Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul pune 250 milioane euro pe masă pentru a reduce costul energiei prin investiții în rețea, prin două scheme finanțate din Fondul pentru Modernizare, care vizează contorizarea inteligentă și stocarea energiei, potrivit Digi24. Miza economică este dublă: facturare mai aproape de consumul real și temperarea prețurilor în orele de vârf, în special seara.
Premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, spune că a semnat ordinele pentru ghidul de instalare a contoarelor inteligente și pentru schema de sprijin a capacităților de stocare, ambele urmărind reducerea facturilor la energie.
Apelul de proiecte pentru contorizare inteligentă are o alocare de 100 milioane euro din Fondul pentru Modernizare, iar ghidul urmează să fie transmis luni spre publicare în Monitorul Oficial.
Conform detaliilor prezentate de Bolojan, schema este un apel „necompetitiv” (adică nu se face selecție pe bază de punctaj între mai mulți solicitanți, în limita bugetului), dedicat celor patru operatori de distribuție concesionari:
Bugetul este împărțit egal, cu maximum 25 milioane euro pentru fiecare operator (4 x 25 milioane euro). Efectele așteptate: facturare pe baza consumului real, reducerea pierderilor și a fraudelor din rețea și instalarea a peste 800.000 de contoare.
Calendarul anunțat: apelul se deschide pe 3 august, ora 12:00, și se închide pe 2 decembrie, ora 17:00, cu termen de finalizare estimat la 31 decembrie 2029.
A doua schemă vizează stocarea de energie „stand-alone” (capacități de baterii independente, conectate la rețea) și are o alocare de 150 milioane euro din Fondul pentru Modernizare. Schema de ajutor de stat urmează, de asemenea, să fie transmisă luni spre publicare în Monitorul Oficial.
Potrivit premierului, ținta este dezvoltarea de „parcuri noi de baterii” de minimum 2.174 MWh, prin licitație competitivă, criteriul fiind „cel mai mic cost per MWh”. Schema include un plafon de 69.000 euro/MWh și un maximum de 15 milioane euro per companie. Efectul urmărit: o rețea mai stabilă și „prețuri temperate” în orele de seară.
Calendarul apelului: deschidere la 1 septembrie și închidere la 30 octombrie, cu termen de finalizare estimat la 31 decembrie 2030.
În mesajul citat de Digi24, Bolojan afirmă că alocarea totală de 250 milioane euro, sub formă de granturi europene din Fondul pentru Modernizare, ar urma să susțină optimizarea consumului astfel încât costul facturii la energie să scadă „în perioada următoare”.
Recomandate
Guvernul deschide finanțări de 250 milioane euro (aprox. 1,27 miliarde lei) pentru rețele și stocare , prin două apeluri din Fondul pentru Modernizare , cu impact direct asupra investițiilor din distribuție și asupra stabilității sistemului energetic, potrivit Libertatea . Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în calitate de interimar la Energie, a semnat ordinele necesare pentru lansarea ghidurilor aferente. 100 milioane euro pentru contoare inteligente , alocate celor patru distribuitori concesionari Primul ordin vizează un apel de proiecte pentru contorizare inteligentă, cu o alocare de 100 milioane euro (aprox. 510 milioane lei) din Fondul pentru Modernizare. Apelul este descris ca necompetitiv și dedicat celor patru operatori de distribuție concesionari: Distribuție Energie Electrică România Delgaz Grid Rețele Electrice România Distribuție Oltenia Alocarea este egală, de maximum 25 milioane euro (aprox. 127,5 milioane lei) pentru fiecare operator. Ghidul urmează să fie transmis spre publicare în Monitorul Oficial luni. Conform lui Bolojan, efectele urmărite includ facturarea pe baza consumului real, reducerea pierderilor și a fraudelor din rețea și instalarea a peste 800.000 de contoare. Apelul se deschide la 3 august 2026, ora 12:00, și se închide la 2 decembrie 2026, ora 17:00, cu termen estimat de finalizare 31 decembrie 2029. 