Știri
Știri din categoria Diverse
Grecia extinde un program de stimulente de până la 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) pentru cei care se mută definitiv în regiuni izolate de frontieră, iar înscrierile ar urma să se deschidă în octombrie, potrivit Digi24. Miza economică este repopularea zonelor afectate de declin demografic, cu efecte directe asupra forței de muncă locale și a menținerii serviciilor publice.
Programul, prezentat de ministrul Coeziunii Sociale și Familiei, Domna Michailidou, urmărește să consolideze comunități vulnerabile și să fie însoțit de servicii esențiale și investiții în infrastructură, nu doar de plăți către noii rezidenți.
Pachetul include câteva modificări care reduc barierele de intrare pentru cei interesați să se relocheze:
Dincolo de regiunile inițiale (este menționată zona Evros), programul a fost extins la șase unități regionale: Kastoria, Serres, Florina, Kilkis, Pella și Drama. În plus, sunt incluse municipalități montane și rurale din Ioannina (cu excepția municipalității principale Ioannina), precum și Filiates și Souli din Thesprotia.
Pentru unele zone insulare speciale, precum Kastellorizo, se acordă un sprijin anual dedicat de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei), plus o majorare de 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei) per copil, atât pentru funcționari publici, cât și pentru angajați din sectorul privat.
Mesajul autorităților este că subvenția, singură, nu rezolvă depopularea. Michailidou a indicat nevoia de cooperare cu comunitățile locale și de măsuri precum creșe și școli locale, respectiv îmbunătățiri în sănătate, pentru a susține un nivel de trai „sigur și ridicat”.
Pe termen scurt, programul înseamnă un cost bugetar și o injecție de lichiditate pentru gospodăriile care se mută. Pe termen lung, succesul ar urma să fie măsurat prin integrarea noilor veniți și transformarea sprijinului financiar într-o revigorare demografică și economică a zonelor de frontieră.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Președintele Nicușor Dan a pus pe agendă cooperarea economică și energetică cu Senegal și Guineea , în întâlniri bilaterale la New York, pe marginea sesiunii Adunării Generale a ONU , potrivit Digi24 . Discuțiile cu președintele Senegalului, Bassírou Diomaye Diakhar Faye, au vizat consolidarea relațiilor dintre România și Senegal și aprofundarea dialogului și cooperării bilaterale. Nicușor Dan a transmis că l-a felicitat pe liderul de la Dakar pentru preluarea președinției Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO/ECOWAS) și a discutat despre rolul Senegalului în stabilitatea și cooperarea regională. „Am discutat, de asemenea, despre modalitățile de consolidare a relațiilor dintre România și Senegal, precum și de aprofundare a dialogului și a cooperării noastre bilaterale.” Într-o a doua întâlnire, cu președintele Republicii Guineea, Mamadi Doumbouya, șeful statului a legat explicit dialogul politic de direcții de cooperare cu miză economică: energie, agricultură și securitate alimentară. Nicușor Dan a menționat și aniversarea a 65 de ani de relații bilaterale. „Celebrăm 65 de ani de relații fondate pe respect reciproc, prilej să ne reafirmăm angajamentul de aprofundare a cooperării economice, energetice, agricole și în domeniul securității alimentare.” Francofonia, un fir comun al discuțiilor În ambele întrevederi, președintele a indicat și componenta de cooperare în cadrul Francofoniei. În cazul Senegalului, a amintit dialogul purtat la Dakar cu Dacian Cioloș, în contextul candidaturii acestuia la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) . În discuția cu liderul Guineei, Nicușor Dan a invocat „prioritățile” legate de OIF și perspectiva viitorului summit de la Phnom Penh. Publicația nu oferă detalii despre eventuale acorduri, termene sau proiecte concrete rezultate din întâlniri; mesajele prezentate sunt din postările președintelui pe Facebook. [...]
