Știri
Știri din categoria Diverse
Băncile și fintech-urile din România își caută repere operaționale în ecosistemul baltic, iar la Future Banking Summit 2026 discuția se mută de la „ce e nou” la „ce funcționează” în digitalizare și inovare, potrivit Wall-Street. Evenimentul are loc la Brașov, în perioada 8–9 octombrie, și include un panel dedicat lecțiilor pe care piața locală le-ar putea extrage din Estonia și Lituania, două țări care au devenit puncte de referință în fintech în Europa.
În cadrul ediției din acest an, participanții vor putea urmări panelul „LIMITLESS FINTECH – What Can Romania Learn From The Baltic Fintech Ecosystem?”, construit în jurul unor întrebări care țin direct de modul în care se face transformarea digitală în servicii financiare: dacă succesul balticilor vine din reglementări mai eficiente, dintr-o cultură a inovației sau din colaborarea dintre autorități, antreprenori și sectorul privat.
Tema generală a conferinței este „Limitless”, cu accent pe felul în care tehnologia, inovația și schimbarea de mentalitate pot ajuta companiile și industriile să își depășească limitele.
La Brașov sunt anunțați reprezentanți ai două companii:
Articolul indică două direcții distincte care au împins regiunea în față:
Panelul îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții fintech-urilor baltice și lideri ai industriei financiare din România, într-o discuție despre competitivitate, inovare și viitorul serviciilor financiare. Future Banking Summit 2026 este anunțat ca un eveniment cu peste 500 de participanți din bănci, fintech-uri, companii de tehnologie, plăți și instituții de reglementare, ceea ce îl poziționează ca un punct de întâlnire relevant pentru decizii și parteneriate în zona de digitalizare a serviciilor financiare.
Recomandate
SRI avertizează că recrutarea online pentru „sarcini plătite” poate duce la sabotaj fără ca executantul să înțeleagă miza , iar prevenția începe cu recunoașterea solicitărilor suspecte și sesizarea rapidă a autorităților, potrivit Digi24 . Mesajul are o componentă operațională directă: descrie tipare concrete de abordare și indică drept reacție minimă apelul la 112, înainte ca o astfel de cerere să producă victime. În mesajul citat, ofițerii SRI arată că „executanții pot fi recrutați online, prin intermediari, pentru sarcini plătite”, iar intermediarul poate ascunde beneficiarul real. Instituția descrie scenariul în care o persoană necunoscută oferă bani pentru fotografii, transportul unui pachet sau o „treabă simplă”, fără să explice cine este beneficiarul, insistând pe secret și comunicare exclusiv prin mesaje. „Nu trebuie să identifici singur dacă în spatele cererii este un actor statal. Este suficient să recunoști o cerere suspectă și să o semnalezi la 112.” Ce arată exemplele invocate din Europa și România SRI trece în revistă cazuri pe care le prezintă ca ilustrând mecanisme diferite: de la atacuri executate prin intermediari locali, la situații în care pot fi atrași inclusiv minori, dar și episoade în care România ar fi fost vizată. Printre exemplele menționate: Marea Britanie : incendierea, la 20 martie 2024, a unui depozit din estul Londrei cu bunuri destinate Ucrainei; potrivit poliției britanice, organizatorul ar fi avut legături cu gruparea Wagner, iar în octombrie 2025 cei doi organizatori au primit pedepse de 17 și 12 ani de închisoare. Lituania : procurorii lituanieni au anunțat în martie 2025 trimiterea în judecată într-un dosar privind incendierea magazinului IKEA din Vilnius (9 mai 2024), cu mențiunea că persoana acuzată era minoră la momentul faptei; SRI subliniază că acuzațiile trebuie diferențiate de o hotărâre judecătorească. România : o tentativă de sabotaj prin circuitul de curierat, anunțată de SRI la 21 octombrie 2025, care ar fi vizat compania NOVA POST ; instituția spune că două persoane au depus colete cu dispozitive incendiare, ulterior identificate și neutralizate. România : la 8 septembrie 2026, SRI a făcut publică prevenirea unei operațiuni atribuite Federației Ruse, în care un cetățean rus stabilit în România ar fi fost instruit să realizeze materiale foto-video cu obiective militare și infrastructuri de interes strategic. România : la 26 octombrie, SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, legată de incendiul din 14 septembrie 2026 din incinta platformei industriale Carfil din Brașov , în apropierea CARFIL SA (filială a CN ROMARM), cu implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene. Instituția precizează că o condamnare, o acuzație a procurorilor și o atribuire publică făcută de un serviciu de informații sunt „niveluri distincte de constatare”. Semnale de alarmă: ce tip de cereri ar trebui refuzate și raportate SRI enumeră repere practice de prevenție și avertizează că niciun indiciu, luat separat, nu dovedește existența unei operațiuni coordonate de un stat, însă asocierea lor justifică oprirea activității și sesizarea autorităților. Printre semnalele indicate: bani „disproporționat de mulți” pentru o sarcină vagă, de la cineva a cărui identitate sau firmă nu poate fi verificată; fotografiere „la comandă” a unor obiective, cu insistență pe acces, pază sau activitate internă, fără scop legitim explicat; preluarea, păstrarea ori transportarea unor pachete, cu cerința de a ascunde expeditorul real sau de a declara un conținut fals; folosirea identității, contului bancar, cartelei telefonice ori accesului profesional în beneficiul unei persoane necunoscute; instrucțiuni de a evita verificările, de a ocoli proceduri de securitate sau de a minți personalul unei companii; presiuni de a șterge conversațiile, de a nu discuta cu familia sau de a acționa imediat, fără întrebări; trecerea la cereri de distrugere, incendiere ori pătrundere fără drept, prezentate drept „o glumă”, „un test” sau „o acțiune fără victime”. SRI mai arată că o aplicație de mesagerie, o plată în criptomonede sau fotografierea unui loc nu reprezintă, în sine, dovada unei infracțiuni, ci „contează cererea concretă, contextul și încercarea de a ascunde scopul real”. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]
Lotul 4 al autostrăzii Sibiu–Pitești ar urma să fie deschis luna viitoare, la 99,22% execuție , însă pe celelalte două loturi ritmul de lucru este redus din cauza blocajului la acordul de mediu revizuit, potrivit Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, a spus că Lotul 4 are aproximativ 10 km și asigură legătura dintre Curtea de Argeș și Tigveni, iar stadiul fizic de execuție a ajuns la 99,22%. Conform declarațiilor sale, deschiderea circulației este estimată pentru luna următoare. În același timp, ministrul a indicat că pe celelalte două loturi se lucrează „pe 45% din capacitatea șantierului”, din cauza acordului de mediu revizuit, care este blocat. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre motivul blocajului sau un termen pentru deblocare. Testele de siguranță, în prim-plan înainte de deschidere Popa a afirmat că, potrivit constructorului, în această perioadă sunt verificate sistemele de siguranță. În vizita pe șantier, el a făcut referire și la Tunelul Momaia , pe care l-a numit greșit „Momoa”, o confuzie care a devenit elementul viral al momentului. „Am fost şi în tunelul Momoa (n.r. - Momaia), care are o distanţă de 1,35 de km, am văzut şi toate sistemele de siguranţă. Sunt undeva în jur de 2500 de sisteme de siguranţă, camere şi senzori. Este un sistem complex, care va asigura traficul pe toată perioada” Declarația este atribuită de Digi24 publicației News.ro. [...]