150 milioane euro pentru stocare „stand-alone”, prin licitație competitivă Al doilea ordin vizează un apel de proiecte pentru stocare „stand-alone” (capacități de stocare independente, de tip parcuri de baterii), cu o alocare de 150 milioane euro (aprox. 765 milioane lei), tot din Fondul pentru Modernizare. Schema de ajutor de stat urmează, de asemenea, să fie transmisă luni spre publicare în Monitorul Oficial. Proiectele ar urma să însemne parcuri noi de baterii, cu un prag minim total de 2.174 MWh. Mecanismul este o licitație competitivă, criteriul fiind „cel mai mic cost per MWh”, cu plafon de 69.000 euro/MWh (aprox. 351.900 lei/MWh) și maximum 15 milioane euro (aprox. 76,5 milioane lei) per companie. Calendarul estimativ indicat: deschidere la 1 septembrie 2026 și închidere la 30 octombrie 2026, cu termen estimat de finalizare 31 decembrie 2030. Ce miză economică invocă Executivul Bolojan afirmă că alocarea totală de 250 milioane euro, sub formă de granturi europene din Fondul pentru Modernizare, ar urma să susțină „optimizarea consumului de energie”, cu obiectivul reducerii costului facturii la energie „în perioada următoare”. Publicația notează că ordinele semnate deschid drumul pentru publicarea în Monitorul Oficial și lansarea efectivă a apelurilor în datele anunțate. [...]
Atacurile cibernetice recente nu au dus la vânzarea de date , iar autoritățile tratează episoadele ca incidente motivate financiar, fără indicii de implicare statală, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care o parte din sistemele publice au fost afectate, cu efecte operaționale punctuale, inclusiv asupra unor aplicații folosite de beneficiari privați. Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, a spus că, în urma atacurilor care au vizat „în ultimele zile” mai multe instituții importante, „nu există indicii” că date ale instituțiilor ar fi fost scoase la vânzare. În evaluarea de până acum, atacurile par să fi urmărit obținerea de beneficii financiare. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru funcționarea instituțiilor Declarațiile au fost făcute în contextul unui incident informatic care a afectat sistemele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) . Ministerul a transmis că atacul a vizat infrastructura informatică, iar una dintre aplicațiile destinate beneficiarilor privați ai fondurilor europene a fost temporar indisponibilă, în timp ce au fost demarate verificări și măsuri de remediere. Din perspectiva impactului operațional, indisponibilitatea unei aplicații folosite de beneficiari privați arată cum astfel de incidente pot întrerupe temporar fluxuri administrative și interacțiuni digitale cu statul, chiar și atunci când nu există confirmări privind publicarea sau comercializarea datelor. DNSC: demonstrație de acces, nu „piață” de date Șeful DNSC a precizat că gruparea responsabilă nu ar fi publicat sau comercializat datele obținute, ci ar fi încercat să demonstreze că a reușit să pătrundă în sistemele informatice. „Nu au fost scoase la vânzare date ale instituțiilor. Atacatorii însă, au dorit să arate, să ilustreze faptul că au obținut într-adevăr acces neautorizat.” Dan Cîmpean a mai afirmat că este „o grupare recentă”, activă de aproximativ un an, care ar acționa nu doar în România, ci și în Polonia, Nigeria și Mexic. Fără indicii de actor statal, investigațiile continuă Potrivit directorului DNSC, până acum nu sunt indicii că în spatele atacurilor s-ar afla un stat, iar episoadele ar fi „incidente necorelate, dar simultane practic”, motivate „eminamente financiar”. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili amploarea incidentelor și pentru restabilirea completă a funcționării sistemelor afectate. [...]
