Știri
Știri din categoria Diverse
Iașiul primește în 2026 Trofeul „Mărul de Aur”, o distincție care poate susține poziționarea orașului ca destinație turistică și, implicit, activitatea economică locală din ospitalitate și servicii, potrivit G4Media, care citează o informare transmisă de Agerpres.
Primarul Mihai Chirica a anunțat că Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) a acordat municipiului Iași Trofeul „Mărul de Aur”, ediția 2026. Ceremonia de decernare este programată pentru 20 iunie, la Iași.
Evenimentul va avea loc la ora 17:00, în Sala Voievozilor din Palatul Culturii, în prezența conducerii FIJET. Potrivit declarației citate, trofeul este acordat ca recunoaștere a eforturilor de promovare și dezvoltare a turismului local.
Distincția este prezentată ca una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale din turism, iar organizarea ceremoniei la Iași este văzută de autorități drept o oportunitate de promovare a orașului și județului ca destinație turistică la nivel național și internațional. În același context, primarul a afirmat că Iașiul ar avea „tot mai numeroși oaspeți din țară și din străinătate”, fără a oferi însă date sau indicatori cantitativi.
Trofeul „Mărul de Aur” este acordat anual de FIJET. Conform informațiilor din articol, din 1970 până în prezent au fost conferite 73 de astfel de trofee, iar pe listă figurează și șase destinații din România:
FIJET este o asociație mass-media fondată la Paris, la 2 decembrie 1954, și are în prezent peste 30 de asociații naționale afiliate, inclusiv Clubul Presei de Turism – FIJET România.
Recomandate
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
Ministrul interimar al Apărării cere un protest diplomatic și indică nevoia de capabilități anti-dronă mai ieftine , pe fondul intrărilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Radu Miruță spune că România „începe să vadă consecințe indirecte” ale războiului de la graniță și susține că reacția militară s-a îmbunătățit în ultimele zile. În declarațiile pentru Digi24, Miruță afirmă că, după ce drone au intrat în spațiul aerian românesc în ultimele trei zile, măsurile luate în interiorul ministerului „au dat roade”. El descrie o activitate intensă în proximitatea graniței cu Ucraina și spune că, în ultimele zile, au fost observate drone care „gravitează” în zonă, unele ajungând să pătrundă ilegal în spațiul aerian al României. Protest diplomatic și convocarea ambasadorului rus Ministrul interimar al Apărării consideră că este necesar un răspuns diplomatic, argumentând că România nu este parte a conflictului și că există reguli de drept internațional care trebuie respectate. Potrivit lui Miruță, a discutat cu ministra de Externe, Țoiu, iar aceasta a dispus convocarea ambasadorului rus „mâine” la Ministerul de Externe. „Nu mă bucură că există această frecvență de intrare în spațiul aerian românesc ilegală și cred că este nevoie de un protest diplomatic al României cu privire la ceea ce se întâmplă.” În același context, Miruță afirmă că, la granița României cu Ucraina, „există un război real” și că, foarte aproape de frontieră, „se moare”. Limitările avioanelor de vânătoare și miza achizițiilor anti-dronă Un punct central al intervenției sale este eficiența și costul reacției militare. Miruță spune că avioanele de vânătoare nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor și că există soluții dedicate, „mult mai ieftine”, inclusiv apărare antiaeriană de la sol. El mai susține că, în trecut, nu a existat o preocupare politică suficientă pentru astfel de achiziții, deși războiul durează de ani și, în opinia sa, de cel puțin trei ani este „un război al dronelor”. Miruță afirmă că a solicitat la NATO sprijin punctual pentru anumite capabilități, justificarea fiind validată, fără a oferi însă în acest fragment detalii despre tipul echipamentelor sau calendar. Ce urmează Pe termen scurt, din informațiile prezentate, se conturează două direcții: demersul diplomatic anunțat prin convocarea ambasadorului rus și continuarea ajustărilor operaționale invocate de Miruță (reanalizări periodice ale capabilităților și analiza fragmentelor recuperate). Detalii suplimentare despre achiziții sau despre concluziile analizelor tehnice nu apar în fragmentul disponibil din material. [...]
