Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump lansează un parteneriat cu peste 20 de aliați pentru dezvoltarea 6G, iar România intră astfel într-un cadru de coordonare care vizează standarde, securitate și lanțuri de aprovizionare pentru viitoarele rețele, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare și poziționare strategică: Washingtonul încearcă să reducă influența Chinei asupra următoarei generații de telecomunicații, înainte ca 6G să înceapă să înlocuiască 5G în anii 2030.
Inițiativa, dezvăluită de oficiali americani pentru Politico, urmărește coordonarea strategiilor guvernelor „cu ani înainte” de implementarea comercială. Concret, parteneriatul stabilește puncte de contact între guvernele participante, pune la dispoziție resurse tehnice și pregătește terenul pentru lansarea 6G în piață.
În text, oficialii americani leagă explicit inițiativa de competiția pentru definirea standardelor tehnice internaționale, în perspectiva Conferinței Mondiale de Radiocomunicații de anul viitor, programată la Shanghai. Acolo ar urma să fie negociate decizii care vor influența „viitorul rețelelor wireless”, iar o coordonare între aliați ar crește capacitatea acestora de a împinge reguli și specificații compatibile cu propriile cerințe de securitate.
Șefa Administrației Naționale pentru Telecomunicații și Informații (NTIA), Arielle Roth, care coordonează inițiativa, susține că 6G va fi „radical diferită” de 5G și că menținerea poziției de lider necesită o strategie nouă.
„Măsura de astăzi recunoaște faptul că tehnologia 6G va fi radical diferită de 5G și că menținerea poziției de lider a Statelor Unite și a aliaților săi necesită o strategie cu totul diferită.”
Lista inițială a guvernelor care susțin parteneriatul include, între altele, Regatul Unit, Germania și Japonia, dar și România. În total, sunt enumerate: Albania, Australia, Canada, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Honduras, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Panama, Paraguay, Filipine, Republica Coreea, România, Suedia și Regatul Unit.
Apelul la acțiune citat în material vorbește despre un „sistem global de comunicații” care să fie deschis, interoperabil, sigur și rezilient, inclusiv „susținut de inteligența artificială”. Documentul menționează și angajamente colective, cu obiective de referință pentru luna următoare, trei luni, șase luni și un an, plus o întâlnire față în față anul viitor pentru schimb de bune practici și stabilirea priorităților.
Roth și secretarul adjunct al Departamentului Comerțului, Paul Dabbar, urmează să prezinte inițiativa la un eveniment de lansare programat miercuri, organizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, conform aceleiași surse.
Recomandate
România ar putea cere un sprijin NATO mai consistent pe flancul sud-estic printr-o inițiativă de tip „scut danubian”, menită să întărească detectarea și, mai ales, capacitatea de combatere a dronelor în zona Dunării, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 , în contextul incursiunilor recente cu drone în spațiul aerian românesc. Generalul în retragere spune că nu poate fi exclus scenariul în care Rusia folosește apropierea de graniță și zona Dunării pentru a „înșela” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei, atunci când traseele planificate ating foarte aproape frontiera. În acest context, el cere ca datele despre astfel de incidente să fie lămurite și, pe cât posibil, făcute publice de structurile de comandă relevante, astfel încât să rezulte mai exact dacă dronele doborâte anterior au avut ca țintă Odesa sau porturile dunărene și dacă au fost deviate de mijloacele de război electronic ale Ucrainei. „Scutul danubian”, ca proiect românesc în „Santinela Estică” Bălăceanu propune ca „scutul danubian” să fie o inițiativă românească integrată, prin propunere a României, în „Santinela Estică” – o acțiune declanșată de NATO după intrarea dronelor Gerbera în Polonia. În evaluarea sa, această inițiativă a concentrat majoritatea mijloacelor aliate pe flancul de nord-est, nu pe flancul de sud-est, ceea ce ar lăsa România cu nevoie de sprijin suplimentar. În viziunea generalului, consolidarea ar trebui să vizeze nu doar detectarea (unde afirmă că „lucrurile merg bine”), ci mai ales mijloacele de combatere, inclusiv cele cu bază la sol. „Este clar că trebuie să fim mai mult sprijiniți de către NATO (…) dar mai ales din punct de vedere al mijloacelor de combatere, inclusiv al mijloacelor cu baza la sol.” Integrarea sistemelor existente și limitările de acoperire Un punct operațional central este integrarea sistemelor pe care România le are deja, astfel încât