Știri
Știri din categoria Diverse
Lionel Messi a egalat recordul de goluri din istoria Cupei Mondiale, după ce a reușit un hat-trick în victoria Argentinei, 3-0 cu Algeria, în Grupa J, potrivit Global Times.
Meciul s-a jucat marți, 16 iunie 2026, pe Kansas City Stadium din Kansas City (SUA). Messi a deschis scorul cu un șut de la distanță în minutul 17, a făcut 2-0 la ora de joc, iar al treilea gol l-a înscris cu 14 minute înainte de final, cu un șut plasat la colțul din stânga-jos.
Prin aceste trei reușite, Messi, în vârstă de 38 de ani, a ajuns la 16 goluri la turneele finale ale Cupei Mondiale, egalând recordul stabilit de germanul Miroslav Klose la ediția din 2014 din Brazilia. Pentru Messi, acesta a fost primul hat-trick din carieră la un turneu final de Cupă Mondială.
Din perspectivă sportivă și de audiență, egalarea recordului mută atenția pe următorul prag: orice gol marcat de Messi la acest turneu îl poate transforma în cel mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale, un reper cu impact major asupra vizibilității competiției și a interesului comercial din jurul Argentinei și al starului său.
Recomandate
Lionel Messi a devenit golgheterul all-time al Cupei Mondiale , depășindu-l pe Miroslav Klose , într-un moment care adaugă presiune și vizibilitate comercială suplimentară turneului și meciurilor-vedetă din faza grupelor, potrivit CNN . Messi, căpitanul Argentinei, a atins borna luni, în meciul cu Austria, deși a ratat un penalty în minutul 8. A marcat apoi „o rachetă” de la marginea careului, la circa 30 de minute după ratare, trecând peste recordul lui Klose. Argentinianul împlinește 39 de ani miercuri, notează publicația. Recordul vine pe fondul unei situații personale dificile: familia a transmis, într-un comunicat, că Jorge Messi, tatăl jucătorului, „trece printr-o problemă de sănătate” și a cerut evitarea „zvonurilor și speculațiilor”, după ce au circulat informații eronate. După hat-trick-ul reușit săptămâna trecută împotriva Algeriei, Messi a spus că a trecut prin „câteva zile dificile”, fără alte detalii. Programul zilei și miza sportivă: vedete pe teren, cursa pentru „Gheata de Aur” CNN plasează momentul Messi într-o zi cu trei nume care pot influența direct interesul publicului și audiențele: Messi, Kylian Mbappé și Erling Haaland, pe fondul intensificării cursei pentru „Gheata de Aur” (titlul de golgheter al turneului). Meciurile menționate: Argentina – Austria : 1 p.m. ET (ora locală SUA) la Dallas Stadium (AT&T Stadium), Arlington, Texas. Franța – Irak : 5 p.m. ET la Philadelphia Stadium (Lincoln Financial Field), Philadelphia, Pennsylvania. Norvegia – Senegal : 8 p.m. ET la New York/New Jersey Stadium (MetLife Stadium), East Rutherford, New Jersey. Algeria – Iordania : 11 p.m. ET la Levi’s Stadium, Santa Clara, California. În cazul Argentinei, publicația notează că Julián Álvarez a început pe bancă în primul meci, după o accidentare la gleznă, iar rămâne de văzut dacă poate fi titular contra Austriei. Totodată, apărarea Argentinei ar urma să fie „mult mai atent analizată” în fața unei echipe austriece cu mai multe opțiuni ofensive; Marko Arnautović a intrat de pe bancă în primul joc și ar putea prinde un loc de titular. Context: surprize în grupe și un avertisment meteo pentru organizare În paralel, CNN trece în revistă câteva repere din turneu: Egipt a obținut o victorie cu 3-1 contra Noii Zeelande, cu Mohamed Salah marcator și pasator decisiv, iar Capul Verde a continuat seria rezultatelor surprinzătoare cu un 2-2 contra Uruguay, după un 0-0 cu Spania. Kevin Pina a marcat primul gol al țării la o Cupă Mondială, din lovitură liberă. Un element operațional important pentru ziua de meciuri îl reprezintă prognoza de furtuni în nord-estul SUA, care ar putea produce întârzieri sau întreruperi, în special la partidele din Philadelphia și New Jersey. CNN Weather anticipează descărcări electrice, vânt de peste 40 mph (aprox. 64 km/h) și averse torențiale, cu probabilități de ploaie de circa 70% la ora jocului din Philadelphia și 80% la ora jocului din New Jersey. Ce urmează Pentru organizatori și pentru competiție, combinația dintre recordul lui Messi, prezența altor superstaruri și riscul de întreruperi meteo ridică miza zilei: meciurile cu audiență mare pot fi afectate logistic, iar cursa pentru goluri și recorduri rămâne un motor central al interesului public în faza grupelor. [...]
