Știri
Știri din categoria Diverse
Huawei mută AI-ul din zona de „asistent” în zona de „execuție” în HarmonyOS 7, mizând pe un model în care utilizatorul exprimă o intenție, iar telefonul orchestrează automat aplicațiile și serviciile necesare, potrivit Mobilissimo. Compania a detaliat direcția la evenimentul Connect 2026, la câteva luni după prezentarea inițială a HarmonyOS 7 la conferința dezvoltatorilor.
Schimbarea de fond este trecerea de la modelul „omul caută serviciul” la ceea ce Huawei numește „intent as a service” (intenția ca serviciu). În practică, HarmonyOS Agent Framework 2.0 ar urma să fie stratul comun prin care aplicațiile, funcțiile sistemului, „Skills” (capabilități dezvoltate de parteneri) și agenții terți primesc și execută sarcini.
Huawei susține că o „planificare hibridă” între dispozitiv și cloud crește rata de reușită a sarcinilor complexe la peste 90%, însă cifra este prezentată ca estimare a companiei și rămâne de validat independent.
În HarmonyOS 7, asistentul Celia primește acces la o plajă mai largă de funcții, cu scopul de a reduce interacțiunea pas cu pas tipică asistenților vocali. Concret, Celia poate apela:
Diferența, în logica Huawei, este că utilizatorul ar comunica rezultatul dorit, iar sistemul ar construi „traseul” de acțiuni până la finalizarea sarcinii.
Pentru ca modelul „agentic” să funcționeze la scară, Huawei încearcă să atragă dezvoltatori și să standardizeze modul în care aplicațiile se conectează la mecanismul de planificare. HarmonyOS 7 ar deschide peste 20 de capabilități AI la nivel de sistem, iar aplicațiile se pot lega prin Skills și A2A („Agent to Agent”, adică agent-la-agent).
DevEco Studio, mediul de dezvoltare al Huawei, primește la rândul său instrumente asistate de AI, inclusiv DevEco Code și DevEco CLI, cu funcții de tip „vibe coding” (scriere de cod ghidată de descrieri și intenții, cu ajutorul AI).
Huawei își justifică ambiția prin dimensiunea ecosistemului: compania indică peste 85 de milioane de dispozitive cu HarmonyOS 6 sau 7, peste 11 milioane de dezvoltatori înregistrați și mai mult de 400.000 de aplicații și servicii disponibile. Separat, OpenHarmony ar fi ajuns pe peste 1,3 miliarde de dispozitive din zona industrială și IoT, conform aceleiași prezentări.
În esență, Huawei încearcă să transforme AI-ul într-un „strat de execuție” între utilizator, aplicații și hardware, nu doar într-un chatbot „peste” interfață. Rămâne însă întrebarea critică: cât de bine va funcționa în utilizare reală, dincolo de demonstrații, și câte aplicații vor adopta efectiv Skills și comunicarea între agenți — fără această adopție, conceptul de „OS pentru agenți” riscă să rămână limitat la capabilitățile din ecosistemul propriu.
