Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul a scos mina Baia de Fier de pe lista închiderilor, iar reluarea exploatării de grafit din Gorj este legată direct de statutul acestui mineral de „materie critică” în Uniunea Europeană și de cererea din lanțul bateriilor, cu producția programată să înceapă în 2028, potrivit Stirile Pro TV.
Mina Baia de Fier (județul Gorj) a fost închisă la sfârșitul anilor ’90, după ce a fost considerată nerentabilă, deși anterior producea anual aproximativ 40.000 de tone de grafit. Acum, exploatarea urmează să fie reluată, în condițiile în care grafitul este folosit în producția bateriilor pentru mașini electrice și în soluții de stocare a energiei pentru locuințe.
În zonă există două perimetre cu rezervă omologată pentru grafit, la Cătălinu și Ungurelașu. Investiția vizează atât infrastructura de extracție, cât și instalarea unor echipamente de procesare, astfel încât materia primă să fie transformată în grafit de înaltă puritate, utilizat inclusiv în baterii și sisteme de stocare a energiei.
Directorul general al SALROM, Dan Constantin Dobrea, spune că proiectul este în faza de licitație pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate, oportunitate și de mediu, urmând apoi procedurile de achiziție pentru echipamentele și utilajele necesare exploatării.
„În acest moment suntem în faza de licitație pentru studiile de prefezabilitate, fezabilitate, oportunitate și de mediu. După care vom trece la demararea procedurii de achiziție a echipamentelor și utilajelor necesare pentru exploatarea efectivă a grafitului. Eu sper că până la sfârșitul primului semestru din 2028 vom avea primele cantități de grafit.”
În același material, premierul Ilie Bolojan afirmă că Ministerul Economiei are mandat, împreună cu SALROM, să identifice parteneri pentru valorificarea resurselor, nu doar a grafitului, ci și a altor „minerale rare” cu valoare strategică în anii următori.
„Ministerul Economiei are mandat, împreună cu compania Salrom, care îl gestionează, să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem, nu doar cele de grafit, ci toate celelalte minerale rare, care au o valoare strategică certă în anii următori, să fie valorificate.”
Contextul este presiunea europeană de a securiza aprovizionarea cu materii prime critice: România are zăcăminte care includ grafit, cupru și magneziu, iar din cele 47 de proiecte strategice aprobate la nivel european, trei sunt localizate în România, cu obiectivul de a reduce dependența de importurile din China.
În paralel, materialul notează că din grafit se poate obține grafen, al cărui preț poate ajunge la 200.000 de dolari pe tonă (aprox. 900.000 lei), un indicator al potențialului de valoare adăugată, dacă procesarea și utilizările industriale se confirmă.
Recomandate
CCR susține că discuția dintre șefa Curții și Ilie Bolojan a fost strict administrativă , cu o zi înainte ca instituția să anunțe verdictul pe noua Lege a integrității, potrivit Libertatea . Precizările vin după ce întâlnirea, desfășurată vineri, 14 august, a alimentat suspiciuni publice privind posibile influențe asupra unei decizii cu miză directă pentru aleși. Curtea Constituțională a transmis duminică seară, 16 august, că întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai executivului au „ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”, în limitele legii. Instituția afirmă, totodată, că „nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal”. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată.” De ce contează: presiune publică înaintea deciziei pe Legea ANI Clarificările CCR apar cu o zi înainte ca instanța constituțională să anunțe decizia privind noua Lege a integrității (Legea ANI), într-un context de criză politică și după ce întâlnirea a fost făcută publică de PSD. În paralel, duminică, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut Curții Constituționale să clarifice discuțiile purtate cu trei zile înainte de verdictul pe lege, conform aceleiași surse. Cum a apărut controversa și cine a cerut explicații Întâlnirea a fost semnalată public de senatorul PSD Daniel Zamfir, care a susținut că aceasta nu a fost anunțată oficial și a legat-o de dosarul privind Legea ANI. Ulterior, Zamfir a revenit cu detalii despre locul întâlnirii, afirmând că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, „ferit de ochii presei”. Libertatea arată că a solicitat sâmbătă, 15 august, un punct de vedere președintei CCR, Simina Tănăsescu, însă aceasta nu a răspuns; la scurt timp, CCR a transmis un comunicat în care nu a negat întrevederea și a respins „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții” în afara cadrului legal. Premierul demis Ilie Bolojan „nu a oferit nicio clarificare”, potrivit articolului. Miza deciziei de luni CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii Legi a integrității. Cea mai controversată prevedere menționată de Libertatea este că aleșii aflați în funcție își pierd mandatul în 30 de zile dacă au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi. În această situație este indicat președintele USR, Dominic Fritz , care este și primar al Timișoarei. Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale în iulie 2025, pentru un mandat de trei ani, și a fost numită judecător la CCR în 2019 de Klaus Iohannis, mai notează sursa. [...]
