Știri
Știri din categoria Diverse
Băncile și fintech-urile din România își caută repere operaționale în ecosistemul baltic, iar la Future Banking Summit 2026 discuția se mută de la „ce e nou” la „ce funcționează” în digitalizare și inovare, potrivit Wall-Street. Evenimentul are loc la Brașov, în perioada 8–9 octombrie, și include un panel dedicat lecțiilor pe care piața locală le-ar putea extrage din Estonia și Lituania, două țări care au devenit puncte de referință în fintech în Europa.
În cadrul ediției din acest an, participanții vor putea urmări panelul „LIMITLESS FINTECH – What Can Romania Learn From The Baltic Fintech Ecosystem?”, construit în jurul unor întrebări care țin direct de modul în care se face transformarea digitală în servicii financiare: dacă succesul balticilor vine din reglementări mai eficiente, dintr-o cultură a inovației sau din colaborarea dintre autorități, antreprenori și sectorul privat.
Tema generală a conferinței este „Limitless”, cu accent pe felul în care tehnologia, inovația și schimbarea de mentalitate pot ajuta companiile și industriile să își depășească limitele.
La Brașov sunt anunțați reprezentanți ai două companii:
Articolul indică două direcții distincte care au împins regiunea în față:
Panelul îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții fintech-urilor baltice și lideri ai industriei financiare din România, într-o discuție despre competitivitate, inovare și viitorul serviciilor financiare. Future Banking Summit 2026 este anunțat ca un eveniment cu peste 500 de participanți din bănci, fintech-uri, companii de tehnologie, plăți și instituții de reglementare, ceea ce îl poziționează ca un punct de întâlnire relevant pentru decizii și parteneriate în zona de digitalizare a serviciilor financiare.
Recomandate
Kremlinul respinge acuzațiile Lituaniei și le leagă de militarizarea NATO în Baltica , într-un schimb de declarații care menține presiunea pe flancul estic și alimentează incertitudinea de securitate din regiune, potrivit Digi24 . Moscova a reacționat după ce Lituania a avertizat că Rusia ar putea planifica atacuri asupra infrastructurii din regiune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a calificat acuzațiile drept „cel mai recent val de povești alarmiste”, susținând că ar fi folosite pentru „spălarea creierului populației” și pentru pregătirea unei „militarizări și mai accentuate”. „Acesta este pur și simplu cel mai recent val de povești alarmiste menite să continue spălarea creierului populației și să o pregătească pentru o militarizare și mai accentuată”. În aceeași linie, Peskov a spus că statele care ridică aceste teme ar avea nevoie să prezinte Rusia drept inamic pentru a justifica „consolidarea infrastructurii militare a NATO” în statele baltice. Ce a spus Lituania și pe ce își bazează avertismentul Reacția Kremlinului vine după declarațiile președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda , care a afirmat că informațiile serviciilor secrete ar indica faptul că Rusia ar putea planifica „provocări” în Polonia sau în țările baltice, cu scopul de a testa unitatea NATO. Într-un interviu acordat agenției BNS, Nauseda a confirmat informații apărute în presa străină, potrivit cărora Moscova s-ar putea pregăti pentru atacuri limitate împotriva infrastructurii critice din regiune, prin mijloace convenționale sau „alte mijloace”. El a precizat însă că semnalele primite nu indică un loc sau un moment anume, pe motiv că acest lucru ar fi imposibil de stabilit și că procesul de planificare ar putea să nu fie finalizat. De ce contează: presiune pe flancul estic și costuri de securitate Schimbul de acuzații și respingeri între Vilnius și Moscova menține tema riscurilor la adresa infrastructurii critice în prim-planul agendei de securitate regionale, într-un context în care statele baltice și Polonia sunt direct implicate în consolidarea posturii NATO. Din perspectiva mediului economic, astfel de avertismente pot însemna presiune pentru investiții suplimentare în protecția infrastructurii și continuitatea operațiunilor, chiar dacă, potrivit declarațiilor lituaniene, nu există indicii publice privind un calendar sau o țintă precisă. [...]