Recomandate
Acuzațiile SUA privind lovirea unor nave cu petrol „legate de SUA” ridică riscuri noi pentru fluxurile din Marea Neagră , într-un moment în care atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse sunt deja invocate ca factor de presiune pe prețuri, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la Fox News că au existat „mai multe incidente” în ultimele luni care au vizat „nave având legături cu SUA și livrări de petrol americane”. El a susținut că navele au fost lovite „probabil nu în mod deliberat”, dar „au fost totuși vizate de Ucraina”, adăugând că situația „trebuie abordată” și că „nu putem permite ca acest lucru să se întâmple”. Rubio nu a oferit detalii despre episoadele la care se referă. De ce contează: exporturile prin Novorossiisk și miza companiilor americane Contextul indicat în material trimite la portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră, folosit pentru exportul de petrol nu doar din Rusia, ci și din Kazahstan. Petrolul kazah ajunge în port prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), un proiect în care Chevron are o participație. În același context, sunt menționate atacuri cu drone ucrainene care au lovit în repetate rânduri conducta și instalațiile de încărcare. În iulie, potrivit relatărilor din presă citate de Digi24, un petrolier care opera în numele ExxonMobil a fost avariat în apropiere de Novorossiisk. Presiune politică și discuția despre un moratoriu pe infrastructura energetică Rubio a pus creșterea prețului petrolului pe seama războiului din Ucraina și a consolidării poziției rebelilor houthi din Yemen, conform relatării. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă pentru prețul ridicat al motorinei la nivel mondial, din cauza atacurilor asupra rafinăriilor rusești, considerând scumpirea o problemă în perspectiva alegerilor de la jumătate de mandat din noiembrie. Potrivit lui Rubio, Trump propune ca Moscova și Kievul să își suspende reciproc atacurile asupra infrastructurii energetice. Înaintea unei întâlniri cu Trump, la Adunarea Generală a ONU de la New York, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a accepta un moratoriu, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins un astfel de acord. [...]
Votul foarte mic din București sugerează o diasporă rusă fragmentată politic , iar rezultatul iese din tiparul din restul țărilor unde „Rusia Unită” a pierdut, potrivit Digi24 . La secția din Capitală, Partidul Comunist din Federația Rusă a fost pe primul loc, deși în Rusia partidul lui Vladimir Putin a câștigat detașat alegerile pentru Duma de Stat (Parlamentul rus). În România au votat la București 99 de persoane, iar Partidul Comunist a obținut 30 de voturi, depășind „Rusia Unită”. În articol se menționează că la urne au mers ruși stabiliți în România și, „cel mai probabil”, diplomați rămași la post în București. De ce contează: România, o excepție în diaspora Conform datelor citate, comuniștii au reușit să devanseze „Rusia Unită” doar în România . În celelalte 39 de țări analizate, primul loc a fost ocupat de partidul „Oamenii Noi” (Novâie Liudi), o formațiune descrisă în material ca fiind „puțin altfel decât cele supuse direct” Kremlinului. Publicația notează că Partidul Comunist din Federația Rusă promovează, între altele, „restabilirea controlului pe care îl avea URSS asupra întregului bloc comunist”. Context: unde a mai pierdut partidul lui Putin Materialul arată că „Rusia Unită” a pierdut în mai multe destinații populare pentru relocare după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, fiind depășită de „Oamenii Noi” în țări precum: Armenia Kazahstan Muntenegru Portugalia Spania Serbia Thailanda Rezultatele din diaspora sunt prezentate și într-o hartă interactivă realizată de „Verstka”, pe baza datelor publicate în sistemul CEC (Comisia Electorală Centrală) . [...]
