Știri
Știri din categoria Diverse

Guvernul pregătește o creștere a bugetului pentru legea salarizării unitare, după ce solicitările cumulate ale sindicatelor și instituțiilor ar ajunge la circa 27 de miliarde, mult peste varianta de 8 miliarde publicată în luna mai, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că protestele din sistemul bugetar vizează versiunea din mai a proiectului legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, în condițiile în care noua variantă la care s-a lucrat în ultimele trei luni nu a fost publicată încă. În acest context, sindicatele cer cel puțin o rundă de consultare pe proiectul actualizat, pe măsură ce se apropie termenul de adoptare.
În declarații la Euronews România, citate de News.ro, Pîslaru a explicat că, din luna mai până în prezent, ministerul a discutat cu sindicatele și instituțiile și a încercat să integreze solicitările acestora. În paralel, au existat consultări „în permanență”, mai ales în ultima lună, cu Comisia Europeană și cu Ministerul de Finanțe, pentru a „acomoda o creștere de buget” a proiectului.
Potrivit ministrului interimar, varianta publicată în luna mai era construită pe o „anvelopă” de 8 miliarde, în baza unui acord politic. Între timp, cererile puse cap la cap de sindicate și instituții ar fi ajuns la aproximativ 27 de miliarde, ceea ce a impus discuții pentru majorarea bugetului proiectului, astfel încât să poată fi acoperite problemele ridicate, unele dintre ele „extrem de valide”, conform aceleiași surse.
Pîslaru a mai spus că în versiunea finală a legii ar urma să fie „betonat” principiul de protecție a veniturilor, inclusiv prin mecanisme care să evite discriminările între angajați care fac aceeași muncă. Ministrul a susținut că, din perspectiva protecției veniturilor, „tot ceea ce sindicatele au pus ca probleme” este, în acest moment, asigurat.
Deocamdată, articolul nu oferă un calendar concret pentru publicarea noii versiuni și nici detalii despre forma finală a bugetului, dincolo de intenția de a crește anvelopa față de varianta din mai.
Recomandate

Scumpirea zahărului riscă să împingă în sus prețurile la dulciuri și băuturi , pe fondul unui salt puternic al cotațiilor globale și al dependenței României de importuri, potrivit Digi24 . Prețul global al zahărului a crescut cu 21,5% în luna august, cea mai mare scumpire lunară din octombrie 2010 încoace. Economiștii citați de publicație avertizează că efectul se va transmite în lanț în industria alimentară, iar majorările ar putea ajunge până la 20%. Efectul la raft: presiune pe cofetării și băuturi răcoritoare Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România , estimează că prețul zahărului ar putea urca cu aproximativ 20%, ceea ce ar însemna „4,50 lei, poate, kilogramul”, cu impact în special în: băuturi răcoritoare; produse de cofetărie și patiserie. În cofetării, scumpirile sunt deja anticipate. Marilena Adam, proprietara unei cofetării din București, spune că furnizorii au anunțat o posibilă majorare de 15–20% după 20 septembrie. De ce e România vulnerabilă: producție internă mică și secetă Digi24 notează că în România mai există doar doi producători de zahăr, care acoperă „nici un sfert din cerere”, iar aceștia sunt afectați de secetă. Un fermier din județul Arad, Mihai Nagy Juhasz, descrie pagube importante la cultura de sfeclă de zahăr, indicând un nivel de afectare de 80%. Pe partea de producție, jurnalistul Digi24 Iulia Gurguță arată că producția de zahăr din sfeclă a scăzut în 2024 față de 2021 cu 26%, de la aproape 114 mii de tone la 84 de mii de tone. În acest context, România importă: anul trecut, „un sfert de milion de tone” au venit din Germania, Polonia, Franța și Cehia. Ce urmează și cât de mult se va simți în consum Deși consumul de zahăr a rămas stabil în ultimii ani, la 8 kilograme de persoană pe an, scumpirea materiei prime poate ridica costurile pentru o gamă mai largă de produse, nu doar pentru zahărul vândut ca atare. Ritmul și amplitudinea transferului în prețurile finale depind de contractele comerciale și de stocurile existente, însă semnalele din comerț și din cofetării indică majorări așteptate în perioada următoare. [...]

Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]

Acuzațiile Rusiei privind „transporturi de armament” pot ridica riscul operațional pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești , un activ strategic din Republica Moldova cumpărat recent de România, în condițiile în care Moscova a folosit justificări similare pentru a explica atacuri asupra infrastructurii din zonă, potrivit Digi24 . Ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea , a declarat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că Rusia reprezintă un risc „pentru toată lumea civilizată” și a calificat drept absurde justificările Moscovei pentru atacurile asupra Ucrainei. Declarațiile vin în contextul atacului rusesc asupra punctului de frontieră Tudora–Starokazacie. De ce contează: un activ logistic poate deveni țintă prin „narațiuni” de război În relatarea Digi24, Rusia susține „neîntemeiat” că prin Portul Internațional Liber Giurgiulești s-ar transporta armament destinat Ucrainei. Bolea a fost întrebat dacă astfel de declarații ale oficialilor ruși reprezintă un risc pentru Republica Moldova și pentru port, iar ministrul a indicat că războiul „a venit prea aproape” și că acțiunile militare din apropiere, inclusiv survolarea spațiului aerian moldovenesc, urmăresc și presiune psihologică asupra populației. Context: precedentul de la Starokazacie și reacția MAE român Potrivit ministrului, problema punctului de frontieră Tudora–Starokazacie a fost gestionată pe baza unei înțelegeri între guvernele de la Chișinău și Kiev: dacă infrastructura ucraineană este distrusă, angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră din Ucraina își mută temporar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, unde sunt organizate puncte comune de control. „Se trece pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt puncte comune de control.” În același timp, Moscova ar fi justificat atacul asupra Starokazacie prin acuzația că prin acel punct ar fi fost transportate arme către Ucraina, notează Digi24. Publicația amintește și un episod din august, când Iuri Pilipson, director în Ministerul rus de Externe, a acuzat România că oferă „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei și a ridicat semne de întrebare privind folosirea portului, într-un interviu pentru agenția TASS. Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat „ferm” la acele acuzații, într-un comunicat relatat anterior de Digi24, pe care îl puteți citi aici . Ce este Portul Giurgiulești și ce s-a schimbat în 2026 În Republica Moldova există două porturi la Giurgiulești, potrivit Digi24: Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) – afacere privată; Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești – proprietate a statului. În 2026, Portul Constanța a cumpărat operatorul PILG, SRL Dabune Logistics, menționează Digi24. În acest context, orice escaladare a riscului de securitate în jurul portului poate avea consecințe operaționale pentru fluxurile logistice din zonă, însă materialul nu oferă o evaluare oficială sau un calendar al unor măsuri concrete de protecție. [...]

UDMR anunță că nu va vota proiectul AUR care introduce amenzi și obligații de „sărutare a drapelului” , pe motiv că inițiativa ar impune comportamente „la comandă” și ar extinde controlul statului inclusiv asupra conținutului difuzat de media și asupra autonomiei cultelor, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a reacționat după ce proiectul de lege al AUR a ajuns pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. El susține că forma propusă ar obliga funcționari, directori de școli și elevi desemnați să sărute tricolorul „sub amenințarea unei amenzi” și ar impune posturilor de radio și televiziune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Național. Ce prevede proiectul și unde apare impactul de reglementare Conform informațiilor prezentate, proiectul controversat privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României introduce sancțiuni și obligații pentru mai multe categorii: amenzi de până la 10.000 lei pentru refuzul unui oficial de a săruta Drapelul Național al României; amenzi de 20.000 lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Csoma Botond afirmă că proiectul ar merge mai departe, stabilind „chiar și ordinea slujbelor religioase” și că acest lucru „încalcă autonomia bisericilor și libertatea religioasă”. Poziția UDMR: respingere și apel către celelalte partide Într-o postare pe Facebook, liderul deputaților UDMR compară ideea de „supunere publică” cu practici din regimuri totalitare, invocând nazismul și comunismul. În același mesaj, el transmite că UDMR nu acceptă obligarea oamenilor să-și dovedească „dragostea față de țară” printr-un gest impus și cere partidelor parlamentare să nu susțină adoptarea proiectului. Potrivit sursei, proiectul AUR a trecut de Senat în 2023 și a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în această săptămână, fără să aibă raport întocmit de comisiile de specialitate . [...]