Un incendiu la un depozit de reciclare a declanșat RO-Alert și intervenția autorităților de mediu , după ce fumul gros a afectat zona, potrivit Stirile Pro TV . Focul a izbucnit vineri noaptea, într-un depozit de reciclare a deșeurilor din plastic din județul Giurgiu. Flăcările au apărut în jurul orei 2, iar localnicii au sunat la 112. La fața locului au intervenit pompierii cu 7 autospeciale de stingere, iar operațiunea de lichidare a incendiului a durat toată noaptea. În timpul intervenției, incendiul a afectat o suprafață de 5.000 de metri pătrați, iar din cauza fumului dens autoritățile au emis un mesaj RO-Alert. Tot din acest motiv a fost sesizată și Garda Națională de Mediu . Cauza incendiului nu este cunoscută, la acest moment, conform informațiilor din articol. [...]
Organizarea pe două locații și avertizările meteo pun presiune pe logistică și siguranță la Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2026, programat în weekendul 18–19 iulie, potrivit G4Media . O parte importantă a evenimentelor are loc pe platoul montan, unde vremea se poate schimba rapid, iar accesul și deplasarea devin mai dificile în condiții de ploaie sau furtună. Târgul se desfășoară în comuna Avram Iancu și pe Muntele Găina și este dedicat comunităților din zona montană a patru județe: Alba, Bihor, Arad și Hunedoara. Programul combină activități comerciale (târgul meșterilor), momente istorice și ceremoniale, concerte folclorice și spectacole pentru publicul tânăr. Programul pe zile și zone: munte vs. comună Sâmbătă, evenimentele au loc atât în centrul comunei Avram Iancu, cât și pe vârful Muntelui Găina. Pe munte, de la ora 13:00 se deschide Târgul Național al Meșterilor Tradiționali „Alba Tradițional”, cu peste 50 de meșteri din mai multe zone istorice ale României. Seara, capul de afiș este trupa Subcarpați , iar programul se încheie cu focuri de artificii și muzică electronică. În centrul comunei, de la ora 14:00 este programat spectacolul folcloric „Muntele Găina unește tradițiile românești”, cu Tulnicăresele din Avram Iancu, Ansamblul Folcloric al Județului Alba și mai mulți soliști, iar la ora 17:00 istoricul Tudor Roșu prezintă prima parte a momentului „Horea, Cloșca și Crișan. O poveste istorică”. Duminică, programul se mută pe vârful Muntelui Găina: la 10:00 se redeschide târgul meșterilor, iar de la 10:30 are loc ceremonialul de depunere de coroane, urmat de o slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu. La ceremonie participă Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara Județului Alba, dirijată de Coriolan Honcaș. De la 11:30 începe spectacolul folcloric, cu invitați precum Nicolae Furdui Iancu și ansambluri din mai multe județe. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Primăria comunei Avram Iancu, în colaborare cu reprezentanți și ansambluri din județele învecinate. Recomandări pentru participanți: acces, echipare, comportament Publicația notează că participanții ar trebui să se pregătească pentru condiții specifice zonei montane și pentru un număr mare de vizitatori, mai ales duminică, atunci când sunt așteptați cei mai mulți oameni. În anii anteriori, accesul din comuna Avram Iancu spre platou s-a făcut pe un drum pietruit, potrivit pentru autoturisme și microbuze. În contextul prognozei meteo, sunt menționate averse sâmbătă și posibilitatea unei furtuni duminică, iar pentru județul Alba a fost emisă o avertizare Cod galben de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale, descărcări electrice, grindină și rafale de vânt de 50–70 km/h. Recomandările-cheie din ghidul pentru participanți includ: plecare din timp și verificarea traseului, mai ales pentru programul de duminică; echipare pentru ploaie și temperaturi mai scăzute pe platou (geacă impermeabilă, încălțăminte cu talpă aderentă, pelerină, haine de schimb); umbrelele sunt descurajate în vijelii sau la descărcări electrice; apă, gustare, medicamente personale, cremă de protecție solară și baterie externă