Știri
Știri din categoria Diverse
Gianni Infantino încearcă să limiteze riscul de ingerință politică în deciziile disciplinare FIFA, după ce a confirmat că a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul scandalului legat de anularea cartonașului roșu acordat lui Folarin Balogun, potrivit Digi24. Mesajul central al șefului FIFA: decizia ar fi aparținut unui comitet independent, iar contactele cu lideri politici nu ar trebui confundate cu influențarea procedurilor.
Infantino a transmis, într-un comunicat citat de Digi Sport, că „organele judiciare ale FIFA sunt independente”, funcționează autonom și aplică Codul Disciplinar FIFA pe baza faptelor și a reglementărilor. În aceeași intervenție, el a insistat că această independență este „esențială pentru credibilitatea și integritatea fotbalului”.
Șeful FIFA a recunoscut explicit că a primit un apel de la Donald Trump pe tema cartonașului roșu acordat lui Balogun, dar a încadrat discuția într-un tipar mai larg de contacte pe care le are cu lideri și oficiali.
„Da, discut în mod regulat chestiuni legate de Cupa Mondială FIFA cu președintele Statelor Unite și, pe această temă, am primit într-adevăr un apel de la președintele Donald Trump, la fel cum primesc apeluri de la șefi de stat, oficiali guvernamentali, personalități din lumea fotbalului și lideri de afaceri din întreaga lume pe multe teme diferite.”
Infantino a mai spus că, în conversație, i-a explicat lui Trump că există „proceduri legale” în curs în fața organelor judiciare independente ale FIFA și că subiectul va fi soluționat „la momentul potrivit” de autoritățile competente.
Miza depășește cazul Balogun: pentru FIFA, orice percepție că deciziile disciplinare pot fi influențate politic lovește direct în credibilitatea competițiilor și a mecanismelor interne de guvernanță. Infantino a încercat să traseze o linie între dialogul cu lideri politici (pe teme legate de Cupa Mondială) și deciziile comisiilor disciplinare, pe care spune că le respectă chiar și atunci când nu este de acord cu ele.
„Ceea ce fac întotdeauna, însă, este să respect aceste decizii și autonomia organismelor care le iau.”
În material este menționat și un articol Politico despre „culisele” anulării cartonașului roșu, însă Digi24 nu oferă în acest text detalii suplimentare din acel material, dincolo de trimiterea la subiect.
Recomandate
Donald Trump ar fi cerut demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , după acuzații legate de datorii și finanțarea unui stil de viață de lux , potrivit Bild . Informația a fost anunțată la Casa Albă de noua purtătoare de cuvânt a președintelui, Katie Zacharia, la primul ei briefing. Decizia are o miză operațională și de credibilitate pentru administrație: Guilfoyle era o numire cu vizibilitate, iar cazul, așa cum este prezentat, atinge direct cercul familiei Trump, Guilfoyle fiind fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Ce a declanșat îndepărtarea lui Guilfoyle Publicația scrie că Guilfoyle (57 de ani) ar fi fost implicată într-un scandal financiar: ar fi rugat un donator al lui Trump să îi achite datorii pe cardul de credit în valoare de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei). În plus, ar fi susținut că doi miliardari greci îi finanțau stilul de viață luxos. În acest context, Trump ar fi fost „extrem de furios” din cauza comportamentului diplomatei, iar Guilfoyle ar fi fost „prompt” îndemnată să demisioneze. Zacharia a transmis sec că i se urează „tot binele pentru viitor”, conform relatării. Cum a fost făcut anunțul la Casa Albă Anunțul a venit în timpul debutului lui Katie Zacharia (40 de ani) ca purtătoare de cuvânt, după demisia predecesoarei Karoline Leavitt (29 de ani). Bild notează că apariția a durat doar 14 minute, iar Zacharia a părăsit brusc sala în timp ce reporterii continuau să adreseze întrebări. Publicația o descrie pe Zacharia ca pe o alegere „firească” pentru Trump, cu profil conservator și apariții la posturi precum „Fox News” și „Newsmax”. De asemenea, ar fi lucrat pentru „imperiul Trump” ca și consultant de comunicare pentru serviciul de socializare Truth Social și, la începutul anului, ar fi fost pentru scurt timp purtătoare de cuvânt în Departamentul pentru Securitate Internă. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor la Atena sau despre pașii administrativi următori. Informațiile prezentate se bazează pe anunțul făcut în briefing și pe relatarea Bild, fără alte confirmări independente în textul furnizat. [...]
