Știri
Știri din categoria Diverse

Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată, dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24. Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite.
Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus.
În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme.
Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri.
Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse.
În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori.
În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie.
„Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.”
În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație.
Recomandate

România ar putea viza adoptarea euro în 2032, dar numai după o consolidare fiscal-bugetară și stabilitate politică , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza practică pentru economie este că ținta nu depinde de un calendar administrativ, ci de îndeplinirea unor criterii legate de deficit și datorie publică. Ministrul spune că trecerea la moneda unică „poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor”, indicând explicit deficitul bugetar și datoria publică drept elemente centrale ale procesului de aderare. În viziunea sa, următorii ani ar trebui folosiți pentru „punerea în ordine a finanțelor” și pentru îndeplinirea criteriilor necesare intrării în zona euro , potrivit TVRinfo . Ce condiții pune ministrul pentru o țintă 2032 Pîslaru leagă posibilitatea adoptării euro de o aliniere între mai multe obiective, cu accent pe disciplina finanțelor publice și pe coerența politicilor: consolidare fiscal-bugetară (cu referire la deficit și datorie publică); un plan coerent de dezvoltare pentru perioada 2028–2034; stabilitate politică, pentru consecvență în aplicarea măsurilor. De ce apare pragul „2030 plus 2” Ministrul indică drept reper anul 2030 pentru „punerea finanțelor în ordine”, iar 2032 ca posibilă țintă, argumentând că există o perioadă de doi ani de „anticameră”, descrisă ca etapă de monitorizare înainte de intrarea efectivă în zona euro. Declarațiile au fost făcute pentru TVRinfo, iar Digi24 le-a preluat în contextul discuției despre momentul și condițiile în care România ar putea adopta moneda unică europeană. [...]

Întâlnirea dintre premier și șefa CCR riscă să erodeze credibilitatea deciziilor Curții , avertizează fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean , într-o intervenție citată de Digi24 . În opinia sa, o astfel de discuție „nu trebuia să aibă loc sub nicio formă”, mai ales în proximitatea unei hotărâri a CCR pe teme sensibile. Zegrean spune că președintele CCR „nu este supus niciunei alte instituții ale statului”, iar Curtea trebuie să rămână independentă și „menținută în afara acestor scandaluri”. Fostul șef al CCR a criticat explicit întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, despre care afirmă că nu are „ce să discute” cu șefa Curții. „În mod normal, ar fi trebuit să nu se întâmple această întâlnire. Nu are ce să discute președintele CCR cu prim-ministrul demis. Președintele CCR nu este supus niciunei alte instituții ale statului. CCR este o instituție independentă și trebuie să rămână așa (…) Curtea trebuie menținută în afara acestor scandaluri.” De ce contează: încrederea în hotărârile CCR Miza, în lectura lui Zegrean, nu este doar oportunitatea unei întâlniri, ci efectul asupra percepției publice privind imparțialitatea Curții. El avertizează că astfel de episoade pot alimenta suspiciuni și pot afecta acceptarea deciziilor CCR. „E rău că s-a ajuns aici, pentru că nimeni nu va mai crede în temeinicia deciziei pe care ar trebui să o soluționeze.” Totodată, Zegrean a punctat că „nu este normal să ai întâlniri secrete”, precizând că participarea la evenimente publice alături de politicieni este altceva decât discuțiile nepublice pe subiecte sensibile. Contextul imediat: dosare pe agenda Curții Potrivit aceleiași surse, întâlnirea a avut loc cu câteva zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind Legea ANI . În aceeași zi, CCR a avut pe ordinea de zi și două sesizări ale AUR: una legată de Legea Biodiversității (jalon PNRR) și una privind un împrumut la BIRD. [...]