O nouă biografie despre Vladimir Putin descrie un sistem de putere bazat pe frică și represiune , iar războiul din Ucraina este prezentat drept un instrument de menținere la conducere, potrivit Digi24 . Cartea este semnată de doi jurnaliști ruși plecați în exil, Roman Badanin și Mihail Rubin, fondatorii proiectului media de investigație Proekt . Punctul de plecare al relatării este o descindere a unor bărbați mascați în apartamentul familiei lui Badanin, la Moscova, în dimineața de 29 iunie 2021, sub un pretext, urmată de o razie similară la domiciliul lui Rubin. Cei doi spun că mascații erau ofițeri ai FSB (serviciul de informații rus), pe care îi descriu ca parte a unui „climat de teamă și violență” impus în Rusia. Presiune asupra presei și exilul autorilor Badanin și Rubin afirmă că raidurile au fost un avertisment, pe fondul presiunilor asupra Proekt: amenințări, interogatorii, etichetarea drept „agenți străini”, restricții de acces la evenimente și percheziții la birouri. În material este menționat și că unii colegi „au murit subit” în circumstanțe descrise ca accidente inexplicabile sau atacuri aparent aleatorii. Rubin povestește că, după descinderea FSB, și-a găsit pașaportul lăsat „cu grijă” la vedere, interpretând gestul ca pe un mesaj că autoritățile vor ca el să plece. La mai puțin de trei săptămâni, Kremlinul a declarat Proekt instituție media „nedorită”, iar Rubin spune că a plecat din Moscova „în dimineața următoare”, invocând alternativa „între închisoare și exil”. Badanin, aflat în vacanță cu familia în Maroc, a decis că întoarcerea în Rusia ar fi prea periculoasă. Portretul lui Putin și miza războiului Cartea, intitulată „The Tsar in Person”, are aproape 800 de pagini și urmărește ascensiunea lui Putin de la perioada în care a fost agent KGB și funcționar la primăria din Sankt Petersburg până la menținerea la putere în Kremlin din anul 2000. Volumul a câștigat Marele Premiu de la Strasbourg, un premiu literar francez, iar juriul a spus că se citește ca un „roman de spionaj”, potrivit informațiilor preluate de Digi24 din The Guardian. Autorii îl descriu pe Putin ca pe „un țar al zilelor noastre”, „lipsit de ideologie”, un dictator capabil de „o cruzime fără limite”, care se consideră deasupra moralității și a legilor. În aceeași cheie, ei susțin că războiul din Ucraina nu ar fi o extensie a unor convingeri, ci un mijloc de a rămâne la putere. Riscuri și în afara Rusiei Cei doi jurnaliști spun că nu se simt complet în siguranță nici în exil, invocând existența unor „echipe de asasini” trimise împotriva disidenților ruși din străinătate. În cazul lui Badanin, materialul menționează că anul trecut agenți FBI l-au avertizat, la reședința sa din California, că ar fi expus riscului unui atac „din partea serviciilor speciale străine”. Contextul mai larg, potrivit autorilor, este că volumul ar fi fost scris și pentru tinerii ruși care nu au cunoscut Rusia de dinainte de venirea lui Putin la putere și că a fost interzis de Kremlin. În paralel, Badanin spune că miza este și demontarea „miturilor” despre Putin în străinătate, prin prezentarea faptelor despre sistemul de putere descris în carte. [...]
Tribunalul București a înlocuit arestul cu control judiciar pentru Călin Georgescu , potrivit Antena 3 , o decizie care schimbă imediat regimul de restricții aplicat acestuia în dosar. Din informațiile disponibile în materialul publicat, instanța a decis ca Georgescu să nu mai fie arestat, ci să fie plasat sub control judiciar. Articolul este prezentat în format video, însă în conținutul extras nu apar detalii despre motivele instanței, durata măsurii sau obligațiile concrete impuse prin controlul judiciar. Ce înseamnă practic decizia, în lipsa motivării publice Controlul judiciar este o măsură preventivă mai puțin severă decât arestul, care, de regulă, permite persoanei cercetate să fie în libertate, dar cu anumite obligații și restricții stabilite de instanță. În acest caz, Antena 3 nu publică, în textul disponibil, lista obligațiilor sau condițiile exacte. Ce rămâne neclar din informațiile publicate Materialul nu include, în forma accesibilă aici: motivarea Tribunalului București pentru înlocuirea arestului; perioada pentru care a fost dispus controlul judiciar; eventuale interdicții (deplasare, comunicare, activități) asociate măsurii; reacții ale părților sau pașii procedurali următori. În lipsa acestor elemente, impactul concret al deciziei asupra cazului poate fi evaluat doar la nivelul schimbării măsurii preventive, fără detalii despre condițiile aplicate. [...]