Apropiera lui Donald Trump de Rusia riscă să complice relația transatlantică , pe fondul presiunilor politice interne din SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , susține că președintele american este „cu spatele la zid” și avertizează că deciziile de politică externă luate în acest context pot avea „consecințe nedorite”. Pistorius a făcut declarațiile la Berlin, în cadrul unei conferințe a patronatului german, legând schimbarea de ton a Casei Albe de apropierea scrutinului din noiembrie. În argumentația sa, ministrul a invocat un tipar istoric: atunci când liderii sunt sub presiune acasă, caută ieșiri prin politica externă, însă astfel de mișcări pot produce efecte adverse. Miza internă din SUA este ridicată: pe 3 noiembrie, americanii aleg toți membrii Camerei Reprezentanților și o treime dintre senatorii SUA. Sondajele citate în material indică posibilitatea ca democrații să preia controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce situația pentru Senat rămâne incertă. În prezent, republicanii au majoritatea în ambele camere, iar o eventuală pierdere a controlului legislativ ar reduce semnificativ spațiul de manevră al lui Trump pentru restul mandatului, potrivit aceleiași surse. Decizia care a alimentat criticile: motorină din Rusia În acest context, Pistorius își plasează avertismentul la câteva zile după ce Trump a anunțat un acord privind livrarea a „sute de mii de tone” de motorină din Rusia către piața americană și piețele globale, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin . Măsura a fost criticată atât de aliați europeni ai Washingtonului, cât și în interiorul SUA, notează Digi24, care citează dpa și Agerpres. Tot în același registru de tensiuni, materialul menționează și criticile legate de declarațiile lui Trump privind „necesitatea unui nou lider la Kiev”, element care adaugă presiune suplimentară în relația cu partenerii europeni, în condițiile în care războiul din Ucraina rămâne o temă centrală pentru securitatea regională. De ce contează pentru Europa Pentru capitalele europene, semnalul transmis de Berlin este că deciziile de politică externă ale SUA, dacă sunt influențate de calcule electorale interne, pot deveni mai greu de anticipat și de gestionat. În termeni practici, asta înseamnă risc de fricțiuni în coordonarea transatlantică, inclusiv pe dosare sensibile precum energia și poziționarea față de Rusia. Digi24 nu oferă detalii despre pașii următori ai administrației americane sau despre eventuale reacții oficiale suplimentare ale aliaților, astfel că rămâne de urmărit dacă acordul privind motorina și mesajele despre Ucraina vor genera măsuri concrete sau doar o escaladare a criticilor politice în perioada premergătoare alegerilor din noiembrie. [...]
