Știri
Știri din categoria Diverse
Ridley Scott dezvoltă o nouă ecranizare „Treasure Island”, cu Hugh Jackman în rolul principal, un proiect care mizează pe forța comercială a unui titlu clasic și pe nume „grele” din industrie, potrivit HotNews.
Actorul Hugh Jackman urmează să-l joace pe piratul Long John Silver într-o nouă adaptare a romanului „Treasure Island” („Insula comorilor”), publicat de Robert Louis Stevenson în 1883. Informația a fost dezvăluită de revista Variety, preluată de HotNews.
Ridley Scott va regiza filmul pe baza unui scenariu semnat de Jack Thorne, scenarist premiat cu Emmy pentru miniseria TV „Adolescence”. Scott va produce proiectul alături de Michael Pruss, prin compania Scott Free, iar Thorne va fi și producător executiv.
„Treasure Island” este una dintre cele mai cunoscute și mai des adaptate povești cu pirați, iar noua ecranizare se sprijină pe o combinație cu potențial de piață: un roman cu notorietate globală, un regizor cu istoric de producții mari și un actor cu profil de box office. Proiectul este, deocamdată, „în curs de dezvoltare”, fără detalii suplimentare despre calendarul de filmare sau lansare.
Romanul îl urmărește pe Jim Hawkins, care găsește o hartă către comoara căpitanului Flint și pornește într-o călătorie pe nava Hispaniola, unde izbucnește o revoltă condusă de Long John Silver. Cartea a popularizat elemente devenite standard în imaginarul „piraților”, precum harta comorii marcată cu „X”, „Pata Neagră” și marinarul cu un singur picior, notează Agerpres.
În paralel, Ridley Scott se pregătește pentru lansarea filmului „The Dog Stars” (20th Century), programată în august, iar Hugh Jackman va apărea în „The Death of Robin Hood”, produs de A24 și regizat de Michael Sarnoski, cu premieră pe 19 iunie.
Recomandate
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Armata SUA a transferat un F-117A Nighthawk către Smithsonian , într-o operațiune care combină logistică militară, proceduri de securitate și conservarea patrimoniului tehnologic, potrivit Libertatea . Aparatul donat este supranumit „The Overachiever” (număr de serie 85-0818) și este prezentat ca singurul F-117A care a participat activ în patru războaie. Transferul: transport strategic și reasamblare pentru expunere Avionul nu a ajuns la muzeu pe cont propriu, ci a fost transportat de o aeronavă de transport strategic C-5M Super Galaxy. Operațiunea a fost coordonată de rezerviștii din Escadrila 512 Airlift Wing de la Baza Aeriană Dover (Delaware), iar avionul, dezasamblat, a fost încărcat în Palmdale (California) și dus la Aeroportul Internațional Dulles, în Chantilly (Virginia). Aparatul urmează să fie reasamblat în Hangarul de Restaurare Mary Baker Engen și apoi expus la Centrul Steven F. Udvar-Hazy , parte a Muzeului Național al Aerului și Spațiului din cadrul Institutului Smithsonian. Libertatea notează că informația privind expunerea este atribuită revistei Forbes, iar centrul ar atrage anual peste un milion de vizitatori. De ce contează: demilitarizarea, condiția pentru acces public Înainte ca o aeronavă militară cu tehnologie sensibilă să poată fi prezentată publicului, ea trece printr-un proces de demilitarizare. În cazul F-117A, procedura presupune, conform articolului, îndepărtarea: echipamentelor clasificate; sistemelor electronice sensibile de război; componentelor chimice speciale folosite pentru absorbția undelor radar. Reprezentanții Forțelor Aeriene ar fi colaborat cu parteneri industriali pentru a pregăti fuzelajul și aripile astfel încât să nu fie afectate structura istorică sau aspectul exterior original. Demersul este prezentat ca parte a eforturilor Pentagonului de conservare a patrimoniului aeronautic, după