pentru telefon; evitarea bagajelor voluminoase, din cauza terenului denivelat, mai ales după ploaie; atenție sporită pentru familiile cu copii, inclusiv stabilirea unui punct de întâlnire și un număr de telefon la îndemână; cărucioarele pot fi greu de folosit pe pietriș, noroi sau pante; evitarea zonelor expuse în timpul furtunilor (creastă, copaci izolați, stâlpi sau structuri metalice) și respectarea indicațiilor jandarmilor, pompierilor și organizatorilor; sursa amintește că în anii trecuți au existat accidente; reguli pentru șoferi: fără alcool, păstrarea liberă a căilor de acces pentru ambulanțe și autospeciale, parcare doar în zonele indicate, verificarea stării drumului și a eventualelor restricții înainte de întoarcere; protejarea zonei montane: fără deșeuri lăsate pe platou, fără focuri în locuri neamenajate și fără distrugerea vegetației. Context: ce este și ce nu este „Târgul de Fete” Evenimentul s-a dezvoltat ca loc de întâlnire pentru comunitățile din Munții Apuseni, cu schimburi comerciale și manifestări populare, iar în timp a căpătat un caracter cultural și turistic. Deși denumirea a alimentat legende despre „vânzarea” fetelor, cercetările istorice și etnografice citate în material nu confirmă existența unei astfel de practici; târgul este descris mai degrabă ca o mare întâlnire comunitară, într-un context în care deplasarea între satele de munte era dificilă. [...]
Donald Trump amenință cu noi taxe vamale împotriva Canadei , invocând efectele economice și de sănătate ale fumului provenit din incendiile de vegetație, potrivit Libertatea . Mesajul, publicat pe platforma Truth Social, mută o criză de mediu în registrul politicii comerciale, cu potențiale consecințe asupra relațiilor bilaterale și a fluxurilor transfrontaliere. Trump a susținut că autoritățile canadiene nu gestionează adecvat întreținerea pădurilor și a tufișurilor și a afirmat că SUA sunt „invadate” de aer „poluat și nesănătos”, relatare atribuită de Libertatea postului BBC. Președintele american a spus că îl va contacta pe premierul canadian Mark Carney pentru a-i cere explicații, iar retorica a fost preluată și de alți politicieni republicani. Disputa riscă să atingă proiecte și legături economice transfrontaliere În paralel, unii republicani au readus în discuție ideea controversată ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA, subiect care, potrivit materialului, a alimentat reacții publice în Canada, inclusiv apeluri la boicotarea turismului în SUA. În același context, sunt menționate propuneri de amânare a inaugurării Podului Internațional Gordie Howe , proiect care leagă Ontario de Michigan și este relevant pentru transport și comerț între cele două țări. Nemulțumirea a ajuns și în Congres: parlamentarii John James, John Moolenaar, Jack Bergman și Lisa McClain au transmis, într-o scrisoare deschisă, că „răbdarea lor s-a epuizat”, acuzând Canada de subinvestiții în rărirea pădurilor și în arderile controlate (intervenții planificate pentru reducerea combustibilului vegetal). Răspunsul Canadei: cooperare și investiții, nu presiune politică Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a respins acuzațiile și a cerut sprijin concret din partea SUA, amintind de intervențiile canadiene în situații de urgență din Statele Unite. „Poate că ceea ce ar trebui să faceți, în loc să vă plângeți, este să trimiteți sprijin, să trimiteți ajutor, pentru că am făcut exact același lucru pentru prietenii noștri americani.” Ford a mulțumit statelor Michigan și Massachusetts pentru trimiterea de bombardiere cu apă și pompieri. La rândul său, Mark Carney a spus că „schimbările climatice sunt responsabilitatea tuturor — cu adevărat a tuturor — inclusiv a Statelor Unite”. Ministerul pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență de la Ottawa a indicat existența unor acorduri de asistență reciprocă între cele două țări încă din 1982, reconfirmate la summitul G7, iar deputata Eleanor Olszewski a afirmat că guvernul