Google a fost amendată cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și are șase luni să-și alinieze practicile la GDPR , după ce autoritatea irlandeză de protecție a datelor a constatat nereguli în prelucrarea datelor de localizare, potrivit Stirile Pro TV . Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda (DPC) a anunțat sancțiunea luni, precizând că supraveghează Google în Uniunea Europeană deoarece sediul european al companiei este în Dublin. Pe lângă amendă, DPC a dispus ca Google să-și ajusteze sistemele de prelucrare a datelor în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în termen de șase luni. Ce a vizat investigația și ce funcții sunt menționate Decizia vine după o investigație deschisă în februarie 2020 asupra Google Ireland Limited, în urma plângerilor depuse de mai multe organizații europene de protecție a consumatorilor. Plângerile au vizat „prelucrarea de către companie a datelor de localizare în legătură cu anumite servicii și produse”. DPC spune că investigația s-a concentrat pe trei funcții ale Google, considerate ca încălcând GDPR, pentru perioada de la intrarea în vigoare a regulamentului (mai 2018) până în februarie 2020: „Activitatea web și în aplicații” „Istoricul locațiilor” „Precizia locației” Reacția Google și ce urmează În replică, un purtător de cuvânt al Google a transmis că dosarul se referă la „reguli istorice” care ar fi fost între timp actualizate. „Acest caz privește reguli istorice care au fost actualizate între timp. Începând cu 2019, practicile noastre au evoluat semnificativ și am lansat instrumente robuste care simplifică gestionarea datelor de localizare.” Separat de acest caz, Google este vizată de alte trei investigații ale DPC, „toate într-un stadiu avansat”, potrivit autorității irlandeze. Ca reper al severității sancțiunilor DPC, cea mai mare amendă a instituției a fost aplicată în 2023 companiei Meta : 1,2 miliarde de euro, pentru transferuri de date către Statele Unite, în contextul îngrijorărilor privind supravegherea de către serviciile secrete americane. [...]
Perchezițiile DIICOT la locuința lui Călin Georgescu ridică miza dosarului de înșelăciune , după ce anchetatorii ar fi găsit o legitimație „diplomatică” suspectată ca fiind falsă și un aparat de bruiaj, potrivit Stirile Pro TV . Elementele indică posibile fapte conexe și pot complica ancheta, dincolo de prejudiciul reclamat. Surse judiciare citate de Agerpres spun că în vila din Mogoșoaia a fost găsită o legitimație intitulată „DIPLOMATIC ID” – „Order of Malta”, pe numele „senatorului” Călin Georgescu, cu fotografia acestuia. Anchetatorii bănuiesc că documentul este fals. Tot în cadrul verificărilor, procurorii ar fi descoperit în mașina lui Georgescu un aparat de bruiaj (menționat ca „rabbler”), despre care sursa arată că ar fi fost folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor. Fostul candidat la Președinție urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri. La DIICOT a fost adus și omul de afaceri Ionel Rusen, conform aceleiași relatări. Contextul economic al dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane euro Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață și dus la locuința sa pentru a asista la percheziții într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit informațiilor din articol. Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Leu ar fi fost atras într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care ar fi fost necesară o linie de credit. Cum ar fi funcționat schema, potrivit plângerii Din relatarea publicată reiese următorul traseu al discuțiilor și intermedierilor: Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept „om de încredere”; Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani despre care se afirmă că ar fi ajuns să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale; împrumutul nu s-ar fi mai realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea unei garanții de un milion de euro, fără să își recupereze banii. Ce urmează în dosar depinde de audierile anunțate la DIICOT și de verificările privind autenticitatea documentului și proveniența dispozitivului de bruiaj, aspecte prezentate în acest stadiu ca suspiciuni ale anchetatorilor. [...]