Guvernul a scos mina Baia de Fier de pe lista închiderilor , iar reluarea exploatării de grafit din Gorj este legată direct de statutul acestui mineral de „materie critică” în Uniunea Europeană și de cererea din lanțul bateriilor, cu producția programată să înceapă în 2028, potrivit Stirile Pro TV . Mina Baia de Fier (județul Gorj) a fost închisă la sfârșitul anilor ’90, după ce a fost considerată nerentabilă, deși anterior producea anual aproximativ 40.000 de tone de grafit. Acum, exploatarea urmează să fie reluată, în condițiile în care grafitul este folosit în producția bateriilor pentru mașini electrice și în soluții de stocare a energiei pentru locuințe. Ce se va exploata și ce se promite ca rezultat industrial În zonă există două perimetre cu rezervă omologată pentru grafit, la Cătălinu și Ungurelașu. Investiția vizează atât infrastructura de extracție, cât și instalarea unor echipamente de procesare, astfel încât materia primă să fie transformată în grafit de înaltă puritate, utilizat inclusiv în baterii și sisteme de stocare a energiei. Calendarul și pașii operaționali: licitații, studii, achiziții Directorul general al SALROM , Dan Constantin Dobrea, spune că proiectul este în faza de licitație pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate, oportunitate și de mediu, urmând apoi procedurile de achiziție pentru echipamentele și utilajele necesare exploatării. „În acest moment suntem în faza de licitație pentru studiile de prefezabilitate, fezabilitate, oportunitate și de mediu. După care vom trece la demararea procedurii de achiziție a echipamentelor și utilajelor necesare pentru exploatarea efectivă a grafitului. Eu sper că până la sfârșitul primului semestru din 2028 vom avea primele cantități de grafit.” De ce contează economic: materii critice, proiecte strategice UE și reducerea dependenței de China În același material, premierul Ilie Bolojan afirmă că Ministerul Economiei are mandat, împreună cu SALROM, să identifice parteneri pentru valorificarea resurselor, nu doar a grafitului, ci și a altor „minerale rare” cu valoare strategică în anii următori. „Ministerul Economiei are mandat, împreună cu compania Salrom, care îl gestionează, să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem, nu doar cele de grafit, ci toate celelalte minerale rare, care au o valoare strategică certă în anii următori, să fie valorificate.” Contextul este presiunea europeană de a securiza aprovizionarea cu materii prime critice : România are zăcăminte care includ grafit, cupru și magneziu, iar din cele 47 de proiecte strategice aprobate la nivel european, trei sunt localizate în România, cu obiectivul de a reduce dependența de importurile din China. În paralel, materialul notează că din grafit se poate obține grafen, al cărui preț poate ajunge la 200.000 de dolari pe tonă (aprox. 900.000 lei), un indicator al potențialului de valoare adăugată, dacă procesarea și utilizările industriale se confirmă. [...]

Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,8% în primul semestru din 2026 , o contracție care a tras în jos consumul final total, în condițiile în care resursele de energie electrică au crescut ușor, potrivit datelor publicate de Stirile Pro TV , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24.113,0 milioane kWh, cu 3,3% mai mic față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost inegal distribuită: consumul din economie a coborât cu 0,6%, iluminatul public a scăzut cu 4,6%, iar consumul populației a înregistrat cel mai puternic recul, de 11,8%. Resursele au crescut, dar mixul de producție s-a schimbat Pe partea de ofertă, INS indică resurse de energie electrică de 34.690,8 milioane kWh, în creștere cu 369,0 milioane kWh față de primul semestru din 2025 (+1,1%). Evoluțiile diferă însă în funcție de sursa de producție: producția din termocentrale: 7.680,2 milioane kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); producția din hidrocentrale: 7.489,3 milioane kWh, în creștere cu 1.135,7 milioane kWh (+17,9%); producția din centrale nuclearo-electrice: 4.529,7 milioane kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); producția eoliană: 3.272,8 milioane kWh, mai mare cu 268,9 milioane kWh; producția solară (fotovoltaic): 3.259,4 milioane kWh, mai mare cu 965,3 milioane kWh. Exporturi mai mari și pierderi tehnice în creștere În același interval, exportul de energie electrică a fost de 7.690,6 milioane kWh, în creștere cu 789,2 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în rețele și stații (energia folosită pentru funcționarea infrastructurii și pierderile aferente) a urcat la 2.887,2 milioane kWh, cu 405,8 milioane kWh peste nivelul din primul semestru din 2025. Context: resursele de energie primară, în scădere INS mai arată că resursele de energie primară au scăzut cu 4,1% în primele șase luni din 2026 față de perioada similară din 2025, totalizând 15.501,8 mii tone echivalent petrol (tep). Producția internă a fost de 7.929,6 mii tep (-2,6%), iar importurile au ajuns la 7.572,2 mii tep (-5,5%), conform datelor citate în material. [...]