Declarațiile lui Donald Trump sugerează că SUA riscă să-și blocheze opțiunea diplomatică în relația cu Iranul după atacurile îndreptate împotriva conducerii de la Teheran, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a spus că eliminarea unor oficiali iranieni de rang înalt a complicat identificarea unor interlocutori cu care Washingtonul ar putea negocia. Trump a făcut comentariile la un miting electoral în Youngstown, Ohio, unde a vorbit despre dificultățile SUA de a găsi o soluție diplomatică în conflictul cu Iranul. În relatarea preluată de Digi24 , el a sugerat că atacurile ar fi mers „prea departe” tocmai pentru că au redus șansele de a găsi parteneri de discuție în interiorul regimului iranian. „Poate că am mers prea departe cu liderii aceia, pentru că nu mai știm cu cine naiba avem de-a face” Tot la miting, Trump a afirmat că „nimeni nu vrea să fie președintele Iranului”, susținând că potențialii candidați ar evita o astfel de funcție. El a reiterat și poziția că Iranului, pe care l-a numit „principalul stat care sponsorizează terorismul”, nu ar trebui să i se permită să obțină arme nucleare. Mesaj dublu: dificultăți la negocieri, dar revendicări militare Deși a admis că acțiunile împotriva conducerii iraniene au creat probleme pentru o eventuală negociere, Trump a reluat afirmații despre efectele operațiunilor militare americane asupra capacităților Iranului. Potrivit acestuia, forțele aeriene și marina ar fi fost „distruse efectiv”. În același context, Trump a susținut că Iranul și-ar fi pierdut toate cele 159 de nave militare, descriindu-le ca fiind „odihnindu-se frumos pe fundul mării”. Context: semnale similare de la vicepreședintele JD Vance Digi24 notează că aceste declarații vin pe fondul unor îngrijorări exprimate și de vicepreședintele SUA, JD Vance, care a spus într-un interviu pentru Reuters că Washingtonul rămâne nesigur în privința modului în care se iau deciziile în cadrul conducerii Iranului. Vance a mai afirmat că un eventual acord de încheiere a conflictului ar presupune ca Teheranul să își reducă semnificativ capacitatea de îmbogățire a uraniului. [...]
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina continuă, iar riscul de întreruperi de curent rămâne ridicat , în ciuda unei declarații a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Moscova și Kievul ar fi convenit o încetare a focului „în domeniul energetic”, relatează Digi24 . Volodimir Zelenski a spus că Rusia a lovit șase obiective energetice ucrainene la câteva ore după postarea lui Trump pe Truth Social . Președintele ucrainean a indicat că au fost vizate „benzinăriile ucrainene, infrastructura energetică și alte obiective”, informație relatată de BBC, preluat de News.ro. În orașul Izium au fost întreruperi de curent după ce un atac a distrus rețelele electrice, potrivit agenției ucrainene de stat Ukrinform. În același timp, infrastructura energetică și feroviară din vestul Ucrainei a fost, de asemenea, ținta unor atacuri în cursul nopții. Efect operațional: pene de curent și raționalizarea energiei Operatorul de rețea de stat Ukrenergo a raportat „noi întreruperi de curent” în regiunile Harkov, Donețk și Zaporojie, pe fondul avariilor provocate echipamentelor energetice de atacurile rusești. În unele zone a fost introdusă raționalizarea energiei electrice, pentru a evita supraîncărcarea echipamentelor afectate. Zelenski a afirmat că 33 de persoane au fost rănite în urma atacurilor asupra instalațiilor energetice din întreaga țară și a susținut că Ucraina nu a atacat, în timp ce Rusia a continuat loviturile. Într-o declarație pentru Fox News, el a legat atacurile de reacția Moscovei la mesajul lui Trump. Reacții politice: Moscova contestă ideea de „răgaz”, Trump insistă pe acord Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că Ucraina nu merită „răgazul” pe care l-ar aduce o încetare a focului. Separat, Zelenski a scris pe X că atacurile arată că Rusia „nu este dispusă să accepte un armistițiu energetic”. Întrebat despre propriul anunț privind armistițiul energetic, Trump a susținut că părțile au fost de acord, deși, potrivit întrebării jurnalistului citate în material, „ambele părți susțin că nu au fost de acord cu asta”. Ce urmează: presiune pe rețea și vulnerabilitate pentru consumatori și industrie Din informațiile prezentate, consecința imediată este una operațională: avariile repetate la infrastructura energetică duc la întreruperi de curent și la măsuri de raționalizare, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine pentru funcționarea rețelei și pentru activitatea economică în zonele afectate. În paralel, mesajele contradictorii despre un „armistițiu energetic” sugerează că, cel puțin în acest moment, nu există un mecanism verificabil care să oprească atacurile asupra sistemului energetic. [...]
