Știri
Știri din categoria Diverse
Recordul stabilit de 632 de români la o lecție de navigație indică o piață în creștere pentru cursuri și servicii nautice, într-un context în care tot mai mulți români obțin certificări și folosesc ambarcațiuni de agrement, potrivit Stirile Pro TV.
Evenimentul a avut loc într-un golf din Kefalonia (Grecia), în Marea Ionică, unde peste 600 de oameni au venit cu 100 de ambarcațiuni pentru „cea mai mare lecție de teorie nautică din lume”. În golful Antisamos au fost aliniate 107 ambarcațiuni, iar imaginea a atras atenția comunității de navigatori amatori.
Organizatorul festivalului, Cristian Uncescu, spune că inițiativa a pornit de la dorința de a strânge mai mulți prieteni „alături de el pe mare”.
„Haios este că foarte mulți oameni au crezut că este făcută poza cu AI-ul. Pentru că au fost foarte multe bărci laolaltă și am speriat pe toată lumea. Adică până și primarul din Kefallonia ne-a sunat și ne-a mulțumit că i-am făcut locația celebră în lume.”
Recordul a fost obținut printr-o lecție de navigație la care au participat concomitent 632 de oameni, timp de o jumătate de oră. Întâlnirea s-a desfășurat pe durata unei săptămâni, în cadrul unui festival pe apă cu veliere și catamarane, organizat de români pasionați de sailing (navigație cu vele).
Unul dintre participanți, Tudor Ștefan din Brașov, a declarat că așteaptă diploma pe care Guinness Book ar urma să o trimită fiecărui participant și a descris experiența ca alternativă la vacanțele clasice.
„Am vrut cu tot dinadinsul să fiu acolo, să văd cum e, a fost o experiență extraordinară. Nu se compară cu o vacanță în care stai la hotel și mergi în fiecare zi la aceeași plajă. Te duci în locuri în care nu poți ajunge decât cu barca, în golfuri în care poți să stai singur, pe plaje pustii.”
Dincolo de record, datele citate în material conturează dimensiunea fenomenului: în acest moment sunt peste 90.000 de români cu certificat internațional de conducător de ambarcațiuni de agrement. Permisul se poate obține după un curs practic desfășurat pe mare și un examen teoretic organizat de Autoritatea Navală Română.
În România sunt înmatriculate peste 27.000 de ambarcațiuni de agrement, un indicator care susține cererea pentru instruire, certificare și servicii conexe (închiriere, mentenanță, turism nautic).
Recomandate
Rusia încearcă să forțeze o retragere diplomatică din Kiev , dar SUA și mai multe state europene își mențin ambasadele deschise, pentru a evita izolarea Ucrainei și a transmite că statul ucrainean rămâne funcțional, potrivit Digi24 . Miza depășește securitatea personalului: o plecare în masă ar avea valoare politică și ar afecta coordonarea sprijinului militar și economic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a respins avertismentele repetate ale Moscovei și a spus că Washingtonul decide singur dacă este sigur ca diplomații să rămână în capitala Ucrainei. El a precizat că Departamentul de Stat evaluează zilnic securitatea fiecărei misiuni diplomatice și își poate schimba poziția dacă situația o impune, însă „până în acest moment” nu a făcut-o în cazul Kievului. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Post . De ce contează menținerea ambasadelor la Kiev În analiza citată, prezența ambasadelor este descrisă ca un semnal politic cu efecte concrete, nu doar ca o chestiune administrativă. Diplomații străini: se întâlnesc cu oficialii ucraineni și mențin canale directe de comunicare; coordonează asistența militară și economică; găzduiesc delegații aflate în vizită; transmit mesajul că Kievul este o capitală funcțională, iar guvernul controlează situația. În acest context, o retragere ar putea fi interpretată ca o slăbire a sprijinului occidental și ar alimenta obiectivul Moscovei de a izola diplomatic Ucraina. Răspuns coordonat în Europa: „Rămânem la Kiev” După ultimele avertismente ale Rusiei, Germania, Italia, Spania și Suedia au anunțat public că își păstrează ambasadele la Kiev, alăturându-se Franței, Poloniei, Estoniei și Uniunii Europene, conform Digi24. Mesajele au fost coordonate și au inclus formula „Rămânem la Kiev”. Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a declarat că nu are cunoștință de vreo ambasadă care să se pregătească să plece și că, „cu siguranță”, nu este cazul ambasadelor țărilor UE. Delegația UE și Misiunea consultativă a UE își continuă activitatea la Kiev, iar Comisia Europeană a transmis separat că amenințările Rusiei nu vor reduce sprijinul UE pentru Ucraina și nici nu vor schimba prezența diplomatică. Polonia a respins, la rândul ei, ideea unei retrageri, descriind avertismentele Moscovei drept o încercare de intimidare și de slăbire a sprijinului pentru Ucraina. Context: avertismentele Rusiei și intensificarea atacurilor Digi24 arată că presiunile Moscovei nu sunt noi și că mesajul este transmis „de luni de zile”. În luna mai, Rubio ar fi abordat deja avertismentele rusești, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis un mesaj din partea lui Vladimir Putin administrației Trump, potrivit Kyiv Post. În același interval, au apărut și informații potrivit cărora Ambasada SUA ar fi părăsit Kievul, însă misiunea diplomatică a negat public, iar Ministerul de Externe al Ucrainei a respins la rândul său ideea unei evacuări. Cele mai recente avertismente diplomatice coincid cu o intensificare a atacurilor asupra capitalei, inclusiv asupra infrastructurii de transport și a zonelor rezidențiale, în timp ce Moscova a amenințat cu noi lovituri la scară largă. Președintele Volodimir Zelenski a descris strategia Rusiei ca pe un efort de a face orașele ucrainene tot mai greu de locuit, prin atacarea infrastructurii necesare funcționării acestora. [...]
