Știri
Știri din categoria Diverse
Cinci firme de recrutare au redus artificial taxele cu peste 6,2 milioane de lei, după ce au înregistrat în contabilitate facturi de zeci de milioane pentru servicii care nu au putut fi demonstrate, potrivit Digi24, care citează un comunicat al ANAF. Cazul este relevant pentru mediul de afaceri prin semnalul de control: simpla existență a unei facturi, inclusiv în RO e-Factura, nu este suficientă pentru deduceri fiscale dacă operațiunea nu poate fi probată.
Verificările au fost făcute de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) și au pornit de la o analiză de risc. Controlul a vizat facturile primite de cele cinci societăți de la alte trei firme, documente înregistrate ca avansuri și prestări de servicii.
ANAF susține că cele cinci firme au înregistrat facturi de peste 32 de milioane de lei pentru avansuri și servicii care „nu au putut fi demonstrate”, iar operațiunile nu ar fi avut un conținut economic real. În plus, instituția afirmă că:
Obligațiile fiscale suplimentare calculate de inspectorii antifraudă depășesc 6,2 milioane de lei și includ TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende.
ANAF indică nereguli și la cele trei societăți care au emis facturile, unele fiind inactive, în insolvență sau radiate — situații considerate incompatibile cu volumul activităților trecute în documente.
Potrivit inspectorilor, facturile transmise prin sistemul RO e-Factura ar fi fost folosite pentru a crea aparența unor tranzacții legale și pentru a transfera obligațiile fiscale între firme, printr-un lanț artificial de operațiuni. Mecanismul descris de ANAF presupune că societățile care încasau TVA de la beneficiarii forței de muncă nu îl virau integral la buget, diminuând obligația prin deducerea TVA din facturi care, în realitate, nu ar fi corespuns unor servicii prestate.
ANAF atrage atenția că emiterea unei facturi — inclusiv prin RO e-Factura — nu dovedește singură existența operațiunii și nu conferă automat dreptul la deducerea TVA sau la reducerea bazei de impozitare. Pentru aceste avantaje fiscale, operațiunile trebuie să fie reale și susținute de documente justificative.
„Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili.”
Instituția mai precizează că înregistrarea unor facturi care nu reflectă operațiuni reale poate duce la stabilirea de obligații fiscale suplimentare și, în funcție de gravitatea faptelor, la sesizarea organelor competente, în paralel cu demersurile de recuperare a prejudiciului.
Recomandate
Bucureștiul caută să transforme înfrățirea cu Ankara în proiecte cu miză economică , de la contacte directe între companii până la investiții în servicii medicale și consolidarea clădirilor vulnerabile, potrivit Digi24 . Primarul general Ciprian Ciucu s-a întâlnit vineri, la București, cu primarul Ankarei, Mansur Yavaş , aflat în vizită în România. Întâlnirea a vizat „dezvoltarea relațiilor economice, culturale și turistice” dintre cele două capitale, iar pe listă au intrat inclusiv colaborări pentru consolidarea clădirilor vechi, dezvoltarea serviciilor medicale și intensificarea legăturilor dintre companii, universități și instituții culturale. Ciucu a spus că Bucureștiul și Ankara sunt orașe înfrățite din 1998, dar relațiile dintre administrații „nu au fost foarte strânse în ultimii ani”, motiv pentru care își propune „să revitalizeze înfrățirile” în actualul mandat. Conexiuni între companii și întâlniri cu mediul de afaceri Un punct central al discuțiilor a fost stimularea relațiilor economice prin contacte directe între firme. Mansur Yavaş a indicat că delegația turcă urmează să meargă la Camera de Comerț din București pentru a stabili proiecte comune. În același context, Ciucu a anunțat că vor urma întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri, pe fondul existenței „unei comunități de afaceri