retragerea oficială a flotei F-117A din serviciul activ în 2008. Context: un avion „stealth” cu istoric operațional rar F-117A Nighthawk a fost dezvoltat în secret de divizia Skunk Works a Lockheed în anii ’70 și ’80 și este descris drept primul avion operațional proiectat exclusiv pe baza tehnologiei de invizibilitate radar („stealth” – reducerea detectabilității de către radar). Forma fațetată și materialele absorbante de unde radar sunt menționate ca elemente care au schimbat tactica războiului aerian. Aparatul donat, „The Overachiever”, ar fi executat misiuni în: Operațiunea Just Cause (Panama, 1989) Operațiunea Desert Storm (Irak, 1991) Operațiunea Allied Force (Iugoslavia, 1999) Operațiunea Iraqi Freedom (Irak, 2003) Libertatea mai precizează că, în Războiul din Golf din 1991, F-117A ar fi fost singurele avioane americane trimise împotriva țintelor puternic fortificate din centrul Bagdadului, iar exemplarul 85-0818 ar fi încheiat 1.271 de misiuni de luptă fără avarii provocate de apărarea antiaeriană inamică. Integrarea în colecția Smithsonian este prezentată și ca o ocazie pentru public de a vedea de aproape tehnologia care a stat la baza generațiilor ulterioare de avioane invizibile americane, precum F-22 Raptor, F-35 Lightning II și viitorul bombardier B-21 Raider. [...]
Autoritățile poloneze au ridicat nivelul de alertă și au suplimentat protecția demnitarilor după informații privind un posibil plan de asasinat care i-ar viza pe premierul Donald Tusk și pe ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: instituțiile de securitate au fost mobilizate în regim de urgență, pe fondul unei evaluări de risc „extrem de ridicat”. Informația despre posibila tentativă de asasinat a ajuns inițial la poliție de la Serviciul de Protecție a Statului (SOP), instituția responsabilă de securitatea demnitarilor, notează AFP, citată de publicație. Ședință de urgență la Centrul Antiterorist Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne de la Varșovia, Karolina Gąłecka, a confirmat că instituțiile din domeniul securității naționale au primit ordine de a acționa de urgență. Datele aflate la dispoziția anchetatorilor indică posibilitatea organizării unor atacuri îndreptate direct împotriva prim-ministrului și a adjunctului său. Duminică a avut loc o reuniune de urgență la Centrul Antiterorist din cadrul Agenției de Securitate Internă (ABW) , la care au participat conducerea poliției, reprezentanți ai SOP și oficiali ai serviciilor secrete. Evaluare: risc „extrem de ridicat” și măsuri suplimentare Jacek Dobrzyński, purtătorul de cuvânt al ministrului-coordonator al serviciilor speciale, a declarat după discuții că riscul este evaluat ca fiind „extrem de ridicat”, iar serviciile analizează o probabilitate crescută ca amenințările să fie puse în aplicare. În acest context, oficialii din structurile de protecție au indicat că numărul mesajelor cu caracter amenințător către demnitari a crescut în perioadele recente, însă în cazul de față datele operative ar arăta că nu este vorba doar despre intimidări. Ca urmare, măsurile de protecție au fost suplimentate „semnificativ” la toate nivelurile operative. Context: atacuri recente și alertă publică Potrivit aceleiași surse, Polonia se află deja într-o stare de alertă accentuată după mai multe atacuri succesive cu arme albe în ultima săptămână, care au amplificat îngrijorarea publică. Donald Tusk a condamnat aceste fapte, vorbind despre un „val periculos de violență” în societate. Autoritățile nu oferă, în materialul citat, detalii despre suspecți sau despre un calendar al posibilelor atacuri, însă indică faptul că ancheta și măsurile de protecție sunt în desfășurare. [...]