canadian a investit 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) în sustenabilitatea pădurilor. Incendiile și fumul: amploare, efecte și explicații Datele Sistemului canadian de informații privind incendiile de vegetație arată că, în acest an, aproape 3 milioane de hectare au fost distruse, iar 888 de incendii erau active, majoritatea scăpate de sub control (peste 190 doar în Ontario). Fumul s-a extins pe mii de kilometri, afectând state americane precum Minnesota, Michigan, Pennsylvania, Ohio și New York, iar poluarea a dus la anularea unor evenimente în aer liber. Potrivit companiei elvețiene IQAir, Detroit a înregistrat recent cea mai slabă calitate a aerului din lume, urmat de Chicago, Washington D.C. și New York. În același timp, experți citați în material indică drept cauze valul de căldură extremă și persistentă din nordul provinciei Ontario și deficitul sever de precipitații, sugerând că explicația nu poate fi redusă doar la managementul forestier. În acest stadiu, amenințarea cu tarife rămâne la nivel de declarație, însă asocierea unei crize de mediu cu măsuri comerciale ridică miza politică și poate complica cooperarea bilaterală exact într-un moment în care ambele părți invocă nevoia de sprijin reciproc. [...]
Pesimismul economic în SUA a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani , iar datele sugerează o frânare a consumului, inclusiv la cheltuieli de bază, potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Sondajul CNBC, realizat pe un eșantion de 1.000 de adulți din SUA, arată că 61% dintre respondenți sunt pesimiști în privința economiei și a perspectivelor viitoare — cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lui 2023. Doar 25% se declară optimiști. Consum sub presiune: tăieri la esențiale și neesențiale Pe fondul îngrijorărilor economice, o parte importantă dintre americani spun că și-au restrâns cheltuielile: 47% afirmă că au redus cheltuielile pentru produse și servicii esențiale, precum alimentele și îngrijirea medicală; aproape două treimi spun că au diminuat cheltuielile pentru restaurante, divertisment și alte achiziții neesențiale; tot mai mulți reduc călătoriile sau utilizarea cardurilor de credit. Impactul este mai puternic în rândul gospodăriilor cu venituri mici. Conform sondajului, 60% dintre cei care câștigă sub 30.000 de dolari pe an (aprox. 135.000 lei) spun că au fost nevoiți să reducă cheltuielile cu bunuri esențiale, față de 35% dintre cei cu venituri de peste 100.000 de dolari pe an (aprox. 450.000 lei). Costul vieții și inflația, în centrul nemulțumirii În același timp, sondajul indică o creștere a nemulțumirii față de modul în care președintele Donald Trump gestionează economia, inflația și costul vieții. Nivelul general de aprobare pentru Trump este de 40%, în timp ce 59% dintre respondenți își exprimă dezaprobarea. Pe componenta economică, 60% dezaprobă modul în care președintele gestionează economia, iar 38% se declară mulțumiți de politicile sale. Nemulțumirea este și mai pronunțată în privința inflației și a costului vieții: 68% dintre respondenți dezaprobă modul în care administrația gestionează aceste probleme, iar 31% îl aprobă pe președinte. Efect politic limitat și presiune și pe politica externă Deși nemulțumirea este ridicată, opoziția nu reușește să capitalizeze pe deplin: Partidul Democrat are un avantaj de patru puncte procentuale în preferințele alegătorilor privind controlul Congresului, diferență neschimbată față de sondajul din aprilie. Sondajul surprinde și o deteriorare a percepției asupra politicii externe: 63% dintre americani dezaprobă modul în care Donald Trump gestionează războiul cu Iranul , iar 35% își exprimă aprobarea. În plus, sprijinul public pentru intervenția militară americană a scăzut: 48% consideră acțiunile militare împotriva Iranului justificate pentru a împiedica dezvoltarea armelor nucleare (față de 53% în aprilie), în timp ce 50% spun că intervenția nu merită costurile și riscurile. [...]