Listarea Digi Spain Telecom în Spania ridică miza pentru companiile românești care caută capital pe piețe externe , după ce filiala spaniolă a grupului Digi a derulat o ofertă publică inițială (IPO) și a fost admisă la tranzacționare pe bursele din Barcelona, Bilbao, Madrid și Valencia, potrivit Wall Street . Digi Spain Telecom S.A.U. este evaluată la aproximativ 1,66 miliarde euro (aprox. 8,3 miliarde lei) după ofertă, tranzacția fiind prezentată ca una dintre cele mai importante de pe piața europeană de capital din acest an. Casa de avocatură Filip & Company a asistat juridic grupul Digi în legătură cu IPO-ul și admiterea la tranzacționare. Cum a fost structurată oferta și ce semnal dă pieței Oferta a inclus două componente, conform informațiilor publicate: o majorare de capital prin emiterea de acțiuni noi, de aproximativ 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei); o ofertă secundară de acțiuni existente, de aproximativ 137 milioane euro (aprox. 685 milioane lei), cu posibilitatea unei supraalocări suplimentare. Prețul de ofertă a fost stabilit la 5,60 euro pe acțiune (aprox. 28 lei). Procesul s-a derulat printr-un „bookbuilding” internațional – adică o procedură de formare a prețului pe baza cererii investitorilor instituționali. De ce contează: precedent pentru accesarea capitalului în afara României Dincolo de dimensiunea tranzacției, listarea este relevantă pentru piața românească prin faptul că, potrivit sursei, marchează primul IPO al unei companii cu origini românești pe o altă mare piață de capital din Europa. În același timp, Digi Spain este descrisă ca unul dintre cei mai dinamici operatori telecom din Spania, iar listarea este prezentată ca un pas în strategia de dezvoltare și consolidare a poziției pe această piață. Managing partner-ul Filip & Company, Alexandru Bîrsan , a declarat: „Listarea Digi Spania și succesul ofertei confirmă acest parcurs și încrederea extraordinară pe care Digi a construit-o în Spania și în comunitatea de investitori internaționali și marchează, în același timp, primul IPO al unei companii cu origini românești pe o altă mare piață de capital din Europa.” Cine a mai fost implicat Pe partea de consultanță juridică, emitentul a fost asistat pe drept spaniol de Uría Menéndez, iar pe aspecte de drept internațional de Weil, Gotshal & Manges (London), mai notează publicația. Echipa Filip & Company a fost coordonată de Alexandru Bîrsan și Anca Bădescu, cu implicarea altor avocați din firmă, inclusiv pe componenta de finanțări. [...]
Revolut testează monetizarea „cardurilor de colecție” cu un model LED de 30 de euro , dar utilitatea practică rămâne limitată, potrivit Mobilissimo , care citează un test realizat de publicația germană Notebookcheck . Noul produs se numește Mastercard Crypto LED și are două LED-uri integrate în design, care se aprind când cardul este apropiat de un terminal contactless sau de un telefon cu NFC (tehnologia de comunicare pe distanță scurtă folosită la plățile fără contact). În testul Notebookcheck, efectul este descris mai degrabă ca o demonstrație de design decât ca o funcție care schimbă experiența de plată. Ce primești, concret, de banii ceruți În utilizarea de zi cu zi, LED-urile sunt discrete și greu de observat în lumină puternică. Mai important, ele nu oferă un feedback util pentru plată: nu indică dacă tranzacția a fost acceptată și nu afișează animații sau efecte, ci se aprind doar cât timp primesc energie prin câmpul NFC, stingându-se imediat după îndepărtarea cardului de terminal. Notebookcheck compară implementarea Revolut cu alte carduri „inteligente” din Asia, care pot reda animații sau chiar sunete, concluzionând că soluția Revolut este una simplă. Preț, disponibilitate și public-țintă Cardul costă aproximativ 30 de euro (aprox. 150 lei) și este disponibil într-o ediție limitată la 10.000 de exemplare, cu restricția de un singur card per utilizator. Un detaliu notat în material este că Revolut a păstrat pe acest model numărul cardului imprimat și spațiul pentru semnătură, deși compania promovează în paralel carduri fără informații vizibile, prezentate ca opțiune de securitate. În acest context, produsul pare orientat mai degrabă către colecționari și fanii edițiilor speciale decât către utilizatorii care caută funcționalități noi. Concluzia Notebookcheck, preluată de Mobilissimo, este că LED-urile sunt un artificiu interesant, dar nu justifică prețul pentru majoritatea utilizatorilor, rămânând o achiziție cu valoare mai ales „de colecție”. [...]
