Știri
Știri din categoria Diverse
România intră luni în vârful scumpirilor la electricitate din Europa, pe fondul caniculei și al dezechilibrelor dintre producția din timpul zilei și consumul de seară, potrivit Digi24. Miza economică este directă: volatilitatea ridicată din piață împinge în sus prețul mediu care, în timp, se reflectă în costurile suportate de consumatori, chiar dacă facturile nu sunt calculate pe intervale orare.
În piața spot (Piața pentru Ziua Următoare – PZU), Digi24 notează că luni seara prețul ar urma să depășească 4.200 lei/MWh, echivalentul a 4,2 lei/kWh. Tot pentru luni, prețul mediu PZU de la București este indicat la 1.171 lei/MWh (224 euro/MWh), pe baza datelor Operatorului Pieței, citate de economica.net, nivel prezentat ca fiind cel mai ridicat din Europa; Ungaria ar urma să fie pe locul al doilea, la o diferență de un euro.
Comparativ, aceeași sursă citată în material indică prețuri de 90 euro/MWh în Bulgaria și 87 euro/MWh în Grecia, ceea ce plasează România la un nivel de circa două ori și jumătate peste aceste piețe în ziua respectivă.
Explicația avansată în material combină factorii meteo cu limitări structurale ale sistemului energetic. Temperaturile extreme reduc randamentul panourilor fotovoltaice, iar centralele nucleare „se pot opri”, în timp ce debitul Dunării este descris ca fiind semnificativ sub mediile multianuale, cu impact asupra producției hidro.
Peste acest context se suprapune problema stocării: Ciprian Cherciu, expert în energie citat de Digi24, spune că diferențele mari dintre prețurile mici din timpul zilei și cele foarte mari de seară sunt amplificate de lipsa bateriilor de stocare, ceea ce duce la importuri atunci când producția fotovoltaică scade.
„Problema nu este că energia e foarte ieftină în timpul zilei, ci că este foarte scumpă seara. Acest lucru se întâmplă pentru că nu avem capacități de stocare.”
Cherciu arată că la prânz o parte importantă din energia produsă provine din hidrocentrale și din fotovoltaic, inclusiv de la aproximativ 400.000 de prosumatori. Surplusul injectat în rețea coboară prețurile, dar fără sisteme de stocare energia ieftină nu poate fi „mutată” către orele de vârf, când consumul crește, iar România ajunge să importe.
În acest context, expertul susține că România este mult în urma altor state europene la investițiile în stocare și afirmă că „sub 1% din consum vine din baterii de rețea”, în timp ce Europa ar avea în plan creșterea capacității de stocare în baterii de la 50 la 70 de gigawați-oră.
Deși variațiile orare din PZU nu sunt „prețurile pe care le plătesc clienții în acele intervale”, pentru că „nu avem o tarifare orară”, Cherciu explică faptul că aceste extreme ridică prețul mediu al energiei, care intră în costul final, în funcție de furnizor și de contracte.
Tot el susține că investițiile în stocare ar putea stabiliza piața și reduce presiunea asupra prețurilor, argumentând că ar fi mai mici decât pierderile generate de situația actuală.
În privința riscului de pene de curent, expertul consideră scenariul „puțin probabil”, invocând contribuția prosumatorilor la stabilitatea rețelei.