O presupusă întâlnire între premier și șefa CCR riscă să declanșeze o anchetă parlamentară cu miză instituțională , după ce grupul PACE – Întâi România anunță că va cere luni, în Senat, înființarea unei comisii de anchetă, potrivit Știrile Pro TV . Demersul vizează verificarea „împrejurărilor” în care ar fi avut loc întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Elena-Simina Tănăsescu, și evaluarea „eventualelor consecințe instituționale”. Solicitarea este formulată în baza art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului și, conform documentului citat, inițiativa ar fi susținută de „mai mult de o treime din numărul total al senatorilor”, urmând să fie înaintată Biroului Permanent al Senatului după strângerea semnăturilor necesare. Întâlnirea la care se referă proiectul ar fi avut loc la 14 august 2026, în incinta Parlamentului României. Ce ar urma să investigheze comisia și de ce contează Potrivit proiectului de hotărâre, comisia ar avea ca obiect investigarea organizării și desfășurării întâlnirii și evaluarea posibilelor efecte asupra unor principii-cheie de funcționare a statului: separația și echilibrul puterilor, independența jurisdicției constituționale, transparența instituțională și „colaborarea loială” între autorități. Inițiatorii precizează că mandatul ar fi limitat la fapte „exterioare activității jurisdicționale” a Curții Constituționale, adică fără a intra în zona deliberărilor sau deciziilor CCR, ci în contextul instituțional al relației dintre puteri. Cum ar fi compusă comisia Conform sursei, comisia ar urma să aibă 13 membri, numiți de plenul Senatului, respectând configurația politică: PSD: 4 senatori AUR: 3 senatori PNL: 2 senatori USR: 2 senatori PACE – Întâi România: 1 senator UDMR: 1 senator În documentul semnat de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului, inițiatorii susțin că demersul nu ar fi „un atac” la adresa unei instituții sau persoane, ci o exercitare a atribuțiilor Senatului în fața unei situații care „poate afecta încrederea publică”. „Într-o democraţie constituţională, independenţa instituţiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin respectarea unor reguli clare şi prin transparenţă.” Ce urmează Următorul pas este depunerea solicitării la Biroul Permanent al Senatului, după strângerea semnăturilor. În funcție de decizia Senatului, comisia poate fi constituită și poate începe audieri și solicitări de documente, în limitele mandatului stabilit prin hotărâre. Informațiile despre întâlnire rămân, deocamdată, la nivelul unei „presupuse” întâlniri, așa cum este formulat și în documentele citate. [...]
Ilie Bolojan a legat rolul Marinei de securitatea granițelor României , într-un mesaj public în care a numit forțele navale „o garanție” că țara își va apăra frontierele, potrivit Antena 3 . Mesajul are relevanță operațională și de politică publică prin modul în care pune accent pe componenta navală a apărării, într-un context regional în care securitatea la granițe rămâne un subiect sensibil. Din conținutul disponibil în pagina sursei reiese în principal titlul și tema intervenției, fără detalii suplimentare despre locul, momentul exact sau măsuri concrete asociate declarației (de exemplu, investiții, achiziții sau decizii administrative). Materialul este prezentat ca video, însă textul extras nu include transcrierea declarației. În lipsa altor elemente factuale în textul disponibil, nu se poate stabili din sursă dacă mesajul a fost însoțit de anunțuri privind bugetarea apărării navale, calendar de modernizare sau schimbări de organizare. [...]