Declarațiile premierului ungar Peter Magyar riscă să blocheze proiecte energetice și de conectivitate regională în relația cu Ucraina, într-un moment în care Kievul încearcă să-și securizeze infrastructura și să extindă cooperarea în regiunea carpatică, potrivit Digi24 . Premierul Ungariei a spus în parlament că Budapesta nu este membră a formatului „ Carpathian Eight ”, inițiat de Ucraina, și că, deși a primit invitație, „din motive întemeiate” nu a participat. Magyar a adăugat că Ungaria „nu participă la acest demers”, fără să detalieze motivele refuzului. Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 septembrie și ar urma să reunească Ucraina și șapte țări europene (România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria), plus Uniunea Europeană ca bloc. După primul summit, liderii Ucrainei, Austriei, Poloniei, României, Serbiei și Slovaciei au adoptat o declarație finală, în timp ce Ungaria a fost reprezentată la nivel de adjunct al ambasadorului la Kiev. Avertismentul Kievului: politica poate afecta cooperarea dintre companii Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a reacționat marți, spunând că a fost surprins de declarațiile „nefondat de conflictuale” ale lui Magyar. El a susținut că inițiativa urmărește „prosperitate, interconectare și realizarea de proiecte reciproc avantajoase” în regiune și a arătat că motivele refuzului categoric al Ungariei „rămân necunoscute”. Sîbiha a criticat și poziția atribuită premierului ungar potrivit căreia guvernul său nu va permite construirea pe teritoriul Ungariei a unor depozite de petrol destinate Ucrainei. În evaluarea șefului diplomației ucrainene, astfel de declarații: „pun sub semnul întrebării” cooperarea directă dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită într-un memorandum bilateral; arată riscul ca deciziile politice să interfereze cu proiecte „pragmatice”, cu beneficii reciproce. „De fiecare dată când politica se amestecă în afaceri pragmatice, nu iese nimic bun din asta”, a transmis Sîbiha. Ce urmează Kievul spune că rămâne deschis dezvoltării unei cooperări bilaterale cu Ungaria „reciproc avantajoase, pragmatice și bazate pe respect reciproc”. În același timp, poziția Budapestei față de „Carpathian Eight” și față de proiectele energetice invocate lasă, deocamdată, neclar dacă inițiativele de interconectare și investițiile asociate pot avansa fără un acord politic între cele două capitale. [...]
Rusia își mută exporturile de cereale spre porturile baltice și arctice după ce atacurile ucrainene cu drone au perturbat livrările prin Marea Neagră, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională și economică: Moscova încearcă să mențină fluxurile de export, folosind infrastructură portuară care până acum deservea alte mărfuri. În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au raportat scăderi puternice ale exporturilor de cereale, pe fondul atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au plecat prin Marea Neagră. Terminale „convertite” pentru cereale în Marea Baltică Companii rusești au început să adapteze terminale de îngrășăminte, cărbune și alte mărfuri din porturi baltice și arctice — inclusiv Ust-Luga și Murmansk — pentru a putea încărca și exporta cereale, conform surselor Reuters din agricultură și transport maritim. Un exemplu este terminalul privat Ultramar din Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte, care ar fi fost adaptat rapid pentru cereale. Reuters notează că s-a discutat inclusiv redirecționarea fluxurilor Demetra (cea mai mare companie rusă de comerț cu cereale) către Ultramar, iar o sursă a spus că cerealele Demetra sunt deja expediate acolo. Terminalul Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către acest terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor citate. Tot în zona baltică, terminalele Modul și BSMZ din portul Sankt Petersburg — care anterior nu gestionau cereale — au început să preia astfel de transporturi. O sursă a indicat că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o opțiune care, în general, este mai scumpă. Capacitate limitată în Baltică, sprijin pe calea ferată Analiștii citați arată că folosirea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice, însă baza de plecare este mult mai mică decât în sud: capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile sudice. O sursă Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways prioritizează transporturile de cereale către porturile din Marea Baltică și Arctica, care ar fi primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia) a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale și nu a fost raportată construcția recentă de instalații noi; portul exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie a afirmat că, datorită capacității Murmansk de a primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Totuși, Murmansk este la 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe calea ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de Russian Railways. Context: scădere a exporturilor în 2026 Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să scadă la jumătate, la 2,45 milioane de tone față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon, citată în material. [...]