Costurile deja acumulate ale războiului cu Iranul apasă decizia Casei Albe : administrația Trump cântărește reluarea bombardamentelor în condițiile în care conflictul a produs pagube de miliarde de dolari și a consumat rapid muniție și capacități militare, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Times. În material se arată că, deși Donald Trump a transmis public mesaje belicoase și, potrivit postărilor sale de pe Truth Social, „se pregătește să reia războiul împotriva Iranului”, reluarea luptelor ar putea avea efecte negative pentru SUA. Un element politic menționat este promisiunea că „nu se va întâmpla nimic” până după alegerile intermediare din SUA, programate pe 3 noiembrie. Nota de plată: pierderi de echipamente și epuizarea interceptorilor Analiza indică faptul că riposta Iranului după atacul americano-israelian ar fi provocat pagube de miliarde de dolari bazelor americane din regiune, ar fi dus la distrugerea a peste 80 de avioane de luptă americane și ar fi forțat armata SUA să consume stocuri mari de interceptori antirachetă. Sunt enumerate, între altele, aeronave avariate sau distruse, inclusiv: 12 avioane F-15 Strike Eagle (nouă doborâte de foc iranian, potrivit articolului); două A-10 Thunderbolt; șapte avioane de realimentare HC-135 Stratotanker (cinci lovite într-un atac asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită); un avion E-3 Sentry, distrus la sol; 45 de drone MQ-9 Reaper, fiecare cu un cost de aproximativ 34 de milioane de dolari (aprox. 153 milioane lei) per unitate, conform sursei. Textul mai susține că multe dintre cele 81 de aeronave avariate sau distruse ar fi fost vizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) , cu ajutorul unor informații obținute prin satelit din China și Rusia. Costul total invocat și riscul unei noi runde de represalii Potrivit articolului, războiul împotriva Iranului ar fi costat deja SUA peste 43 de miliarde de dolari (aprox. 194 miliarde lei) de la începutul său, în februarie, ajungând la 1 miliard de dolari pe zi (aprox. 4,5 miliarde lei) în vârful Operațiunii „Epic Fury”. În acest context, Trump ar trebui să evalueze dacă reluarea bombardamentelor ar forța Teheranul să semneze un acord pe care Casa Albă să-l poată prezenta drept victorie sau, dimpotrivă, ar declanșa o nouă rundă de atacuri iraniene în regiune. Strâmtoarea Ormuz și presiunea asupra infrastructurii militare americane Materialul notează că, deși SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene de export de petrol, care ar fi „paralizat economia” Iranului, regimul de la Teheran ar fi reparat o parte importantă din pagubele provocate de SUA și Israel lansatoarelor de rachete și drone și instalațiilor de producție a armamentului. În paralel, IRGC ar fi transmis că este gata să riposteze dacă bombardamentele SUA sunt reluate, iar Iranul continuă să vizeze navele din Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru tranzitul petrolierelor. Un fost înalt oficial al apărării din SUA, citat în articol, afirmă că daunele la baze, lipsa muniției (în special a interceptorilor) și pierderile de aeronave „apasă asupra factorilor de decizie”, chiar dacă nu ar fi neapărat factorul decisiv. Același oficial indică drept variabilă majoră amploarea escaladării iraniene în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv scenariul în care o navă americană ar fi lovită, cu pierderi semnificative de vieți omenești. Europa, pe agenda Pentagonului: costuri de modernizare de 4,2 miliarde dolari Un alt element cu implicații bugetare este revizuirea desfășurărilor de forțe ale Pentagonului în Europa. Potrivit articolului, până în decembrie ar urma să existe o concluzie privind reducerea prezenței, cu accent pe ideea ca Europa să-și asume mai mult din povara capacităților convenționale, în timp ce SUA s-ar concentra „în principal” pe umbrela nucleară. În acest cadru este menționată retragerea a 12 bombardiere B-1 Lancer de la baza RAF Fairford din Marea Britanie, pe fondul temerilor că ar fi vulnerabile la atacuri cu drone. Forțele Aeriene ale SUA ar fi estimat că modernizarea RAF Fairford și a altor două baze din Marea Britanie (RAF Lakenheath și RAF Mildenhall) ar costa 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19 miliarde lei), incluzând protecția aeronavelor și facilități de depozitare pentru bombe nucleare lansate din aer. În concluzie, analiza indică o combinație de constrângeri financiare și operaționale – de la costuri deja suportate și pierderi de echipamente, până la cheltuieli suplimentare pentru protecția bazelor – care ar putea explica de ce o escaladare rapidă a conflictului cu Iranul rămâne, deocamdată, o decizie cu risc ridicat pentru Washington. [...]