turce importante în România”, conform informațiilor transmise de municipalitate. Consolidarea clădirilor, cu accent pe Centrul Vechi Un alt domeniu discutat a fost consolidarea clădirilor vulnerabile, inclusiv din Centrul Vechi. Primăria Capitalei a indicat că experiența Ankarei în gestionarea riscurilor seismice ar putea fi folosită în proiectele din București, menționând că, în ultimii 20 de ani, capitala Turciei „a avut două seisme mari”. Separat, Ciucu a vorbit despre potențialul turistic și economic al Bucureștiului și despre nevoia ca imobilele istorice să fie consolidate și „integrate mai bine în circuitul economic”. Turism și servicii medicale, ca direcții de dezvoltare Pe zona de turism, administrația Capitalei a invocat faptul că cele două orașe sunt la „un zbor de aproximativ două ore” și a indicat ca obiectiv îmbunătățirea fluxului aerian, pentru a facilita călătoriile de weekend în ambele sensuri. În sănătate, municipalitatea a menționat experiența Ankarei în servicii medicale specializate (de la tratamente complexe la servicii de estetică și centre termale) și a precizat că există deja clinici turcești în București, iar autoritățile locale își doresc dezvoltarea sectorului, inclusiv prin atragerea de investiții. [...]
România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR , bani care intră direct în ecuația de finanțare a deficitului și a lichidităților statului, potrivit Digi24 . Suma provine din Cererea de plată numărul 3, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană și au fost deblocate după dialog și îndeplinirea angajamentelor asumate. Cea mai mare parte a banilor, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Nazare a indicat că încasarea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, conform informațiilor prezentate de ministru. De ce contează pentru buget: presiune pe rectificare și pe construcția bugetului 2027 Nazare avertizează că discuția despre PNRR intră într-o etapă în care accentul ar trebui să se mute de la „câți bani intră” la „ce rezultate produc” proiectele și reformele finanțate. El cere o evaluare „investiție cu investiție”, inclusiv din perspectiva impactului economic și social, și susține că nu este suficient ca reformele să fie îndeplinite formal pentru a debloca tranșe. În același timp, clarificarea situației PNRR este legată direct de pregătirea bugetului: bugetul curent a fost construit pe ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va face cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Ce urmează: centralizare de date pentru rectificare și priorități pe 2027 Ministrul interimar al Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze informațiile despre: ce sume vor fi efectiv încasate; ce cheltuieli au fost deja efectuate; ce obligații au rămas de achitat; ce investiții necesită continuarea finanțării și din ce surse. Aceste date ar urma să stea la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a stabilirii necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027. Nazare mai spune că succesul PNRR ar trebui măsurat în reforme structurale aplicate și investiții care cresc potențialul economic, nu doar în sumele încasate. [...]
PNL exclude o coaliție cu PSD, invocând diferențe de politici fiscale și de guvernare , într-un moment în care se caută o majoritate pentru instalarea unui nou executiv, potrivit Digi24 . Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că cele două partide sunt „în totală antiteză”, iar o colaborare parlamentară între PNL și PSD ar fi „imposibilă”. Mureșan afirmă că o coaliție este posibilă doar dacă există „un numitor comun semnificativ”, condiție pe care o consideră absentă în prezent. Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, el acuză PSD că „încearcă să păcălească electoratul” pretinzând că are lucruri în comun cu PNL și spune că „după acțiunile PSD din ultimul ani, nu există nicio bază pentru o colaborare parlamentară responsabilă”. Miza economică: deficit, datorie și costul dobânzilor În argumentația sa, liberalul pune accent pe diferențele de abordare în gestionarea finanțelor publice. El susține că PNL ar fi urmărit „o guvernare responsabilă cu banii românilor”, prin reducerea risipei și a deficitului, precum și prin obiective de reducere a datoriei publice. În oglindă, Mureșan afirmă că PSD ar dori revenirea la politicile din 2024, când „Guvernul Ciolacu a dus România la un deficit record, de 9,3%”. Tot el leagă nivelul actual al dobânzilor plătite de România de acea perioadă, susținând că „România plătește acum pe dobânzi mai mult decât întreg bugetul pentru Educație”. Diferențe de agendă: reformă administrativă, justiție, orientare europeană Pe lângă componenta fiscal-bugetară, Mureșan indică și alte linii de separație între PNL și PSD: reforma statului și reducerea „sinecurilor”, unde spune că PNL ar urmări eficientizarea, iar PSD ar dori „un stat captiv intereselor de partid”; statul de drept și independența justiției, unde afirmă că PSD „i-a respins mereu” pe cei care au vrut să întărească și să reformeze justiția; orientarea proeuropeană, despre care susține că PNL o urmărește „cu adevărat”, în timp ce PSD „se prezintă drept proeuropean la Bruxelles”, dar „la București” ar acționa „de multe ori antieuropean, alături de AUR”. Context: PSD spune că susține o majoritate stabilă cu PNL și UDMR În același context politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat vineri că partidul susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. El a argumentat că discuția despre viitorul țării nu ar trebui redusă la numărul de voturi pentru învestire, ci și la capacitatea de a lua decizii după instalarea guvernului. Potrivit Digi24, PSD și-a arătat disponibilitatea de a participa la guvernare într-un executiv condus de Luca Niculescu, însă numai împreună cu PNL și UDMR. [...]
Percheziția informatică asupra dispozitivelor ridicate din vila din Mogoșoaia prelungește ancheta DIICOT și ține în joc atât probele digitale, cât și măsurile asigurătorii deja contestate în instanță, potrivit Digi24 . Călin Georgescu a fost dus vineri din arestul Capitalei la sediul DIICOT și a stat aproape 10 ore cu procurorii, pentru a patra zi la rând, la percheziția informatică a „zecilor de dispozitive electronice” ridicate de anchetatori. În urma verificărilor, procurorii au descărcat mai multe fișiere din dispozitivele electronice ridicate la perchezițiile de la locuința lui Georgescu, conform aceleiași surse. După finalizarea procedurilor de vineri, acesta a fost dus din nou în arest. Ce se întâmplă, concret, în această etapă a anchetei Percheziția informatică este etapa în care anchetatorii analizează conținutul mediilor digitale (telefoane, laptopuri, suporturi de stocare), pentru a extrage date relevante pentru dosar. În cazul de față, Digi24 notează că: este a patra zi consecutivă în care Georgescu participă la percheziția informatică; sunt vizate „zeci de dispozitive electronice” ridicate din vila sa din Mogoșoaia; procurorii au descărcat fișiere din aceste dispozitive. Context: contestația la sechestrul pe casă, respinsă Digi24 mai relatează că a fost o săptămână „destul de încărcată” pentru familia Georgescu, în condițiile în care, începând de marți, s-au prezentat fie la DIICOT, fie la tribunal. În instanță a avut loc contestația privind sechestrul pus pe casă, iar judecătorii au respins contestația. Tot vineri, la sediul DIICOT, Georgescu a fost așteptat de susținători, care au scandat mesaje. Ce s-a schimbat față de zilele trecute Dacă în zilele anterioare Cristela Georgescu a fost citată la DIICOT pentru perchezițiile informatice, vineri nu a mai fost chemată, potrivit informațiilor publicate de Digi24. [...]