Lotul 1 din A0 Nord a ajuns la 68%, dar CNAIR cere accelerarea lucrărilor pentru a prinde termenul din aprilie 2027 , potrivit Digi24 . Mesajul directorului CNAIR, Cristian Pistol, indică faptul că ritmul actual nu este uniform pe întregul șantier, iar sectoarele rămase în urmă pot pune presiune pe calendarul contractual. Asocierea de constructori români și italieni Retter–Pizzarotti lucrează pe cei 17,5 km ai lotului Joița–Corbeanca, cu 780 de muncitori și 340 de utilaje, conform datelor transmise de șeful CNAIR. Unde sunt avansurile și unde rămân restanțele Pe sectorul cuprins între km 12 și km 20 au fost așternute primele două straturi de asfalt (stratul de bază și binderul), urmând stratul de uzură și marcajele, după finalizarea altor lucrări din șantier. În același timp, CNAIR indică un progres aproape complet la terasamente (99%), iar lucrările continuă în paralel la: rampele pasajelor de la km 18+303 și km 19+595; parcările de scurtă durată. Pe sectorul dintre km 2+300 și km 12+100 se lucrează la terasamente și la rampele pasajelor peste autostradă de la km 4+552 și km 7+864, ceea ce sugerează că aici se concentrează o parte din „sectoarele rămase în urmă” menționate de conducerea CNAIR. Lucrări de artă: poduri și pasaje La pasajul peste DJ601A (km 2+475) și la podurile peste râul Dâmbovița (km 2+999) și peste râul Bâldana (km 4+042), constructorii lucrează la plăcile de suprabetonare. Pentru podul peste râul Colentina, liniile CF 300 București–Ploiești și CF Mogoșoaia–Buftea, precum și pentru breteaua de la nodul rutier DN1A (km 10+762), lucrările sunt în etapa de suprastructură. Pasajele de la km 12+130, km 18+303 și km 19+595 au suprastructura deja finalizată. Miza: termenul contractual și finanțarea Cristian Pistol afirmă că, pentru respectarea termenului contractual de finalizare (aprilie 2027), este necesară accelerarea pe sectoarele rămase în urmă, iar CNAIR „monitorizează permanent” ritmul de execuție pe întregul lot. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 815,07 milioane lei (fără TVA). Autostrada de Centură a Capitalei (A0) este prezentată ca proiect cu rol economic major pentru regiunea București–Ilfov, care asigură în prezent circa 25% din PIB-ul României. [...]