Disputa despre „influențe externe” în căderea Guvernului Bolojan revine în prim-plan , după ce Sorin Grindeanu a susținut că, la întâlnirea cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România” și că schimbarea lui Ilie Bolojan a fost o decizie internă, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de credibilitate și stabilitate politică, cu efect direct asupra percepției de risc pentru economie și relațiile externe. Grindeanu a declarat, marți seară, la România TV, că întâlnirea cu Guilfoyle a avut loc în martie, înainte de căderea guvernului (pe care o plasează în 5-6 mai), în contextul unor evenimente la Athenee, „The Economist”, și ulterior la ambasadă, unde spune că nu a putut participa. Liderul PSD a insistat că discuția a fost doar „o masă” și că invitația a venit „prin cunoscuți comuni”, nu ca urmare a unei inițiative din partea sa. În același context, șeful PSD a respins explicit ideea că SUA ar fi avut un rol în demiterea Guvernului Bolojan și a afirmat că decizia ar fi fost luată oricum, inclusiv dacă ar fi existat o solicitare contrară din partea ambasadoarei. „Și dacă îmi spunea doamna ambasador – nu-l schimbați pe Bolojan – tot o făceam”, a afirmat Sorin Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre vot și calendarul deciziei Potrivit declarațiilor citate, Grindeanu a legat schimbarea lui Ilie Bolojan de o decizie internă în PSD, menționând că votul din partid ar fi avut loc în 21 aprilie, înainte de momentul căderii guvernului. Totodată, a susținut că voturile PSD și AUR ar fi contribuit la schimbare, afirmând că „poate confirma George Simion”. Liderul PSD a adăugat că, în opinia sa, schimbarea ar fi trebuit făcută mai devreme, „din toamnă”, și a asociat întârzierea cu situația economică actuală, fără a oferi însă detalii sau indicatori în sprijinul afirmației. „Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a mai declarat Grindeanu. Acuzații respinse: „guverne” și „achiziții preferențiale de gaz” În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu s-a discutat „despre guverne” la întâlnirea cu Guilfoyle și a respins acuzațiile privind eventuale discuții despre achiziții preferențiale de gaz din SUA, prin anumite firme americane. Separat, materialul menționează că Guilfoyle și-a confirmat demisia din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia, după ce Casa Albă i-ar fi cerut acest lucru, pe fondul unor acuzații apărute în presă, informații atribuite de Știrile Pro TV publicației CBS News. De ce contează Tema unei posibile implicări externe în schimbarea unui guvern alimentează tensiuni politice și poate amplifica incertitudinea, inclusiv în percepția investitorilor și a partenerilor comerciali. În acest cadru, poziționarea publică a liderilor politici devine relevantă nu doar ca dispută internă, ci și ca semnal privind predictibilitatea deciziilor de guvernare. [...]