CCR ar putea tranșa miercuri dacă Guvernul a depășit limitele unui executiv demis , într-un dosar care vizează Ordonanța de urgență legată de Programul SAFE și un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Digi24 . Sesizarea a fost trimisă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care cere Curții Constituționale să constate existența conflictului și să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale. Miza este una de reglementare: dacă CCR confirmă conflictul, decizia poate seta limite mai stricte pentru ce poate face un guvern după retragerea încrederii Parlamentului. Ce reproșează Grindeanu Guvernului În sesizare, Grindeanu susține că conflictul ar fi fost generat de două „conduite neconstituționale” ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), în condițiile în care, invocă el, Guvernul ar fi fost limitat la acte de administrare curentă, fără competență de „legiferare delegată” (emiterea de ordonanțe); reglementarea prin aceeași ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, erau deja în procedură parlamentară, ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Argumentele sunt prezentate în sesizare, conform relatării Agerpres preluate de Digi24. Cronologia invocată: 12 articole adăugate în ziua moțiunii Potrivit sesizării, analiza cronologiei ar arăta că, în dimineața zilei de 5 mai 2026 — ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură — Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. În același document este citată și expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că aceste completări au fost motivate inclusiv de posibilitatea ca, dacă moțiunea ar fi trecut, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului. De ce contează decizia CCR O eventuală hotărâre a Curții poate influența direct raportul de putere dintre Guvern și Parlament în perioade de tranziție politică, în special după o moțiune de cenzură. În funcție de concluziile CCR, pot rezulta repere mai ferme privind: limitele actelor pe care le poate adopta un guvern aflat în această situație; modul în care se evită suprapunerea între inițiativele legislative aflate deja în Parlament și intervențiile prin ordonanțe de urgență. Digi24 notează că CCR „ar putea” lua o decizie miercuri; până la pronunțare, rezultatul și efectele concrete rămân incerte. [...]
CCR este așteptată să decidă dacă Guvernul trebuie să achite 4,8 miliarde lei restanțe salariale către magistrați , o miză cu impact direct asupra bugetului public și a modului în care pot fi impuse cheltuieli prin hotărâri judecătorești, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Demersul a venit după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul legat de restanțele salariale, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. De ce contează decizia CCR pentru buget În sesizarea către CCR, Bolojan a susținut că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, potrivit Agerpres, argumentând că puterea judecătorească nu ar avea „nici competență tehnică, nici legitimitatea” să stabilească distribuirea banilor publici din bugetul general consolidat, prin obligarea Guvernului să aloce sume pentru un singur sector, respectiv Justiția. În opinia premierului interimar, o astfel de intervenție „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului. Ce a decis Curtea de Apel și ce obligații ar putea urma Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Bolojan a indicat o sumă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță. Instanța a mai stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere (48 de milioane de lei), plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Decizia CCR este așteptată să lămurească dacă există un conflict constituțional în această speță și, implicit, cum se trasează limitele între hotărârile judecătorești cu efect bugetar și atribuțiile Guvernului în gestionarea finanțelor publice. [...]