Wildberries a retras de pe platformă eticheta „Totul pentru SMO” după lovituri cu drone asupra centrelor sale logistice , o mișcare cu miză operațională și reputațională pentru cel mai mare retailer online din Rusia, potrivit Digi24 . Secțiunea grupa anterior peste 200.000 de produse asociate „operațiunii militare speciale” – termenul folosit în Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei. Deși eticheta a dispărut, căutarea ei pe site sau în aplicație returnează acum mesajul „Nu s-au găsit produse corespunzătoare”. În același timp, vânzarea de produse cu destinație militară continuă, notează The Moscow Times, citată de Digi24, însă acestea sunt încadrate în categorii obișnuite ale platformei. Printre exemplele menționate în articol se numără: veste antiglonț și căști de protecție, listate la „Sport”; drone FPV și componente, încadrate la „Echipamente TV, audio, foto, video”; căutări precum „produse SMO” sau „kit SMO”, care ar afișa în continuare truse militare de prim ajutor, stații radio, rucsacuri, insigne și steaguri. Contextul: atacuri asupra infrastructurii logistice Potrivit informațiilor prezentate, începând cu 18 iulie, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cel puțin 10 centre logistice ale Wildberries, inclusiv depozite din Elektrostal, Kotovsk, Koledino, Krasnodar, Nevinnomissk, Voronej, Sankt Petersburg, Ekaterinburg și Simferopol (în Crimeea ocupată). Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aceste facilități ar fi fost folosite „pentru a aproviziona armata rusă cu componente pentru drone, echipamente de navigație și echipament”, conform articolului. De ce contează pentru business Eliminarea unei secțiuni dedicate, fără oprirea efectivă a listării produselor, sugerează o ajustare de prezentare și clasificare a ofertei într-un moment în care infrastructura companiei este atacată și asocierea cu efortul militar devine un risc suplimentar. În lipsa altor detalii în material, nu este clar dacă schimbarea este temporară sau va fi extinsă prin alte restricții pe platformă. [...]
Diferențele de doctrină și integrare în rețea fac din F-35 un „multiplicator” de forță, în timp ce J-20 e gândit pentru interceptare la distanță , arată o analiză a Interesting Engineering despre cele două avioane de vânătoare „stealth” (cu semnătură radar redusă) ale SUA și Chinei. Miza nu e doar comparația tehnică, ci felul în care fiecare platformă se potrivește într-un sistem mai larg de luptă, cu efect direct asupra modului de operare și a capacității de a susține campanii aeriene. Roluri operaționale diferite: multirole vs. superioritate aeriană la distanță Potrivit analizei, Lockheed Martin F-35 Lightning II a fost proiectat ca avion multirole: să pătrundă în spațiu aerian apărat, să lovească ținte, să colecteze informații și să distribuie date către alte forțe. În schimb, Chengdu J-20 este descris ca un avion mai mare, cu două motoare, orientat în principal spre lupta aeriană la distanță și misiuni împotriva țintelor aeriene de mare valoare. Această diferență de „filosofie de proiectare” influențează aproape toate componentele: de la soluțiile de reducere a semnăturii radar și propulsie, până la armament, senzori și modul de utilizare în operații. „Stealth”: principii similare, maturitate diferită și multe necunoscute Ambele avioane pun accent pe reducerea detectabilității radar, însă abordările și rezultatele sunt evaluate diferit. F-35 folosește forme cu vizibilitate redusă, armament transportat intern, materiale care absorb undele radar, suprafețe aliniate și prize de aer proiectate special. Publicația notează că avionul beneficiază și de experiența acumulată de SUA cu platforme precum F-117 și F-22, ceea ce ar fi dus la o gestionare „matură” a semnăturii, mai ales din față. J-20 integrează, la rândul său, elemente precum prize supersonice fără separatoare (diverterless), compartimente interne pentru armament și materiale absorbante. Totuși, dimensiunea mai mare a fuselajului, canardurile, ampenajele verticale și geometria din spate i-au făcut pe analiști să pună sub semnul întrebării cât de constantă este performanța „low-observable” din unghiuri diferite. Un punct important: valorile exacte ale „radar cross section” (secțiunea radar echivalentă) sunt clasificate pentru ambele aeronave, iar comparațiile numerice vehiculate public trebuie tratate ca estimări, nu ca specificații confirmate. Motoare și viteză: avantaj potențial pentru J-20, dar cu date greu de verificat Analiza indică faptul că dimensiunea și configurația cu două motoare ar putea avantaja J-20. China ar fi modernizat treptat propulsia, trecând de la motoare derivate din modele rusești și soluții indigene către propulsoare mai avansate, precum