IAR Brașov reclamă o scădere abruptă a încărcării de lucru după pierderea unui contract militar cu statul , iar sindicatul anunță proteste, invocând și creșterea indemnizațiilor conducerii, potrivit Știrile Pro TV . Sindicaliștii din IAR SA Brașov spun că, pentru prima dată din 1969, compania pierde un contract de achiziții de elicoptere militare, după ce Guvernul României ar fi ales un alt furnizor. În comunicatul citat de publicație (atribuit News.ro), sindicatul susține că IAR a fabricat și a asigurat mentenanță pentru elicopterele militare ale Armatei României „și nu numai”, iar decizia actuală pune presiune pe activitatea companiei. Încărcare de lucru „sub 20%”, în contextul cheltuielilor de înarmare Liderul de sindicat Suba Arpad afirmă că societatea și salariații se află într-o „situație neplăcută și destul de delicată”. Potrivit acestuia, „încărcarea cu manoperă” la nivelul companiei ar fi „sub 20%”, în timp ce România ar cheltui 16,8 miliarde de euro (aprox. 83,6 miliarde lei) pentru înarmare, inclusiv pentru cumpărarea de elicoptere militare. În același timp, sindicaliștii reclamă întârzieri la acordarea unor drepturi salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă, pe care le pun pe seama actelor normative aprobate de Guvern. Nemulțumiri legate de guvernanță: mai mulți directori și indemnizații majorate în CA O altă temă a protestului vizează costurile de conducere. Sindicatul susține că, în urma unor decizii atribuite ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Ambrozie Darău, compania ar fi ajuns „în nici 3 luni” să plătească de la 3 salarii de directori la 9 salarii de directori (director general, directori executivi și membri ai Consiliului de Administrație). Pentru luni, 12 octombrie 2026, la ora 10:00, salariații anunță un miting în care cer explicații privind „creșterea, de peste 4 ori, a indemnizațiilor membrilor CA”, în condițiile în care indexarea salariilor cu inflația, negociată din iunie, nu ar fi fost implementată. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, este citat cu faptul că a majorat indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație al IAR Brașov de la 4.720 lei la 20.400 lei brut. Ce urmează Protestul este programat pentru 12 octombrie, iar miza imediată, din perspectiva sindicaliștilor, este obținerea unui răspuns oficial privind pierderea contractului militar și justificarea deciziilor de remunerare la nivelul conducerii. Articolul nu oferă, în forma disponibilă, poziția Guvernului sau detalii despre contractul pierdut și furnizorul ales. [...]
Aparițiile repetate de flamingo la Techirghiol indică o posibilă schimbare de habitat cu efecte asupra managementului local al ariilor naturale , pe fondul unui număr „însemnat” de exemplare observate anual, potrivit Digi24 . Imagini cu mai multe păsări flamingo au fost filmate pe malul lacului Techirghiol și distribuite online. Specialiștii citați de publicație spun că prezența lor nu mai este un eveniment izolat și că, în România, numărul exemplarelor ajunse în ultimii ani a devenit semnificativ. De ce contează: posibilă populație rezidentă, nu doar vizitatori sezonieri Ornitologul Attila Marton a declarat pentru ziuadeconstanta.ro că, în ultimii ani, apar „în fiecare an” cârduri „destul de mari” atât pe lacul Sinoe , cât și pe Techirghiol. Potrivit lui, multe dintre exemplare sunt păsări tinere, eclozate în anul în care au fost observate sau în anii recenți, ceea ce poate sugera inclusiv cuibărire în România, în zone izolate. „Deci nu știm de unde provin, dar cu certitudine sunt numere însemnate în fiecare an și cred că este doar o chestiune de timp până o să apară ca populație rezidentă, cuibăritoare, care să fie observabilă pe tot parcursul anului în România.” În același timp, specialistul nu exclude varianta ca păsările să fi eclozat în țări vecine, precum Bulgaria sau Ucraina, în zone ferite de război. Context: observații la Techirghiol încă din 2016 Primele exemplare au fost observate în zona lacului Techirghiol în 2016, când erau considerate „o raritate”. În ultimii ani, aparițiile s-au înmulțit, atât la Techirghiol, cât și la lacul Sinoe, potrivit informațiilor preluate de Digi24. Dacă flamingo vor ajunge să fie prezenți constant și să cuibărească, discuția se mută din zona „aparițiilor spectaculoase” către monitorizare și protejarea zonelor sensibile, în special acolo unde păsările ar putea rămâne pe tot parcursul anului. [...]
