va încheia cât timp Putin rămâne la putere, susținând că „singura modalitate” de a opri conflictul ar fi „sfârșitul regimului”. În același material se menționează că Kasparov a fost inclus în mai 2022 pe lista „agenților străini” a Ministerului Justiției din Rusia și că, potrivit Fakti, autoritățile ruse îl caută la nivel internațional pentru a-l aduce în fața justiției. [...]
Gianni Infantino încearcă să limiteze riscul de ingerință politică în deciziile disciplinare FIFA , după ce a confirmat că a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul scandalului legat de anularea cartonașului roșu acordat lui Folarin Balogun, potrivit Digi24 . Mesajul central al șefului FIFA: decizia ar fi aparținut unui comitet independent, iar contactele cu lideri politici nu ar trebui confundate cu influențarea procedurilor. Infantino a transmis, într-un comunicat citat de Digi Sport, că „organele judiciare ale FIFA sunt independente”, funcționează autonom și aplică Codul Disciplinar FIFA pe baza faptelor și a reglementărilor. În aceeași intervenție, el a insistat că această independență este „esențială pentru credibilitatea și integritatea fotbalului”. Ce a spus Infantino despre apelul de la Trump Șeful FIFA a recunoscut explicit că a primit un apel de la Donald Trump pe tema cartonașului roșu acordat lui Balogun, dar a încadrat discuția într-un tipar mai larg de contacte pe care le are cu lideri și oficiali. „Da, discut în mod regulat chestiuni legate de Cupa Mondială FIFA cu președintele Statelor Unite și, pe această temă, am primit într-adevăr un apel de la președintele Donald Trump, la fel cum primesc apeluri de la șefi de stat, oficiali guvernamentali, personalități din lumea fotbalului și lideri de afaceri din întreaga lume pe multe teme diferite.” Infantino a mai spus că, în conversație, i-a explicat lui Trump că există „proceduri legale” în curs în fața organelor judiciare independente ale FIFA și că subiectul va fi soluționat „la momentul potrivit” de autoritățile competente. De ce contează: credibilitate instituțională și presiune externă Miza depășește cazul Balogun: pentru FIFA, orice percepție că deciziile disciplinare pot fi influențate politic lovește direct în credibilitatea competițiilor și a mecanismelor interne de guvernanță. Infantino a încercat să traseze o linie între dialogul cu lideri politici (pe teme legate de Cupa Mondială) și deciziile comisiilor disciplinare, pe care spune că le respectă chiar și atunci când nu este de acord cu ele. „Ceea ce fac întotdeauna, însă, este să respect aceste decizii și autonomia organismelor care le iau.” În material este menționat și un articol Politico despre „culisele” anulării cartonașului roșu, însă Digi24 nu oferă în acest text detalii suplimentare din acel material, dincolo de trimiterea la subiect. [...]
Două explozii lângă hotelul unde a fost cazat Emmanuel Macron ridică riscurile de securitate pentru vizita de stat și întâlnirile economice programate la Damasc , potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc marți, în apropierea hotelului din centrul Damascului unde președintele Franței a petrecut noaptea și de unde plecase dimineața spre discuții la palatul prezidențial. Palatul Élysée a transmis că Macron este în siguranță și își continuă vizita de stat în Siria. Ce se știe despre explozii și victime Ministerul sirian de Interne a anunțat că a înregistrat „18 răniți, dintre care patru polițiști”, în urma a două explozii provocate de „două bombe artizanale”, potrivit Le Monde. Conform aceleiași relatări, una dintre bombe ar fi fost plasată într-o mașină parcată pe marginea drumului, iar cealaltă într-un container de gunoi. Separat, ynetnews.com, citând surse siriene, a relatat că trei persoane ar fi fost ucise și că au existat și răniți, inclusiv membri ai forțelor de securitate loiale președintelui sirian Ahmad al-Sharaa. Informațiile privind decesele nu sunt confirmate de autoritățile siriene în textul citat. O sursă care a vorbit cu AFP a declarat că unul dintre dispozitive ar fi fost ascuns într-un coș de gunoi, iar celălalt ar fi explodat într-un vehicul. Impactul imediat asupra vizitei și agendei economice Potrivit unor informații citate de Reuters, Macron a părăsit hotelul cu aproximativ 15 minute înainte de explozii, iar o sursă din domeniul securității a indicat că deflagrațiile au fost provocate de dispozitive explozive. Un jurnalist Le Figaro aflat la Damasc a relatat că președintele francez a ajuns în siguranță la palatul prezidențial, unde urma să se întâlnească cu omologul sirian Ahmed al-Sharaa, înainte de a participa la o reuniune cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Digi24 notează că Macron este însoțit de mai mulți directori ai unor companii franceze, între care Rodolphe Saadé (CMA-CGM) și Patrick Pouyanné (TotalEnergies). Context: prima vizită a unui lider occidental după schimbarea de putere Macron a sosit luni seara în Siria, într-o vizită prezentată drept prima a unui lider al unei mari puteri occidentale de la venirea la putere a unei coaliții islamiste. Vizita are loc la câteva zile după ce zece persoane au fost ucise într-un atentat cu bombă asupra unei cafenele din centrul Damascului, menționează Digi24. În acest context, exploziile de marți amplifică presiunea pe componenta de securitate a vizitei și pot influența desfășurarea întâlnirilor oficiale și a discuțiilor cu mediul de afaceri, în condițiile în care autoritățile siriene au indicat că forțele de securitate îi caută pe cei implicați. [...]
