Știri
Știri din categoria Diverse
O posibilă negociere politică în jurul finalei CM 2030 riscă să complice decizia FIFA, după ce Gianni Infantino ar fi condiționat sprijinul public al Federației Regale Marocane de Fotbal de promisiunea găzduirii finalei, potrivit Digi24, care citează relatări din presa internațională.
Infantino a convocat o ședință de criză la Rabat, în complexul Mohammed VI din Salé, lângă capitala Marocului, într-un moment în care ar fi „mai vulnerabil ca niciodată” în funcția de președinte al FIFA. În acest context, el ar fi promis Marocului organizarea finalei Cupei Mondiale din 2030, în condițiile în care și Spania își dorește să găzduiască finala pe stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, relatează Le Figaro.
Potrivit unor dezvăluiri atribuite publicației „The Times”, Infantino ar fi solicitat un sprijin public din partea Federației Regale Marocane de Fotbal, condusă de Fouzi Lekjaa, în schimbul finalei din 2030. Finala ar urma să se joace pe noul stadion Hassan II din Casablanca, cu 115.000 de locuri, a cărui construcție trebuie finalizată până în decembrie 2027, notează Le Figaro, citată de News.ro.
Informația a fost dezmințită rapid de FIFA prin intermediul agenției spaniole EFE. Forul mondial a transmis că promisiunea ar fi „falsă și înșelătoare” și că o decizie privind finala va fi luată „la momentul potrivit”.
În prezent, Cupa Mondială din 2030 este coorganizată de Spania, Portugalia și Maroc, cu trei meciuri din faza grupelor programate în Uruguay, Paraguay și Argentina, mai scrie Le Figaro.
Materialul indică și o tensiune crescândă în jurul conducerii FIFA. Infantino ar fi fost părăsit în ultimele ore de mai mulți colaboratori, inclusiv Arsène Wenger, însă nu ar intenționa să demisioneze și ar încerca să obțină declarații publice de susținere din partea mai multor țări.
În același timp, Arabia Saudită – descrisă drept unul dintre susținătorii tradiționali ai lui Infantino și desemnată gazdă a Cupei Mondiale din 2034 – s-ar fi remarcat prin tăcere, potrivit „The Times”, o atitudine care „l-ar îngrijora” pe șeful FIFA.
Următorul congres FIFA va avea loc la Rabat, în martie 2027, când va fi ales președintele pentru următorii patru ani. Dacă ar interveni o plecare rapidă sau dacă Infantino ar pierde alegerile, promisiunea privind finala din 2030 ar putea fi pusă sub semnul întrebării sau chiar anulată în favoarea Spaniei, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
Rusia își instituționalizează războiul cu drone printr-o ramură militară dedicată , după ce Vladimir Putin a numit un comandant pentru noile „ Forțe de Sisteme Fără Pilot ”, potrivit Digi24 . Miza operațională este trecerea de la utilizarea dispersată a dronelor la o structură separată, cu comandă și responsabilități proprii, într-un conflict în care dronele au ajuns să domine tactica de pe front și loviturile în adâncime. Putin l-a numit pe Denis Liamin la conducerea acestei ramuri nou-înființate, într-un demers prezentat drept „perfecționarea” structurii militare, în al cincilea an al războiului din Ucraina . Informația este relatată de TVPWorld, citată de Digi24. De ce contează: dronele devin „armă de sistem”, nu doar echipament Potrivit articolului, dronele sunt folosite de ambele tabere nu doar de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, ci și pentru atacuri pe mare și asupra unor ținte aflate mult în spatele liniilor inamice, inclusiv infrastructură energetică și depozite comerciale. În acest context, crearea unei ramuri dedicate sugerează o standardizare a comenzii, a pregătirii și a logisticii pentru operațiunile cu drone. Ucraina a anunțat luna trecută crearea propriului comandament de „impact la distanță mare”, ceea ce indică o accelerare a competiției de capabilități în zona dronelor și a loviturilor la distanță. Cine este Denis Liamin și ce mandat primește Într-o ședință televizată cu șefii Ministerului Apărării, Putin i-a spus lui Liamin că este „unul dintre cei mai calificați specialiști” pentru a prelua comanda noilor forțe și i-a cerut să finalizeze formarea acestora, urmând să preia comanda „în viitorul apropiat”. Liamin a fost anterior șef de Stat Major al grupului „Centru” al forțelor ruse care luptă în Ucraina. A absolvit o școală de comandă a tancurilor și are experiență în forțele terestre. Putin a descris grupul „Centru” drept o componentă cheie a eforturilor Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donețk, o prioritate pentru Moscova. Remaniere în lanț: logistică militară, schimbări de comandă În aceeași întâlnire, Putin a anunțat și o remaniere: șeful grupului „Centru”, Valeri Solodciuk, ar urma să preia o funcție nouă, cu responsabilitate pentru întreaga logistică militară. În locul lui, la comanda grupului „Centru” ar urma să vină Andrei Ivanaiev, care a condus anterior grupul de forțe „Est”. [...]