Atacul asupra unui petrolier în largul Soci a dus la închiderea plajelor și restricții locale , un episod care arată cum loviturile asupra infrastructurii energetice din Marea Neagră pot genera rapid blocaje operaționale și riscuri de poluare în zone turistice, potrivit Digi24 . Ucraina a lovit marți seară un petrolier în largul coastelor de sud ale Rusiei, declanșând un incendiu de mari proporții și un nor de fum negru care a acoperit o parte din orașul-stațiune Soci, relatează AFP, citată de Agerpres. Ministerul rus al Transporturilor a transmis că nava, un petrolier sub pavilion liberian, ar fi fost atacată de „drone navale” și că „petrolul brut arde în aer liber în apele Mării Negre”. Din cauza intensității incendiului, pompierii nu au putut interveni, însă echipajul – 23 de persoane, toți cetățeni indieni – a fost salvat, conform aceleiași surse. Efecte imediate: acces restricționat și fum deasupra stațiunii În Soci, accesul pe faleză și la plaje a fost restricționat, a indicat primarul pe rețelele de socializare. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată flăcări puternice pe mare și o coloană groasă de fum negru ridicându-se spre cer. Context: escaladarea loviturilor asupra navigației comerciale Atacul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra navigației comerciale în Marea Neagră, de la începutul războiului în 2022. În acest cadru, Kievul susține că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă un răspuns la bombardamentele efectuate de Moscova asupra orașelor și localităților ucrainene. Informațiile despre amploarea pagubelor și eventuale efecte de poluare nu sunt detaliate în materialul citat; rămâne de văzut dacă autoritățile vor comunica ulterior evaluări privind impactul asupra mediului și reluarea accesului în zonele restricționate. [...]
Luca Niculescu are la dispoziție 10 zile ca să strângă 233 de voturi pentru învestire , într-un Parlament în care președintele Nicușor Dan a ajuns la această variantă după trei încercări eșuate de a forma un guvern, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este deblocarea instalării unui executiv, într-un moment în care negocierile politice devin, pentru un diplomat, testul decisiv al carierei. Niculescu este prezentat ca o opțiune din afara politicii de partid: fost jurnalist și ambasador al României la Paris, fără apartenență la un partid și fără roluri clasice de putere în legislativ sau guvern. În același timp, el a fost implicat în ultimii ani în dosarul de aderare la OCDE , pe care l-a negociat din poziții administrative și diplomatice. Profilul care îl diferențiază de un premier „clasic” Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, în București, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București) și are un master în Jurnalism European la Strasbourg. Conform articolului, nu este căsătorit și nu are copii. Traseul profesional descris de publicație include: începutul carierei în 1992 și o perioadă lungă în presă (redactor-șef la RFI România, emisiuni la TVR, Digi24 și Money Channel); activitate de corespondent pentru instituții media din Franța (France Info, France Inter, Libération) și colaborare de cinci ani cu Dilema Veche; trecerea în diplomație în 2016, ca ambasador al României în Franța, cu reprezentare și în Monaco și Andorra. De la negocieri externe la aritmetică parlamentară După șase ani la Paris, Niculescu s-a implicat și în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar după revenirea în țară a devenit, în 2022, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare la OCDE. Știrile Pro TV notează că rolul a fost unul „mai degrabă tehnic”, dar care a presupus lucru cu „aproape toate instituțiile importante ale statului” și negocierea reformelor cerute României. Acum, provocarea este una strict politică: să își alcătuiască echipa, să scrie programul de guvernare și să obțină sprijinul necesar pentru învestire — pragul menționat în articol fiind de 233 de voturi. [...]
USR acceptă scenariul unei majorități „pe bucăți” pentru Guvernul Niculescu , după ce Dominic Fritz a spus că nu vede „o problemă” dacă PNL ajunge să susțină cabinetul propus de Luca Niculescu chiar și în cazul în care USR nu o face, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul indică o flexibilizare a liniilor politice în jurul instalării unui guvern cu „puteri depline”, într-un context de blocaj instituțional invocat de liderul USR. Într-o intervenție la Digi 24, Fritz a argumentat că PNL „este un partid diferit” și își ia „decizii proprii”, motiv pentru care o poziționare diferită față de USR nu ar fi, în sine, problematică. „Nu, pentru că PNL este un partid diferit, ia decizii proprii. Respect şi faptul că Ilie Bolojan pe bună dreptate zice că, în momentul în care eşti cu mâinile legate pentru că PSD atacă chiar şi cea mai mică hotărâre de guvern în instanţă şi se suspendă orice faci în acest moment e greu să mai iei decizii ca premier. Deci respect faptul că el simte o urgenţă foarte, foarte mare pentru a exista un guvern cu puteri depline şi de aceea eu nu văd o problemă să ajungă PNL la o altă concluzie decât USR în acest moment.” De ce contează: semnal de decuplare între USR și PNL în votul pentru guvern Declarația sugerează că negocierile pentru sprijin parlamentar ar putea evolua fără o coordonare strictă între USR și PNL, chiar dacă cele două partide au fost adesea asociate în discursul public ca potențiali parteneri de guvernare. În același timp, Fritz leagă urgența formării guvernului de dificultatea de a guverna atunci când hotărârile sunt contestate în instanță, pe fondul conflictului politic cu PSD, așa cum reiese din afirmațiile sale. Ce urmează: discuții cu premierul desemnat Președintele USR a mai spus că formațiunea va merge la discuții cu premierul desemnat Luca Niculescu și că este „foarte curios” care este „ideea lui despre majoritatea care ar putea să-l susțină”. Articolul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre o decizie formală a USR privind susținerea guvernului. [...]