Germania ar urma să intre, în premieră, în exercițiul nuclear francez „Poker ”, un pas cu impact operațional în arhitectura de descurajare a Europei , potrivit Digi24 . Participarea este prezentată ca parte a unei cooperări franco-germane mai strânse, într-un moment în care statele europene își reevaluează dependența de garanțiile de securitate ale SUA. Informația a fost confirmată de un oficial al guvernului de la Berlin, citat de Politico, care a indicat că militari germani ar putea lua parte „în această toamnă” la exercițiul „Poker”, descris drept exercițiul nuclear emblematic al Franței. Ce se decide și unde Potrivit aceleiași surse, Friedrich Merz și Emmanuel Macron ar urma să ajungă la un acord privind această participare în cadrul unei reuniuni a Consiliului franco-german pentru apărare și securitate , programată vineri la baza aeriană germană Norvenich. Oficialul german a vorbit despre acorduri mai largi în zona descurajării nucleare: „Se preconizează încheierea unor acorduri” privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare. „Printre altele, se va conveni, cel mai probabil, ca, în toamnă, militari germani să participe pentru prima dată la un exercițiu nuclear francez”. De ce contează: cooperare practică, nu doar declarații Miza principală este una operațională: trecerea de la semnale politice la formate concrete de cooperare în jurul descurajării nucleare (conceptul prin care un stat încearcă să prevină un atac prin capacitatea de a răspunde, inclusiv cu arme nucleare). Digi24 notează că exercițiul „Poker” simulează atacuri nucleare lansate din aer. În plus, în discursul din martie, președintele Franței a indicat că opțiunile de cooperare pot include: participarea statelor europene la exercițiul „Poker”; desfășurarea temporară a avioanelor franceze Rafale cu capacitate nucleară. Un oficial de la Palatul Élysée a sugerat, la rândul său, că Parisul și Berlinul vor avansa „în această săptămână” pe tema descurajării nucleare, cu „primele semne” așteptate vineri. Contextul deciziei: întrebări despre garanțiile SUA Discuțiile au loc pe fondul întrebărilor tot mai apăsate în capitalele europene despre cât timp vor mai putea conta pe Statele Unite pentru securitatea Europei. În acest cadru, oficialul german a invocat și presiunea crescută din partea Chinei, precum și un parteneriat transatlantic care „nu mai poate fi considerat de la sine înțeles”. În acest stadiu, rămâne neclar ce formă exactă va lua participarea Germaniei și ce angajamente concrete vor fi asumate în acordurile anunțate pentru reuniunea de vineri. [...]
Guvernul estimează că poate încasa circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din Cererea de plată nr. 5 din PNRR , după ce a finalizat revizuirea planului și pregătește transmiterea documentației către Comisia Europeană , potrivit Digi24 . Executivul a luat act de Nota privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pas necesar pentru depunerea Cererii de plată nr. 5. Trimiterea cererii este programată „la începutul lunii august”, după finalizarea procedurilor, actelor normative și a documentelor justificative, inclusiv cele de audit. Ce bani sunt în joc și cum arată cererea Conform Guvernului, Cererea de plată nr. 5 are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro (aprox. 13,3 miliarde lei), structurată astfel: 1,92 miliarde de euro granturi (aprox. 9,6 miliarde lei); 744 milioane de euro împrumuturi (aprox. 3,7 miliarde lei). Suma pe care România estimează că o va încasa efectiv, după evaluarea Comisiei Europene, este de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei). Cererea include 75 de „jaloane și ținte” (adică reforme și investiții cu criterii de îndeplinit), dintre care 21 sunt aferente reformelor și 54 investițiilor, structură agreată cu Comisia Europeană. Revizuirea PNRR: miza este evitarea penalizărilor și creșterea absorbției Guvernul susține că a treia revizuire a urmărit adaptarea investițiilor și reformelor la stadiul real de implementare, maximizarea absorbției fondurilor europene și reducerea riscului de penalizări financiare. În urma revizuirii, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei), din care 13,6 miliarde de euro granturi (aprox. 68 miliarde lei) și 6,5 miliarde de euro împrumuturi (aprox. 32,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate de Executiv. Calendar: depunere în august, următoarea cerere la final de septembrie Conform calendarului convenit cu Comisia Europeană, Guvernul estimează că noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului va fi aprobată la începutul lunii august, iar în aceeași zi România va transmite oficial Cererea de plată nr. 5. Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