Întâlnirea Kushner–Hamas mută presiunea pe „dezarmare verificabilă” și pe guvernarea Gazei , într-un moment în care Washingtonul încearcă să împingă părțile către următoarea etapă a planului american pentru enclavă, potrivit Digi24 , care citează Axios . Jared Kushner, trimisul președintelui american Donald Trump, s-a întâlnit duminică în Egipt cu lideri ai Hamas pentru a-i îndemna să își respecte angajamentul de a se dezarma, conform a două surse „care au cunoștință despre întrevedere”, citate de Axios. Întâlnirea este prezentată ca prima de acest tip după semnarea acordului de încetare a războiului din Gaza, în octombrie anul trecut. Ce urmărește Casa Albă: trecerea la etapa următoare a planului pentru Gaza Întrevederea are loc pe fondul presiunilor exercitate de Casa Albă și de „Consiliul pentru Pace” al lui Trump asupra Hamas și Israelului pentru a avansa la următoarea etapă a planului de pace american în 20 de puncte. Potrivit aceleiași surse citate, Kushner ar urma să efectueze luni o vizită în Israel și să se întâlnească cu premierul Benjamin Netanyahu, pentru a discuta „măsurile corespunzătoare” pe care Israelul ar trebui să le ia. Cine a participat și ce înseamnă „măsuri concrete și verificabile” La întâlnire au fost prezenți, alături de Kushner, Nickolay Mladenov (înalt reprezentant al Consiliului pentru Pace) și fostul premier britanic Tony Blair, membru al consiliului. Din partea Hamas a participat liderul politic Khalil al-Hayya , alături de șeful serviciilor secrete egiptene Hassan Rashad, diplomatul qatarez Ali al-Thawadi și un înalt oficial turc. Obiectivul discuțiilor a fost „transpunerea” obligațiilor Hamas de a demilitariza Gaza în „măsuri concrete și verificabile”, potrivit unei surse cu cunoștință despre întâlnire. În material sunt menționate, între aceste măsuri, inclusiv: transferul autorității de guvernare către un guvern tehnocratic palestinian; excluderea Hamas din viitoarea guvernare a enclavei; începerea procesului de dezarmare și demontarea infrastructurii militare; permiterea desfășurării unei Forțe Internaționale de Stabilizare; facilitarea redresării și reconstrucției Gazei, fără „furturi sau intimidări” asupra celor implicați. În paralel, Consiliul pentru Pace ar dori ca Israelul să facă „retrageri corespunzătoare” din Gaza dacă Hamas începe dezarmarea și să accelereze ajutorul umanitar către enclavă. „Nu poate exista nicio ambiguitate: Hamas trebuie să renunțe la puterea de guvernare, la toate armele și la întreaga infrastructură militară. Iar Gaza nu va mai putea fi niciodată o sursă de terorism pentru Israel”, a declarat sursa citată. De ce contează Miza imediată este definirea unor pași „verificabili” care să lege încetarea focului de schimbări de guvernare și de securitate în Gaza, într-un cadru în care SUA încearcă să obțină concesii simultane de la Hamas și Israel. Din informațiile prezentate, următorul test va fi vizita anunțată a lui Kushner în Israel și discuțiile cu Netanyahu despre ce ar însemna, practic, „retrageri corespunzătoare” și accelerarea ajutorului umanitar, condiționate de dezarmarea Hamas. [...]