Declarațiile lui Trump despre o posibilă înțelegere cu Putin readuc în prim-plan riscul (și oportunitatea) unei schimbări de scenariu în războiul din Ucraina, cu efecte directe asupra incertitudinii geopolitice care apasă piețele și deciziile de investiții , potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a spus că a avut „o conversație grozavă” cu președintele rus Vladimir Putin și că liderul de la Kremlin „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters. Trump a condiționat însă ideea unui acord și de poziția Kievului, afirmând că „dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, declarație făcută jurnaliștilor înainte de îmbarcarea în Air Force One, în drum spre Dallas, unde urma să participe la Convenția Națională Republicană. Ce arată mișcările diplomatice invocate În același context, sunt menționate întâlniri ale emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Vladimir Putin la Moscova și cu Volodimir Zelenski la Kiev, urmate de o convorbire telefonică între Trump și Putin, potrivit relatărilor preluate de Digi24 din Reuters. Mesajul transmis public sugerează o intensificare a canalelor de dialog, însă nu include detalii despre condițiile unui eventual acord sau despre un calendar al negocierilor. De ce contează: incertitudinea rămâne, dar se schimbă așteptările Pentru mediul economic, astfel de semnale au relevanță prin potențialul de a modifica așteptările privind durata conflictului și, implicit, nivelul de risc geopolitic perceput de investitori și companii. În lipsa unor elemente concrete despre termenii unei înțelegeri, declarațiile rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și comunicare publică. Ce urmează depinde de disponibilitatea ambelor părți – Moscova și Kiev – de a accepta compromisuri, aspect menționat în material prin poziționarea emisarilor lui Trump, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre conținutul acestor compromisuri. [...]

Un incident tehnic a întârziat decolarea avionului Air Force One primit de Donald Trump din Qatar , după ce toboganul gonflabil de evacuare s-a declanșat cu puțin timp înainte de plecarea de la Baza Andrews, Maryland, potrivit Digi24 . Episodul ridică, dincolo de componenta politică a „cadoului”, o problemă operațională: astfel de defecțiuni pot bloca rapid un zbor prezidențial, unde procedurile de siguranță sunt stricte și greu de comprimat. Trump urma să plece spre Dallas, Texas, pentru Convenția Republicană de la jumătatea mandatului, conform ABC News , citată de Digi24. Înainte de îmbarcare, președintele le-a spus reporterilor că „se efectuază o verificare a toboganuluui”, estimând că va dura „aproximativ 15 minute”, și a susținut că zborul se poate desfășura în siguranță. Întrebat de ce este verificat toboganul și dacă există o problemă de securitate, Trump a spus că echipa vrea doar să se asigure că sistemul „funcționează perfect”. Publicația notează că, în mod obișnuit, toboganele de evacuare nu sunt testate prin desfășurare înainte de plecare, deoarece demontarea și repunerea lor după declanșare este un proces care necesită mult timp. „Da, sunt, altfel nu m-aș fi urcat în el”, a spus Trump, întrebat dacă avionul este sigur pentru zbor. Casa Albă a trimis la comentariile președintelui când a fost întrebată despre desfășurarea toboganului. Ulterior, toboganul a fost scos din avion și transportat cu o camionetă, iar aeronava a decolat spre Dallas, potrivit informațiilor prezentate. [...]