NATO își adaptează operațiunile din statele baltice la războiul cu drone , iar exercițiile din Letonia arată cât de repede devin vulnerabile echipamentele și tacticile clasice în fața supravegherii aeriene ieftine și omniprezente, potrivit Digi24 . Într-un exercițiu al brigăzii NATO desfășurate pentru protejarea Letoniei, o companie daneză de infanterie mecanizată a jucat rolul „inamicului” și a început acțiunea prin atacarea zonelor de adunare cu drone care lansau încărcături simulate, declanșând haos în rândul trupelor „lovite”. Scenariul face parte dintr-o serie de exerciții derulate în acest an în statele baltice, menite să pregătească brigada condusă de canadieni pentru o eventuală escaladare a amenințării ruse. Comandantul brigăzii, colonelul canadian David Brassard, descrie schimbarea drept una de mentalitate, de la antrenamente la „repetiții de misiune”. Ce se schimbă pe teren: dispersare, fortificare, protecție antidrone Adaptarea se vede în măsuri concrete, inspirate din lecțiile războiului din Ucraina , dar cu rezultate „mixte”, după cum notează materialul: artileria canadiană a distanțat obuzierele tractate M777 la 12 kilometri unul de altul, mai mult decât în mod obișnuit, pentru a reduce riscul de detectare de către drone; aceleași obuziere sunt îngropate până la 3 metri în pământ, pentru a crește șansele de supraviețuire după ce sunt descoperite; brigada exersează acoperirea drumurilor cu plase antidrone și construirea de cartiere generale fortificate. În paralel, militarii danezi au analizat intens imagini filmate de drone de pe canale de social media rusești și ucrainene, iar aproape toți cei aproximativ 150 de soldați ai companiei ar fi dobândit cel puțin abilități rudimentare de pilotaj. Vulnerabilități: tancuri fără apărare dedicată și puține drone disponibile Pe traseul exercițiului, două tancuri canadiene Leopard erau parcate fără plase de protecție sau sisteme de apărare împotriva dronelor, considerate între timp indispensabile pe frontul ruso-ucrainean. Echipajele au spus că abia încep să învețe despre războiul cu drone, iar un militar a indicat că ar urma să primească „în curând” o pușcă de vânătoare ca mijloc de apărare; în tanc nu exista tehnologie de detectare a dronelor. Chiar și unitatea daneză, deși concentrată pe lecțiile din Ucraina, ar avea „doar un număr redus de drone”, urmând să primească mai multe în cazul unui conflict, potrivit comandantului citat. Presiunea strategică: statele baltice avertizează asupra unei Rusii mai periculoase Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, spune că primește evaluări ale serviciilor de informații privind o escaladare iminentă din partea Rusiei, deocamdată sub pragul unei invazii directe care ar activa articolul 5. În același timp, el avertizează că războiul început în 2022 a întărit armata rusă, chiar dacă economia Rusiei „probabil nu mai este la fel de puternică”. În timpul exercițiului au fost observate și drone „necunoscute”, probabil rusești și probabil operate de civili locali, deasupra zonei, pe fondul unui istoric de atacuri hibride asupra statelor baltice. „Tancul… ca un tort”: lecția dură din Ucraina Juris Jurašs, fost parlamentar leton devenit comandant de companie de recunoaștere în armata ucraineană, contestă eficiența unor măsuri testate în exerciții și spune că obuzierele remorcate sunt rareori folosite în prezent în Ucraina, deoarece devin ținte imediat după tragere. El susține și că tancurile au dispărut aproape complet de pe linia frontului, iar cele care operează sunt acoperite cu straturi de protecție antidrone. „Un tanc pe câmpul de luptă este acum ca un tort: băieții cu drone se vor lupta între ei pentru dreptul de a-l lovi primul.” În aceeași logică, șeful de stat major al președinției ucrainene, Kirilo Budanov, afirmă că dronele, fără un sistem militar integrat în spate, sunt inutile și critică faptul că unitățile ucrainene invitate la exerciții NATO ajung adesea să joace rolul „echipei roșii” (adversarul), nu al forței principale. Ministrul apărării din Letonia, Raivis Melnis, susține că „există o singură țară” care știe să lupte cu Rusia „în realitate” — Ucraina — și că lecțiile de acolo trebuie folosite pentru pregătire. [...]