WS-15, despre care se așteaptă să îmbunătățească tracțiunea și performanța, inclusiv zborul susținut la viteză mare. Publicația precizează însă că multe afirmații despre acest motor sunt dificil de verificat din surse publice. Pentru F-35A, este menționat motorul Pratt & Whitney F135 și viteza maximă oficială de Mach 1,6, cu observația că viteza „pură” nu a fost prioritatea programului, accentul fiind pus pe supraviețuire, senzori, lovire și conectivitate pe câmpul de luptă. Rază, încărcătură și tipul de ținte: J-20 pentru lovituri aer-aer la distanță Diferențele se văd și la autonomie și armament. F-35A are o cantitate mare de combustibil intern și este gândit pentru misiuni de pătrundere în adâncime fără a depinde complet de rezervoare externe (care ar crește semnătura radar). Poate transporta intern atât armament aer-aer, cât și aer-sol în configurație „stealth”, iar când discreția contează mai puțin poate folosi și puncte externe de acroșaj. J-20, având un volum intern mai mare, susține rolul de avion cu rază lungă. Compartimentul principal de armament este asociat mai ales cu rachete aer-aer cu bătaie lungă, iar compartimentele laterale cu rachete cu rază scurtă. Configurația reflectă accentul pus pe angajarea avioanelor inamice de la distanță, inclusiv ținte de mare valoare precum avioane cisternă, platforme de supraveghere și aeronave de avertizare timpurie. Unde F-35 își construiește avantajul: fuziunea de senzori și operarea „în rețea” Punctul în care F-35 se diferențiază cel mai mult, potrivit analizei, este modul în care combină informația din senzori. Avionul „fuzionează” date din radar, senzori infraroșu, sisteme de război electronic și platforme externe într-o imagine unică pentru pilot, pe care o poate distribui către alte aeronave, nave și forțe terestre. Practic, F-35 este prezentat nu doar ca avion de luptă, ci ca „nod” de informații într-o rețea de luptă. J-20 are sisteme avansate, inclusiv radar AESA și senzori electro-optici, iar China investește în aeronave de avertizare timpurie, legături de date și capabilități de operare în rețea. Totuși, publicația notează că există mult mai puține informații publice fiabile despre cât de mature sunt fuziunea de senzori și schimbul de date ale J-20 comparativ cu F-35. Producție și desfășurare: scala programului F-35 și efectul de ecosistem Ultima diferență majoră este „scala”. F-35 este descris ca unul dintre cele mai răspândite avioane de generația a cincea, operat de SUA și de o rețea extinsă de aliați. Lockheed Martin a raportat livrarea a 191 de aparate în 2025, un record al programului. Analiza subliniază că avantajul nu ține doar de numărul de avioane, ci și de ecosistem: piloți, mentenanță, logistică, armament, software și instruire care se standardizează și se împart într-o coaliție mai largă. În concluzie, materialul argumentează că eficiența într-un conflict real ar depinde la fel de mult de sistemele de sprijin (senzori, legături de date, platforme auxiliare) ca de performanțele avionului în sine—iar aici diferențele de integrare și maturitate a rețelei pot cântări decisiv. [...]
România riscă să întârzie depunerea Cererii de Plată nr. 5 din PNRR , pentru că mai multe ministere nu au închis încă documentația și obligațiile administrative cerute înainte de trimiterea dosarului la Bruxelles, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le-a cerut instituțiilor să finalizeze „restanțele” până cel târziu la 30 iulie, termen-limită pentru depunerea documentelor. O notă MIPE adoptată pe 23 iulie arată că, deși se apropie termenul, o parte dintre documentele necesare nu au fost transmise, iar mai multe jaloane și obligații administrative sunt încă în lucru. Profilul Cererii de Plată nr. 5, agreat cu Comisia Europeană, include 75 de ținte și jaloane, conform unei note privind stadiul îndeplinirii sarcinii stabilite de Guvern în 16 iulie. Din documentele centralizate până la 22 iulie, 44 de „cover note”-uri finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, pentru alte 21 sunt în desfășurare discuții tehnice pentru integrarea observațiilor MIPE, iar 10 nu fuseseră încă transmise. Cele 10 sunt în responsabilitatea Ministerului Mediului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor. „Cover note”-urile sunt documentele prin care coordonatorii de reforme și investiții prezintă informațiile și actele justificative privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor, necesare MIPE pentru pregătirea cererii de plată către Comisia Europeană. Unde sunt blocajele: acte normative, verificări și achiziții Nota MIPE indică faptul că întârzierile nu țin doar de transmiterea „cover note”-urilor. Mai multe ministere trebuie să finalizeze acte normative, să