Mobilizarea Jandarmeriei și a Poliției la sediul central al DIICOT din București a fost declanșată după ce zeci de susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu s-au strâns în fața instituției, potrivit Stirile Pro TV . Jandarmeria Capitalei a anunțat că a dispus măsuri de ordine și siguranță publică pentru gestionarea situației. Conform comunicatului citat, autoritățile au amenajat un spațiu delimitat cu panouri metalice, pe trotuar, pentru separarea zonelor și menținerea unor „spații de siguranță”, astfel încât să fie asigurate accesul în instituție și desfășurarea traficului rutier din zonă. Polițiștii rutieri sunt prezenți pentru fluidizarea traficului și pentru prevenirea unor incidente, mai arată aceeași sursă. Contextul protestului este legat de ancheta în care este vizat Călin Georgescu. Luni dimineață, acesta a fost ridicat din trafic și dus acasă, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. DIICOT a oferit, tot luni, detalii despre dosar, procurorii susținând că o parte din bani „ar fi urmat să fie folosiți în campania electorală” a lui Georgescu. [...]
Veneția ia în calcul o scumpire puternică a taxei de acces pentru turiștii de o zi, până la 30 de euro (aprox. 150 lei) din 2027 , într-o încercare de a face măsura mai eficientă ca instrument de descurajare a supraturismului, potrivit Stirile Pro TV . Autoritățile locale analizează și extinderea perioadei din an în care taxa se aplică. În prezent, nivelul este între 5 și 10 euro, însă viceprimarul Simone Venturini Zuin a spus că suma actuală este „prea scăzută” pentru a combate turismul excesiv, iar orice nou tarif pentru 2027 ar urma să fie discutat și agreat cu Guvernul, conform Agerpres, care citează publicația regională Il Gazzettino. „Actuala taxă, între cinci şi 10 euro, este accesibilă, virtual, pentru oricine, riscul este să nu mai aibă efectul descurajator pe care ar fi trebuit să-l aibă această măsură. Există discuţii să ajungem cu taxa chiar până la 50 de euro”, a declarat Zuin, adăugând însă că ar putea fi stabilit un maximum de 30 de euro. Cum funcționează taxa acum și ce bani a adus Schema a fost introdusă inițial ca test și se află în al treilea an, după ce în 2024 a fost aplicată doar 29 de zile, în primul sezon estival. În prezent, taxa este colectată în 60 de zile cu trafic maxim, în perioada aprilie–iulie, între 08:30 și 16:00. Regulile menționate în material: cei care rezervă cu cel puțin trei zile înainte plătesc 5 euro; cei care înnoptează în oraș sunt scutiți de taxa de intrare, dar plătesc taxa turistică pe noapte de cazare; în restul anului, vizitatorii de o zi pot intra gratuit. În acest sezon, Veneția a încasat peste 5,2 milioane de euro (aprox. 26 milioane lei) din vânzarea a aproape 680.000 de tichete de intrare. Anul trecut, orașul a raportat peste 720.000 de vizitatori de o zi, care au generat aproximativ 5,4 milioane de euro (aprox. 27 milioane lei). De ce contează: presiune pe oraș și eficiența măsurii Banii sunt destinați unei mai bune gestionări a turismului de masă. În același timp, criticii susțin că taxa nu îi descurajează pe turiști să vină. Materialul notează și un indicator al presiunii asupra orașului: în centrul istoric al Veneției mai locuiesc aproximativ 50.000 de persoane, un număr mai mic decât cel al paturilor de hotel din oraș. [...]
Donald Trump susține că Rusia „a pierdut controlul” asupra industriei sale de motorină , un semnal cu miză economică directă pentru piața produselor petroliere, în contextul în care o parte din capacitățile de rafinare ar fi fost scoase temporar din funcțiune, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „un număr mare” dintre rafinăriile rusești de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters și a fost preluată de Agerpres. „Din păcate, Rusia a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului cu Ucraina. Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune.” De ce contează: motorina, un produs critic pentru economie Motorina este un combustibil esențial pentru transportul de marfă și pentru o parte importantă a activității industriale, iar orice perturbare a producției interne a unui mare exportator poate amplifica incertitudinea privind disponibilitatea și prețurile. În materialul citat nu sunt oferite cifre privind capacitățile afectate sau impactul asupra exporturilor, astfel că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar pe baza acestor declarații. Context politic: apel la încetarea războiului și întâlnire cu Zelenski Trump a reluat apelul pentru oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu o zi înaintea întâlnirii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja Adunării Generale a ONU . „Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze.” [...]