Ridicarea a două F-16 pentru monitorizare arată trecerea rapidă la proceduri de apărare aeriană după ce autoritățile au emis un RO-Alert privind o posibilă incursiune de drone în nordul județului Tulcea, potrivit Stirile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că o țintă aeriană a fost detectată în Ucraina, în apropierea graniței cu România, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru a urmări situația. RO-Alert în Tulcea: populația, îndrumată să se adăpostească Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea a emis mesajul RO-Alert pentru zona de nord și nord-est a județului. În mesaj, populația era avertizată cu privire la o posibilă incursiune de drone și era îndemnată să se protejeze: „Alarmă aeriană (posibilă incursiune de drone). Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori”. MApN a precizat ulterior că sistemul său de supraveghere radar a detectat marți, 22 septembrie, o țintă aeriană care evolua în nord-estul localității Vâlkove, pe teritoriul Ucrainei, iar Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 23.35. Alerta s-a încheiat după circa o oră. Nu s-au raportat pătrunderi în spațiul aerian Alerta aeriană a încetat la ora 00.36, iar Ministerul Apărării a comunicat miercuri dimineață că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
Trump TV pornește cu audiențe foarte mici, punând sub semnul întrebării eficiența canalului ca instrument de comunicare și influență : noul flux video promovat de Casa Albă a atras, în primele seri, doar câteva mii de spectatori simultan pe YouTube, potrivit BILD . Postul a fost lansat luni, la ora 19:00, ora locală, sub sloganul „canalul esențial”, fiind transmis pe site-ul Casei Albe și pe YouTube. Publicația notează că debutul a fost „un dezastru de audiență”: aproximativ 8.000 de persoane urmăreau live pe YouTube la început, iar după 90 de minute numărul s-a înjumătățit. În jurul orei 21:00, audiența live ar fi coborât la circa 3.000 de spectatori, iar marți seara, la ore de vârf, la aproximativ 1.300. În același timp, canalul de YouTube strânsese până atunci 3,2 milioane de abonați, însă funcția de comentarii a rămas dezactivată, conform aceleiași surse. Context: răspuns la boicotul unor televiziuni BILD plasează lansarea Trump TV în conflictul dintre Donald Trump și o parte a presei americane. Înainte de lansare, președintele SUA ar fi exclus trei instituții media – CNN, MS NOW și „Politico” – de la Casa Albă, iar ulterior alte posturi TV ar fi boicotat transmisiunile live legate de președinte, în semn de solidaritate. În acest context, Trump a pornit propriul canal. Ce conținut rulează și ce miză are Conținutul difuzat până acum este descris ca fiind în mare parte compus din materiale mai vechi: discursuri anterioare, ceremonia de învestire de la Capitoliu (ianuarie 2025), o gală de box în fața Casei Albe și documentare patriotice. Printre elementele mai „actuale” sunt menționate discursul lui Trump la Adunarea Generală a ONU , semnarea acordului privind Groenlanda cu Danemarca și întâlnirea cu noul premier britanic Andy Burnham, alături de alte evenimente din „săptămâna ONU” la New York. Casa Albă promovează canalul ca un flux 24/7 cu „cele mai mari momente” ale lui Trump și ale administrației sale. Publicația consemnează și reacții divergente: susținători care văd un canal direct, „nefiltrat”, către cetățeni, respectiv critici care îl ironizează ca „televiziune de stat” sau instrument de propagandă. Notă: articolul din sursă este trunchiat în materialul furnizat, astfel că informațiile de mai sus reflectă strict fragmentul disponibil. [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea pregătirii de apărare a Europei , deși apreciază că un atac al Rusiei asupra unei țări NATO „nu este foarte probabil” în următorii unu-doi ani, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis într-un interviu la CNN de la New York, pune accent pe reechilibrarea efortului de securitate în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru nivelul cheltuielilor de apărare în Europa. Nicușor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , a spus că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO, dar a avertizat că statele membre trebuie să rămână pregătite. „Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi.” Presiune pentru „reechilibrarea” contribuției europene la apărare În același interviu, șeful statului a susținut ideea că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare și a afirmat că Donald Trump „are dreptate” când cere această reechilibrare. Nicușor Dan a indicat că liderii europeni au început deja să trateze amenințarea ca pe una structurală, prin majorarea cheltuielilor și intensificarea cooperării. „Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite.” Ucraina și sancțiunile, parte din aceeași strategie Președintele a mai declarat că nu crede că Rusia este „cu adevărat pregătită” să negocieze încheierea războiului. În acest context, el a pledat pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. „În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei.” Nicușor Dan participă la sesiunea Adunării Generale a ONU care are loc la New York, unde agenda de securitate regională și europeană rămâne un subiect central pe fondul războiului din Ucraina. [...]