Recomandate
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
Trezoreria SUA pregătește înscrierea automată a copiilor în „Trump Accounts”, o schimbare care poate adăuga zeci de milioane de conturi noi într-un singur an , potrivit Libertatea . Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie și vizează extinderea rapidă a unui program de investiții pentru copii, care include o depunere inițială de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei) pentru fiecare copil născut în intervalul 2025–2028. Schimbarea este una operațională și de administrare publică: autoritățile americane trec de la un sistem în care părinții trebuiau să se înscrie activ la unul în care copiii sunt înrolați automat. Conform reglementărilor temporare citate de CNBC, mecanismul ar putea duce la deschiderea a peste 60 de milioane de conturi suplimentare doar în 2026, iar ulterior ar adăuga aproximativ două milioane de conturi noi anual. De ce se schimbă sistemul: participare redusă la înscrierea „manuală” Până acum, programul a ajuns la 7–8 milioane de copii, înscriși de părinți. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților că autoritățile se așteaptă ca numărul beneficiarilor să urce rapid spre 70 de milioane după trecerea la înscriere automată. Motivul invocat pentru automatizare este rata scăzută de participare. În varianta inițială, părinții trebuiau să parcurgă pași birocratici, fie prin depunerea formularului fiscal 4547 al IRS împreună cu declarația anuală de venit, fie prin înregistrarea pe o platformă online. Un raport al organizației nonprofit Commonwealth, citat în material, arată că doar 5% dintre familiile cu venituri mici și medii (definite ca având încasări anuale sub 80.000 de dolari) reușiseră să deschidă un astfel de cont. Cum ar urma să funcționeze înscrierea automată Pentru ca noua regulă să fie aplicată, Administrația pentru Securitate Socială plănuiește înregistrarea nou-născuților direct din spitale, în momentul în care părinții solicită eliberarea numărului de securitate socială. Programul „Trump Accounts” a fost lansat oficial la 4 iulie și are un regim fiscal cu impozitare amânată (taxele se plătesc mai târziu, nu în momentul depunerii). Pentru fiecare copil născut între 2025 și 2028, Trezoreria SUA face o depunere unică de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei). Pachetul legislativ permite și contribuții suplimentare pentru familiile care îndeplinesc anumite criterii economice, inclusiv din surse private, potrivit aceleiași surse. Presiune pe IRS și nevoia de educație financiară Experți în politici sociale citați în articol salută extinderea, dar avertizează că rezultatele depind de educația financiară. Madeline Brown, analist la Urban Institute, spune că, deși mecanismul va ajunge la majoritatea cetățenilor, autoritățile vor trebui să depună eforturi constante pentru ca părinții să înțeleagă cum funcționează aceste instrumente. În același timp, măsura pune presiune pe capacitatea tehnică a Fiscului american (IRS). Omeed Firouzi, profesor la Temple University Beasley School of Law, atrage atenția asupra încărcării suplimentare într-o instituție afectată de reduceri de personal și buget, deși o colaborare strânsă cu Administrația pentru Securitate Socială ar putea facilita tranziția. Extinderea programului este coordonată, potrivit articolului, de Frank Bisignano (conducătorul IRS și comisar al Securității Sociale), sprijinit de Joseph Velli, fost director executiv la Bank of New York, numit consilier principal pentru implementarea proiectului. [...]
OpenAI mizează pe reducerea costurilor de utilizare a modelelor sale prin lansarea GPT-6.1 Sol, despre care spune că oferă performanță apropiată de „Astra”, dar la o cincime din cost, potrivit Android Headlines . Mesajul central al lansării este unul operațional: un model mai ieftin poate schimba rapid calculele de buget pentru companiile care rulează aplicații AI la scară, unde factura de inferență (costul de generare a răspunsurilor) devine un factor critic. Din informațiile prezentate, GPT-6.1 Sol este poziționat ca alternativă mai accesibilă la Astra, cu un compromis minim de performanță. În practică, o astfel de diferență de preț poate încuraja migrarea unor fluxuri de lucru către noul model sau extinderea utilizării AI în produse unde costul per interogare era până acum o barieră. De ce contează pentru utilizatori și companii Pentru clienții comerciali, promisiunea „aproape de Astra la o cincime din cost” sugerează două efecte imediate: posibilitatea de a rula mai multe cereri (interogări) în aceleași bugete operaționale; presiune mai mare pe optimizarea costurilor în piața modelelor de limbaj, unde diferențele de preț pot decide ce model ajunge „implicit” în aplicații. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre prețuri în valori absolute, disponibilitate pe regiuni, condiții comerciale sau benchmark-uri (teste standardizate) care să cuantifice „aproape de Astra”. În lipsa acestor date, impactul exact asupra costurilor rămâne de confirmat prin documentația oficială și prin testare în producție. [...]
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