Volodimir Zelenski susține că reducerea livrărilor de rachete antiaeriene către Ucraina are și o miză politică , pe fondul unui deficit de muniție pentru interceptarea rachetelor balistice, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean spune că scăderea livrărilor ar urmări să facă Ucraina „mai docilă”, ceea ce ridică riscuri operaționale directe pentru apărarea aeriană a țării. Zelenski a declarat că Ucraina a primit „de trei ori mai puține” rachete antiaeriene de la începutul lui 2026, comparativ cu anul trecut. Declarațiile au fost făcute într-o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare , potrivit agenției Ukrinform (citată de Digi24). Ce spune Kievul despre motivele reducerii livrărilor Liderul ucrainean afirmă că partenerii au invocat drept explicație oficială conflictele armate din Orientul Mijlociu, menționând în special Statele Unite, dar și parteneri europeni. În același timp, Zelenski susține că ar putea exista și o motivație politică în spatele deciziei. „Ar putea fi, de asemenea, o mișcare politică menită să facă Ucraina mai docilă. În opinia mea, acesta este cu siguranță unul dintre motive.” Impact operațional: deficit pentru interceptarea rachetelor balistice Zelenski a spus că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete capabile să intercepteze atacurile cu rachete balistice, ceea ce amplifică presiunea asupra apărării antiaeriene în condițiile continuării atacurilor. În acest context, el a cerut: Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe să intensifice eforturile pentru a convinge partenerii internaționali să crească livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană; industriei de apărare din Ucraina să accelereze dezvoltarea programului național de rachete antibalistice. Declarațiile au fost făcute după o reuniune de miercuri dimineață cu oficiali militari și reprezentanți ai Ministerului Apărării, ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), ai Direcției Principale de Informații (HUR) și ai Biroului Prezidențial. [...]
Publicarea declarației de avere a Mirabelei Grădinaru aduce în prim-plan un profil financiar dominat de venituri salariale și moșteniri imobiliare , cu puține economii în conturi, potrivit datelor prezentate de Libertatea din documentul urcat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Nicușor Dan a explicat că decizia de a publica declarațiile partenerei sale a fost luată „în spiritul transparenței” și „pentru a înlătura orice speculații”, conform postărilor sale de pe rețelele de socializare. Venituri: salariu de la Automobile-Dacia Conform declarației de avere, Mirabela Grădinaru a încasat anul trecut 158.360 de lei de la Automobile-Dacia SA, echivalentul unui salariu lunar de 13.196 de lei. Active imobiliare: teren cumpărat în Ilfov și moșteniri în Vaslui La capitolul proprietăți, documentul indică: un teren de 1.152 mp la Moara Vlăsiei (Ilfov), cumpărat; șase terenuri în satul Zăpodeni (Vaslui), moștenite de la bunici; un teren intravilan în municipiul Vaslui, moștenit de la tată. În privința locuințelor, Mirabela Grădinaru a declarat că a moștenit părți din două case de locuit: una în Zăpodeni și alta în Vaslui, moștenite de la tată și bunici. Mașini, conturi și credite: conturi „goale” și două împrumuturi la bancă Declarația menționează două autoturisme: un Renault Clio (2016) și un Opel Vectra (1992). La active financiare, sunt trecute două conturi la ING Bank și Banca Transilvania, dar cu sold zero. În același timp, apare un împrumut acordat în nume personal, de 116.563 de lei, către Asociația S.O.S. ORAȘUL, unde Mirabela Grădinaru este președinte. La datorii, sunt menționate două credite la ING Bank: unul de 1.760 de lei și altul de 50.000 de lei. [...]
Germania se pregătește să accelereze achiziția de sisteme anti-dronă după tentativa de atac cu o dronă încărcată cu explozibil în zona aeroportului Leipzig/Halle, episod care a readus în prim-plan vulnerabilitățile infrastructurii critice și nevoia de clarificare rapidă a cadrului legal și a responsabilităților între instituții, potrivit Bild . Ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt , a apărut miercuri seara în fața presei cu o întârziere de aproximativ două ore pentru a vorbi despre incident, descriind situația drept o „nouă calitate a pericolului”, un „scenariu de atac hibrid” și folosirea unei „tehnici profesionale”. El a menționat și „puteri străine” care ar urmări să amplifice nesiguranța în Germania, însă nu a numit explicit Rusia. De ce contează: presiune pe investiții și pe reguli mai clare În podcastul realizat de publicație, expertul în securitate Peter Neumann (CDU) spune că formulările lui Dobrindt ar fi fost, de fapt, o trimitere „criptată” la Rusia, în condițiile în care „războiul hibrid” este asociat, în doctrina de securitate, în principal cu acțiuni ale statelor, nu cu grupări precum Statul Islamic sau extremiști interni. Neumann susține că o acuzație directă la adresa Rusiei ar fi obligat guvernul să prezinte probe și să răspundă imediat la întrebări despre consecințe, în timp ce astfel de atacuri ar fi concepute tocmai pentru a păstra ambiguitatea privind autorul. Ce măsuri ar urma să fie accelerate Expertul avertizează că astfel de atacuri ar putea să nu fie izolate și cere reacție rapidă pe trei direcții, cu impact operațional și de reglementare: clarificarea „responsabilităților” între instituții; clarificarea „cadrului legal” pentru intervenție; achiziția rapidă de sisteme de detectare și contracarare a dronelor (identificare și neutralizare). În evaluarea sa, dacă Rusia nu este numită ca posibil autor, mesajul poate fi interpretat la Moscova drept „slăbiciune”, ceea ce ar putea încuraja repetarea unor tentative similare, inclusiv unele „mai provocatoare și mai agresive”. Totodată, el descrie situația ca pe un exercițiu de echilibru: Germania ar trebui să arate fermitate, dar fără a escalada într-o confruntare mai amplă. În acest stadiu, materialul nu indică un autor confirmat al tentativei de atac; discuția se concentrează pe interpretarea declarațiilor oficiale și pe implicațiile pentru capacitatea de apărare anti-dronă și pentru regulile de intervenție în jurul infrastructurii critice. [...]