CCR susține că discuția dintre șefa Curții și Ilie Bolojan a fost strict administrativă , cu o zi înainte ca instituția să anunțe verdictul pe noua Lege a integrității, potrivit Libertatea . Precizările vin după ce întâlnirea, desfășurată vineri, 14 august, a alimentat suspiciuni publice privind posibile influențe asupra unei decizii cu miză directă pentru aleși. Curtea Constituțională a transmis duminică seară, 16 august, că întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai executivului au „ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”, în limitele legii. Instituția afirmă, totodată, că „nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal”. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată.” De ce contează: presiune publică înaintea deciziei pe Legea ANI Clarificările CCR apar cu o zi înainte ca instanța constituțională să anunțe decizia privind noua Lege a integrității (Legea ANI), într-un context de criză politică și după ce întâlnirea a fost făcută publică de PSD. În paralel, duminică, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut Curții Constituționale să clarifice discuțiile purtate cu trei zile înainte de verdictul pe lege, conform aceleiași surse. Cum a apărut controversa și cine a cerut explicații Întâlnirea a fost semnalată public de senatorul PSD Daniel Zamfir, care a susținut că aceasta nu a fost anunțată oficial și a legat-o de dosarul privind Legea ANI. Ulterior, Zamfir a revenit cu detalii despre locul întâlnirii, afirmând că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, „ferit de ochii presei”. Libertatea arată că a solicitat sâmbătă, 15 august, un punct de vedere președintei CCR, Simina Tănăsescu, însă aceasta nu a răspuns; la scurt timp, CCR a transmis un comunicat în care nu a negat întrevederea și a respins „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții” în afara cadrului legal. Premierul demis Ilie Bolojan „nu a oferit nicio clarificare”, potrivit articolului. Miza deciziei de luni CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii Legi a integrității. Cea mai controversată prevedere menționată de Libertatea este că aleșii aflați în funcție își pierd mandatul în 30 de zile dacă au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi. În această situație este indicat președintele USR, Dominic Fritz , care este și primar al Timișoarei. Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale în iulie 2025, pentru un mandat de trei ani, și a fost numită judecător la CCR în 2019 de Klaus Iohannis, mai notează sursa. [...]

PSD spune că ar participa la o „celulă de criză” pe economie , o formulă propusă de deputatul AUR Mohammad Murad, cu un termen de 15 zile pentru un pachet de măsuri destinat sprijinirii companiilor românești și protejării locurilor de muncă, potrivit Digi24 . Miza practică este dacă inițiativa se poate transforma rapid într-un set de decizii aplicabile, într-un context în care Murad invocă „valul de falimente” și pierderea de locuri de muncă. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a fost întrebat dacă partidul va da curs invitației și a răspuns că este „pozitiv” față de propunere. Liderul social-democrat a adăugat că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie. „Da, sunt pozitiv la această propunere.” „PSD e tot timpul un partener atunci când vin propuneri bune pentru țară.” Ce propune Murad și în ce termen Mohammad Murad, deputat AUR și președinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților , a anunțat că invită toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Mandatul propus pentru această structură este unul strict, cu termen-limită: în maximum 15 zile să fie elaborat un pachet de măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru: protejarea companiilor românești; protejarea locurilor de muncă; protejarea investițiilor; protejarea capitalului autohton. Murad susține că este nevoie de măsuri concrete, nu doar de analize, și compară situația economică cu alte momente în care statul activează mecanisme de intervenție rapidă. Când ar urma prima întâlnire Prima întâlnire pentru constituirea „Celulei de Criză” este programată marți, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților. Murad precizează că invitația nu ar reprezenta o propunere de alianță politică, ci o discuție concentrată pe măsuri economice. În acest stadiu, materialul Digi24 nu oferă detalii despre conținutul concret al pachetului de măsuri sau despre forma instituțională în care ar putea fi adoptat ulterior. [...]