informațiile în timp real să circule între puncte de comandă și instalații. Generalul menționează, între altele, sistemul Merops și afirmă că, din datele pe care le deține, există „două baterii de tunuri” modernizate de Rheinmetall la nivelul Skynex, despre care spune că sunt eficiente și împotriva dronelor, dar pentru care susține că Ministerul Apărării nu comunică deocamdată. El mai indică și rolul sistemelor Gepard pentru acoperirea zonei Dunării, însă avertizează asupra unei limitări practice: nu poate fi acoperită continuu o porțiune extinsă a frontierei. „Nu poți acoperi din patru în patru kilometri cei 100 de kilometri care ar fi cei mai vulnerabili ai frontierei cu Ucraina.” De ce contează: protecția zonelor urbane și combinația sol–aviație Bălăceanu afirmă că amenințările vin în continuare dinspre porturile dunărene, iar riscul este ridicat inclusiv din cauza încărcăturii explozive a dronelor și a timpului scurt în care acestea pot traversa spațiul aerian românesc. În acest cadru, el pune accent pe protejarea „marilor aglomerări urbane” din zonă. Pentru zonele care nu pot fi protejate cu mijloace de apărare antiaeriană cu bază la sol, soluția rămâne utilizarea aviației, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, în combinație cu sistemele terestre. [...]
România poate cere consultări NATO prin Articolul 4 , după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Ce înseamnă, practic, Articolul 4 în acest context Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie. În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței. Protest diplomatic față de Rusia și mesajul către aliați O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc. „Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.” Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”. Sprijin aliat deja prezent: exemplul Italiei În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații. Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil. [...]
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
Ministrul interimar al Apărării cere un protest diplomatic și indică nevoia de capabilități anti-dronă mai ieftine , pe fondul intrărilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Radu Miruță spune că România „începe să vadă consecințe indirecte” ale războiului de la graniță și susține că reacția militară s-a îmbunătățit în ultimele zile. În declarațiile pentru Digi24, Miruță afirmă că, după ce drone au intrat în spațiul aerian românesc în ultimele trei zile, măsurile luate în interiorul ministerului „au dat roade”. El descrie o activitate intensă în proximitatea graniței cu Ucraina și spune că, în ultimele zile, au fost observate drone care „gravitează” în zonă, unele ajungând să pătrundă ilegal în spațiul aerian al României. Protest diplomatic și convocarea ambasadorului rus Ministrul interimar al Apărării consideră că este necesar un răspuns diplomatic, argumentând că România nu este parte a conflictului și că există reguli de drept internațional care trebuie respectate. Potrivit lui Miruță, a discutat cu ministra de Externe, Țoiu, iar aceasta a dispus convocarea ambasadorului rus „mâine” la Ministerul de Externe. „Nu mă bucură că există această frecvență de intrare în spațiul aerian românesc ilegală și cred că este nevoie de un protest diplomatic al României cu privire la ceea ce se întâmplă.” În același context, Miruță afirmă că, la granița României cu Ucraina, „există un război real” și că, foarte aproape de frontieră, „se moare”. Limitările avioanelor de vânătoare și miza achizițiilor anti-dronă Un punct central al intervenției sale este eficiența și costul reacției militare. Miruță spune că avioanele de vânătoare nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor și că există soluții dedicate, „mult mai ieftine”, inclusiv apărare antiaeriană de la sol. El mai susține că, în trecut, nu a existat o preocupare politică suficientă pentru astfel de achiziții, deși războiul durează de ani și, în opinia sa, de cel puțin trei ani este „un război al dronelor”. Miruță afirmă că a solicitat la NATO sprijin punctual pentru anumite capabilități, justificarea fiind validată, fără a oferi însă în acest fragment detalii despre tipul echipamentelor sau calendar. Ce urmează Pe termen scurt, din informațiile prezentate, se conturează două direcții: demersul diplomatic anunțat prin convocarea ambasadorului rus și continuarea ajustărilor operaționale invocate de Miruță (reanalizări periodice ale capabilităților și analiza fragmentelor recuperate). Detalii suplimentare despre achiziții sau despre concluziile analizelor tehnice nu apar în fragmentul disponibil din material. [...]