Conducerea ANM respinge acuzațiile de cheltuieli ilegale și anunță audit intern , pe fondul presiunilor publice pentru demisia directorului general, Elena Mateescu, după un raport al Corpului de Control prezentat de ministra Mediului. Informațiile apar în Antena 3 , care relatează despre schimbul de acuzații dintre cele două părți și despre pașii administrativi invocați de șefa instituției. Elena Mateescu susține, într-un mesaj public, că nu are „nicio implicare directă” în aspectele făcute publice și că, în cariera sa de 35 de ani, a respectat legea și nu a făcut nimic care să afecteze imaginea sa profesională sau a instituției. Ea afirmă că, începând din acest an, ar exista o „campanie” cu scopul „schimbării politice din funcție”, pe care o consideră „orchestrată și întreținută”, inclusiv „cu concursul unor colegi din interior”. Ce măsuri spune că a luat conducerea ANM Potrivit declarațiilor citate, Mateescu afirmă că a dispus o misiune de audit public intern după ce ar fi aflat despre nereguli privind utilizarea cardurilor instituționale de către compartimentul responsabil. Tot ea spune că a depus, la 12 august 2026, o sesizare către „organele competente” cu privire la posibile fapte în afara legii. În ceea ce privește achizițiile, șefa ANM indică faptul că procedurile pentru laptopuri și calculatoare ar fi fost derulate de serviciul de achiziții publice, care „stabilește și monitorizează procedurile specifice”, iar documentele ar fi puse la dispoziția autorităților. Pentru mobilier, Mateescu afirmă că achiziția a vizat dotarea unei clădiri noi pentru Centrul Agrometeorologic și că s-a desfășurat „în condițiile legii”, menționând că acolo se derulează deja activități în regim pilot. Presiune politică: ministra Mediului cere din nou demisia Ministra Mediului, Diana Buzoianu , a prezentat duminică dimineață alte rezultate ale verificărilor Corpului de Control la ANM. Conform relatării, Buzoianu susține că instituția ar fi cumpărat consumabile, mobilă și calculatoare prin contracte atribuite direct, nu prin licitație publică, și i-a cerut din nou demisia Elenei Mateescu. „În mod evident, legea a fost opțională de aplicat la ANM în ultimii ani de zile sub conducerea doamnei Mateescu”, a transmis Diana Buzoianu. În același context, cele două au avut un schimb de replici în direct la Antena 3 CNN, după ce raportul ar fi indicat cheltuieli ilegale. În material se menționează și acuzații privind cumpărarea de lenjerie intimă și produse de lux din bani publici, „în valoare de milioane de lei”. Miza operațională: credibilitatea și controlul intern al instituției Dincolo de disputa publică, cazul pune presiune pe mecanismele de control intern și pe modul în care sunt gestionate cheltuielile și achizițiile într-o instituție-cheie pentru servicii publice. Mateescu insistă că dialogul instituțional pentru clarificări „nu a avut loc până în prezent” și că „adevărul va fi relevat în cadrul procedurilor legale”, în timp ce ministra Mediului susține că șefa ANM ar fi „acoperit” persoane care ar fi cheltuit sume mari de pe carduri instituționale. Deocamdată, articolul nu indică o concluzie oficială a anchetelor sau o decizie administrativă finală privind conducerea ANM; rămâne de urmărit ce vor stabili verificările și procedurile legale invocate de ambele părți. [...]