trimită documente justificative, să clarifice îndeplinirea unor jaloane și să încheie verificări privind achizițiile publice, riscurile de fraudă și dubla finanțare, înainte ca România să depună cererea de plată. Documentul mai arată că unele instituții nu au finalizat integral verificările privind neregulile grave, dubla finanțare, evaluările riscului de fraudă, controalele ex-post ale achizițiilor și raportările în sistemul european Arachne (instrument folosit la nivelul UE pentru analiză de risc), considerate necesare pentru verificarea jaloanelor și țintelor incluse în Cererea de Plată nr. 5. MIPE atrage atenția și că jaloanele și țintele nu pot fi considerate îndeplinite „în mod satisfăcător” cât timp există constatări sau recomandări rămase deschise în rapoartele Autorității de Audit sau ale Comisiei Europene. În aceste situații, coordonatorii trebuie să trimită documente care să demonstreze implementarea măsurilor de remediere. Ministerele cu cele mai multe „restanțe” Conform notei citate, principalele restanțe sunt concentrate în câteva ministere: Ministerul Mediului : completarea documentației pentru cinci jaloane și ținte și finalizarea actelor normative privind protecția biodiversității, inclusiv o hotărâre de Guvern și ordine de ministru pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare de conservare, după consultări cu Ministerul Agriculturii. Ministerul Energiei : completarea cadrului normativ pentru utilizarea hidrogenului din surse regenerabile și prezentarea de dovezi privind puterea totală a noilor capacități de producție din surse regenerabile racordate la sistemul energetic. Ministerul Finanțelor : transmiterea documentației aferente mai multor jaloane din PNRR. Ministerul Economiei : documente pentru o țintă din plan, după finalizarea unui audit estimată pentru sfârșitul săptămânii următoare. Ministerul Agriculturii : stabilirea zonelor pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă pe 32.000 de hectare și clarificarea unui jalon privind achiziția a patru autovehicule fără emisii, în condițiile în care evaluarea din SEAP a fost prelungită până la 26 august, iar termenul prevăzut pentru recepția vehiculelor este 31 august 2026. De ce contează: miza financiară și calendarul strâns În context, România a ajuns la peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) primite prin PNRR, după aprobarea integrală a celei de-a patra cereri de plată, iar programul ar urma să se încheie pe 31 august 2026. Potrivit informațiilor citate, cererile de plată 5 și 6 trebuie depuse „în viitorul apropiat”, iar de acestea depinde o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene. Pe termen scurt, presiunea este pe închiderea documentelor și a verificărilor până la 30 iulie, astfel încât cererea să poată fi transmisă Comisiei Europene în forma agreată. [...]
Ucraina folosește avioane Yak-52 cu mitralieră pentru a doborî drone, o soluție improvizată care extinde apărarea aeriană în fața valurilor de atacuri rusești, potrivit Digi24 . Imaginile apărute pe conturi de social media specializate în războiul din Ucraina arată un avion Yak-52, cu motor cu elice și două locuri, care urmărește drone rusești lansate spre Ucraina, în direcția regiunii Odesa. În filmări, militarul aflat pe locul din spate este parțial ieșit din carlinga deschisă și trage cu o mitralieră ușoară asupra dronelor, pe care le doboară „cu precizie” deasupra mării sau pe uscat, în zone care par nelocuite. Metoda este descrisă ca fiind „desprinsă din Al Doilea Război Mondial”, dar prezentată drept eficientă în condițiile în care Rusia continuă atacurile cu drone. Publicația notează că imaginile sunt atribuite contului „Special Kherson Cat” de pe platforma X, care le leagă de Brigada 11 Aviație a Armatei Separate „Herson”. Ce indică această tactică, dincolo de componenta spectaculoasă Din punct de vedere operațional, folosirea unui avion ușor cu elice pentru interceptarea dronelor sugerează o încercare de a completa apărarea aeriană cu mijloace mai simple, în special pentru ținte lente și relativ ieftine, precum dronele de tip Shahed menționate în descrierea imaginilor. În același timp, filmările arată un tip de angajare care mută o parte din efortul de interceptare în aer, în locul sistemelor clasice de la sol. Extinderea „escadrilei anti-drone”, prin finanțare Aceeași sursă citată în material afirmă că unul dintre obiectivele urmărite „în acest moment” este finanțarea unui motor pentru Yak-52, pentru a aduce „o altă aeronavă” în serviciu, în cadrul unei „escadrile anti-drone” a Brigăzii 11 Aviație a Armatei Herson. Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre costuri, calendar sau câte aeronave ar include această structură. [...]