Rusia a anulat pentru al doilea an la rând parada navală de la Sankt Petersburg, invocând riscuri de securitate legate de atacurile ucrainene cu drone , potrivit Digi24 . Decizia reduce una dintre cele mai vizibile demonstrații publice de forță ale Moscovei și arată presiunea operațională pe care o pun atacurile la distanță asupra unor orașe considerate puternic apărate. Ziua Marinei este sărbătorită tradițional în ultima duminică din iulie, iar din 2017 festivitățile au inclus o paradă majoră cu nave de luptă din flotele Rusiei (Baltică, Marea Neagră, Marea Nordului și Pacific), notează Kyiv Post (citat de Digi24). Anul acesta, evenimentul a fost „considerabil mai modest”, iar parada principală nu a mai avut loc „din motive de securitate”. În locul paradei, președintele Vladimir Putin a ținut un discurs în fața marinarilor la Amiralitate, sediul Marinei din Sankt Petersburg. Vizita sa a coincis cu întreruperi „la scară largă” ale conexiunii la internet în oraș, potrivit relatărilor localnicilor menționate în articol. De ce contează: vulnerabilități tot mai vizibile în spatele apărării aeriene Anularea paradei și problemele de conectivitate sunt prezentate ca indicii ale faptului că dronele ucrainene pot amenința tot mai mult centrele de putere ale Rusiei și pot perturba evenimentele cu rol propagandistic. Digi24 arată că, de la ultima suspendare a paradei, atacurile ucrainene cu drone de lungă distanță au devenit mai frecvente și mai precise. Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin, se află la circa 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rar ținta atacurilor, pe fondul concentrării apărării aeriene în jurul orașului. Totuși, progresele industriei ucrainene de drone ar fi crescut vulnerabilitatea acestui „bastion”, potrivit materialului. Context: atac asupra logisticii și efecte în transportul aerian Articolul menționează un atac din 24 iulie, când Ucraina ar fi vizat centre logistice ale companiei Wildberries din Rusia: două depozite din Sankt Petersburg au fost lovite, iar incidentul a dus la nori groși de fum și la suspendarea zborurilor de pe Aeroportul Pulkovo. Separat, Digi24 amintește că, cu o lună înainte, Moscova redusese semnificativ amploarea paradei militare de Ziua Victoriei din Piața Roșie, tot pe fondul temerilor privind atacuri ucrainene. [...]
Kremlinul spune că nu există „nimic concret” despre noi propuneri de pace , ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea discuțiilor de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programate marți, potrivit Digi24 . Reacția vine după ce o sursă ucraineană a declarat săptămâna trecută că oficiali americani și ucraineni au discutat o propunere de armistițiu aerian , care ar urma să fie prezentată Rusiei într-o nouă rundă de negocieri. Kremlinul susține însă că, până acum, nu a primit detalii sau o inițiativă formalizată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că informațiile apărute în presă rămân la nivel de speculație și că nu există elemente concrete despre o „propunere sau sugestie nouă”. „Este adevărat că această informaţie a apărut acum câteva zile, dar până în prezent nu este nimic mai mult decât o speculaţie a presei. Nu există detalii concrete în această privinţă, nici detalii concrete cu privire la vreo propunere sau sugestie nouă.” Ce se discută la Washington și ce ar urma să ajungă la Moscova Statele Unite pregătesc un nou pachet de propuneri pentru încheierea războiului, iar unul dintre puncte ar urma să vizeze încetarea atacurilor aeriene reciproce, conform unor surse citate de Reuters . Inițiativa este discutată la Washington și la Kiev și ar urma să fie prezentată ulterior Moscovei. În acest context, Zelenski este așteptat marți, 28 iulie, în SUA, pentru o întâlnire cu Donald Trump. Kremlinul evită și un subiect sensibil ridicat de Zelenski Peskov a refuzat să comenteze afirmația lui Zelenski potrivit căreia Moscova s-ar pregăti să primească 30.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Voronej. „Nu cred că este necesar să comentez asupra acestora (n.r. declaraţiilor lui Zelenski). Nu este treaba lui Zelenski să vorbească despre planurile noastre.” În lipsa unor detalii confirmate de partea rusă, rămâne neclar dacă discuțiile de la Washington se vor traduce rapid într-o propunere formală către Moscova sau dacă vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, la nivel de consultări între SUA și Ucraina. [...]