Atacul Ucrainei asupra Novorosiisk a blocat temporar un terminal prin care trece până la o treime din exporturile rusești de cereale , ridicând miza economică a folosirii noilor rachete-drone cu rază lungă „Palianiția” și „Peklo”, potrivit Digi24 . Operațiunea a vizat baza navală rusă din Novorosiisk, descrisă ca ultimul mare punct de sprijin al flotei ruse pe Marea Neagră. În noaptea de 12 august, „Palianiția” și „Peklo” ar fi acționat coordonat pentru prima dată într-o singură operațiune, fiind prezentate ca dezvoltări capabile să lovească ținte la distanțe de până la 650–700 km. În același atac, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina a folosit, în premieră într-o singură operațiune, patru tipuri de rachete autohtone, alături de drone de atac și ambarcațiuni fără pilot. De ce contează: efect economic imediat în portul-cheie al Rusiei Consecința economică menționată este suspendarea activității terminalului de cereale din Novorosiisk după atac. Prin acest terminal trec „până la o treime” din exporturile rusești de cereale, ceea ce face ca lovirea infrastructurii din zonă să aibă potențial de perturbare a fluxurilor logistice și comerciale, dincolo de ținta militară. Zelenski a descris operațiunea drept o manifestare a „sancțiunilor cu rază lungă de acțiune” și a afirmat că Ucraina va continua să preseze Rusia spre pace prin utilizarea în continuare a armelor cu rază lungă și medie de acțiune. Ce se știe despre „Palianiția” și „Peklo” Informațiile despre caracteristici sunt atribuite de Digi24 unei sinteze realizate de RBC-Ucraina , iar unele detalii au fost publicate anterior de Defense Express, conform articolului. „Palianiția” (rachetă-dronă): Greutate: 320 kg, cu sarcină utilă de până la 100 kg. Rază maximă: 650 km. Viteză de croazieră: până la 900 km/h. Altitudine de zbor: între 15 și 500 m. Dimensiuni: lungime 3,5 m; anvergura aripilor 1,7 m. Propulsie și ghidare: motor turbojet; sistem combinat INS+GPS (navigație inerțială plus ghidare prin satelit). Lansare: de la rampă terestră, cu accelerator cu combustibil solid. Utilizare: Ucraina ar fi folosit-o prima dată în august 2024; caracteristicile ar fi fost prezentate de Ukroboronprom la expoziția MSPO 2025, potrivit Defense Express. „Peklo” (hibrid dronă de atac – rachetă cu aripi): Viteză: 700 km/h. Rază de acțiune: până la 700 km. Dezvoltare: fostul ministru al industriilor strategice, German Smetanin, a declarat că a fost creată „de la zero” într-un an și că a avut deja utilizări de luptă reușite, la predarea primului lot către Forțele de Apărare în decembrie 2024. Context operațional: atac coordonat cu mai multe tipuri de rachete Zelenski a afirmat că, pe lângă „Palianiția” și „Peklo”, în operațiune au fost folosite „Bars” și „Dovgii Neptun”, precum și „o serie de drone de atac și ambarcațiuni fără pilot”. Tot el a susținut distrugerea mai multor nave ale flotei ruse în golful Novorosiisk, menționând în special fregatele „Amiral Essen” și „Amiral Makarov”. [...]
Donald Trump a cerut Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare cu Coreea de Sud , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și pregătirii comune SUA–Seul, potrivit Digi24 . Trump spune că măsura este motivată de „relația sa foarte bună” cu liderul nord-coreean Kim Jong Un și de costurile acestor exerciții, pe care afirmă că SUA le suportă în mare parte. Într-o postare pe Truth Social , Trump a argumentat că exercițiile sunt „costisitoare” și că transmit „un semnal total nepotrivit și ostil” către Coreea de Nord, pe care o descrie drept „neamenințătoare și respectuoasă” de când el este președinte. Informația este relatată de The Washington Post , citat de Digi24. Ce se schimbă concret și ce rămâne neschimbat pe termen scurt Trump a precizat că a ales să reducă exercițiile viitoare, deoarece era „prea târziu” să le anuleze pe cele programate să înceapă luni. Exercițiile anunțate pentru această săptămână ar urma să aibă o amploare similară cu cele din ultimii ani, conform poziției SUA și Coreei de Sud, menționată în material. Pe fond, decizia indică o recalibrare a ritmului și dimensiunii antrenamentelor comune, un instrument central al interoperabilității militare (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) în regiune. Reacții și context regional Coreea de Nord a catalogat vineri viitoarele exerciții SUA–Coreea de Sud drept o „repetiție de război” și a amenințat cu măsuri împotriva celor două țări, folosind o retorică similară cu cea din trecut. În același timp, Trump a criticat Coreea de Sud pentru că nu ar fi sprijinit eforturile SUA de a denucleariza Iranul; ambasada sud-coreeană nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit The Washington Post. De ce contează acum: presiune pe resursele Pentagonului Anunțul vine pe fondul războiului cu Iranul, aflat în a șasea lună, context în care unii oficiali americani avertizează asupra unei crize de finanțare a Pentagonului și a unei penurii extreme de muniție, potrivit informațiilor din articol. În această cheie, reducerea exercițiilor ar putea elibera resurse și timp operațional, însă materialul nu oferă detalii despre amploarea exactă a reducerilor sau calendarul de implementare. Trump a reluat și tema relației personale cu Kim Jong Un, distribuind o fotografie cu liderul nord-coreean și afirmând că „se înțeleg de minune”, în pofida aparenței din imagine. [...]