ANM avertizează că România intră într-o răcire bruscă, cu ploi consistente și posibile ninsori la munte , după un weekend cu temperaturi de vară în sud, potrivit Digi24 . Schimbarea de regim meteo contează mai ales prin efectele operaționale: scăderea rapidă a temperaturilor, precipitațiile însemnate și riscul de iarnă în zonele montane, într-un context de secetă pedologică prelungită. Elena Mateescu , directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a spus că în weekend vremea rămâne mai caldă decât normalul perioadei, în special în sud și sud-est. Pentru ziua de vineri sunt așteptate maxime de până la 30 de grade în sud și în centrul Munteniei, cu 28–29 de grade în București, în timp ce în nord-est și în Maramureș valorile rămân mult mai joase (în jur de 17 grade). Răcirea se generalizează de la începutul săptămânii viitoare Potrivit ANM, răcirea devine vizibilă din ziua următoare în cea mai mare parte a țării, mai ales în nord-vest, nord și centru. Sudul și sud-estul mai păstrează temporar valori ridicate, cu maxime de până la 28–29 de grade în sudul Olteniei și aproximativ 26 de grade în București. De la începutul săptămânii viitoare, însă, scăderea temperaturilor se extinde în toate regiunile, iar vremea ajunge să fie mai rece decât în mod obișnuit pentru această perioadă. La mijlocul săptămânii viitoare și în a doua parte a ei, maximele sunt prognozate, în general, între 12 și 18 grade Celsius, iar minimele pot coborî până la aproximativ 2 grade în cele mai reci zone. Ploi însemnate cantitativ și posibile ninsori la munte Pe lângă răcire, meteorologii prognozează precipitații importante, mai ales la debutul săptămânii viitoare. Cantitățile de apă ar putea ajunge la 15–20 litri pe metru pătrat și, izolat, pot depăși 25 litri pe metru pătrat. Zonele vizate de cele mai consistente ploi includ: Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania; nordul Moldovei; vestul și nord-estul Munteniei. În zonele montane, în funcție de evoluția temperaturilor și de altitudine, sunt posibile și ninsori. De ce contează: ploi așteptate pe fondul secetei pedologice ANM subliniază că precipitațiile vin într-un moment în care seceta pedologică (deficit de apă în sol) persistă de multă vreme și afectează suprafețe extinse din România. În acest context, ploile prognozate ar putea contribui la ameliorarea deficitului de umiditate din sol, chiar dacă răcirea accentuată aduce și riscuri de disconfort termic și condiții de iarnă la munte. [...]
Luca Niculescu își propune să depună joi programul și lista miniștrilor , într-un calendar care ar putea scurta perioada de incertitudine politică, într-un moment pe care îl descrie drept dificil și cu „probleme economice” și sociale, potrivit Digi24 . Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a spus, la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că negocierile cu partidele au început „constructiv” și vor continua luni, urmând ca „cel mai probabil joi” să tragă concluziile și să depună în Parlament programul de guvernare și componența cabinetului. În privința formulei de guvernare, Niculescu afirmă că nu există încă o decizie și că sunt analizate toate variantele: guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (o combinație între miniștri politici și independenți). Miza, din perspectiva lui, este o majoritate parlamentară „cât mai solidă”, care să nu asigure doar votul de învestitură, ci și susținerea reformelor din program. Ce spune despre negocieri și sprijinul politic Niculescu a descris primele întâlniri cu partidele ca fiind „un bun început”, chiar dacă pozițiile formațiunilor diferă. El a indicat că a observat „deschideri” pentru votarea unui nou Executiv, deși nu există consens asupra tipului de guvern. Totodată, premierul desemnat a menționat că există partide care susțin ideea alegerilor anticipate, însă, din discuțiile avute, ar reieși că o parte dintre actorii politici consideră necesară ieșirea rapidă din „blocajul politic”. De ce contează: calendarul scurtează incertitudinea într-un context economic dificil Mesajul central al lui Niculescu este că procesul se derulează „în program” și că ținta este depunerea listei și a programului joi, după o nouă rundă de discuții luni. În același timp, el leagă urgența formării guvernului de contextul mai larg: „criză politică” și „probleme economice” și sociale, fără a detalia în acest material ce măsuri concrete ar urma să fie incluse în program. În lipsa unei decizii asupra formulei (politic/tehnocrat/hibrid), următoarele zile sunt decisive pentru conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea și reformele invocate de premierul desemnat. [...]