Google pregătește pe Pixel 11 o funcție care îți permite să diferențiezi vizual notificările după contact , prin alegerea unor culori dedicate, potrivit Android Headlines . Miza practică este una operațională: utilizatorii ar putea prioritiza mai rapid mesajele și apelurile importante, fără să se bazeze doar pe sunet sau pe conținutul notificării. Funcția este numită „HiLight” și, conform publicației, ar oferi posibilitatea de a seta culori pentru notificările asociate anumitor contacte. În esență, telefonul ar evidenția notificările de la persoane selectate într-o culoare aleasă de utilizator, pentru a le face mai ușor de recunoscut dintr-o privire. Ce se schimbă în utilizarea de zi cu zi Dacă implementarea rămâne cea descrisă, HiLight ar putea aduce o formă de „cod de culori” pentru contactele importante, utilă în special în situații cu volum mare de notificări. Practic, diferențierea nu ar mai depinde exclusiv de pictograme, nume sau tonuri de notificare. Ce nu este încă sigur Materialul indică o funcție asociată viitoarei game Pixel 11, însă detaliile despre disponibilitate (când ajunge la utilizatori, pe ce modele exact și dacă va fi exclusivă Pixel sau va veni și pe alte telefoane Android) nu sunt prezentate în fragmentul furnizat. [...]
China înăsprește controlul exporturilor de componente pentru drone către SUA , o mișcare cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare din zona tehnologiilor cu „dublă utilizare” (civilă și militară), în contextul escaladării restricțiilor comerciale dintre cele două economii, potrivit Digi24 . Beijingul a prezentat decizia ca măsură de protejare a securității naționale și ca răspuns la sancțiunile impuse de Washington, inclusiv interdicții de import și includerea unor entități chineze pe liste legate de combaterea „muncii forțate”. Ministerul chinez al Comerțului susține că măsurile americane „încalcă grav dreptul internațional” și afectează suveranitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei. Ce presupun noile restricții și de ce contează Ministerul chinez al Comerțului a anunțat că va „înăspri controalele” asupra exporturilor către Statele Unite de bunuri cu dublă utilizare „legate de drone”. În practică, astfel de controale pot însemna proceduri mai stricte de autorizare și limitări suplimentare pentru livrări, cu efecte potențiale asupra companiilor americane care depind de componente fabricate în China. Măsura vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, administrația Trump a extins restricțiile de import în SUA, incluzând roboți umanoizi și cvadrupezi (mulți fabricați în China), invocând motive de securitate națională. Contramăsuri: șase entități americane, vizate de sancțiuni În paralel, China a anunțat contramăsuri împotriva a șase entități americane, între care compania de biotehnologie Applied DNA Sciences și compania de cercetare în geoștiințe Stratum Reservoir. Potrivit ministerului, organizațiilor și persoanelor fizice din China le este interzis: să efectueze tranzacții cu entitățile sancționate; să coopereze cu acestea; să desfășoare „orice alte activități” cu ele. Totodată, Beijingul a indicat și alte acțiuni: includerea pe o „listă neagră” din motive de securitate națională a unor companii americane specializate în testarea conformității și lansarea unor anchete privind importurile de imprimante și fotocopiatoare de birou. Context: tensiunile comerciale rămân ridicate SUA au adăugat, la sfârșitul lunii iulie, aproximativ 40 de entități chineze pe o listă legată de combaterea a ceea ce Washingtonul descrie drept „muncă forțată”, cu referire la situația uigurilor din Xinjiang. În acest climat, vicepremierul chinez He Lifeng i-a transmis secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, „profunda sa îngrijorare” privind restricțiile comerciale americane. Deși cele două țări au ajuns anterior la un armistițiu după întâlnirea Trump–Xi din octombrie anul trecut, noile decizii indică o reînăsprire a confruntării comerciale, cu efecte directe asupra fluxurilor de bunuri sensibile tehnologic. [...]
