Știri
Știri din categoria Diverse
Percheziția informatică asupra dispozitivelor ridicate din vila din Mogoșoaia prelungește ancheta DIICOT și ține în joc atât probele digitale, cât și măsurile asigurătorii deja contestate în instanță, potrivit Digi24. Călin Georgescu a fost dus vineri din arestul Capitalei la sediul DIICOT și a stat aproape 10 ore cu procurorii, pentru a patra zi la rând, la percheziția informatică a „zecilor de dispozitive electronice” ridicate de anchetatori.
În urma verificărilor, procurorii au descărcat mai multe fișiere din dispozitivele electronice ridicate la perchezițiile de la locuința lui Georgescu, conform aceleiași surse. După finalizarea procedurilor de vineri, acesta a fost dus din nou în arest.
Percheziția informatică este etapa în care anchetatorii analizează conținutul mediilor digitale (telefoane, laptopuri, suporturi de stocare), pentru a extrage date relevante pentru dosar. În cazul de față, Digi24 notează că:
Digi24 mai relatează că a fost o săptămână „destul de încărcată” pentru familia Georgescu, în condițiile în care, începând de marți, s-au prezentat fie la DIICOT, fie la tribunal. În instanță a avut loc contestația privind sechestrul pus pe casă, iar judecătorii au respins contestația.
Tot vineri, la sediul DIICOT, Georgescu a fost așteptat de susținători, care au scandat mesaje.
Dacă în zilele anterioare Cristela Georgescu a fost citată la DIICOT pentru perchezițiile informatice, vineri nu a mai fost chemată, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Recomandate
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici . [...]
Rusia accelerează livrările de Su-34, un semnal de capacitate industrială susținută în război , în condițiile în care Forțele Aerospațiale ruse au primit miercuri al doilea lot de avioane de vânătoare-bombardament produs în acest an, potrivit Digi24 . Mișcarea indică o continuitate a producției militare, chiar dacă numărul exact de aeronave din ultimul lot nu a fost comunicat public. UAC (United Aircraft Corporation) , parte a conglomeratului de stat Rostec , spune că livrările din iulie și octombrie nu vor fi singurele din 2026. Directorul general al companiei, Vadim Badeha, a prezentat contractul de stat ca prioritar și a susținut că Su-34 rămâne „principala forță de atac” a aviației ruse de front, cu producție menținută „în ritm susținut”. În lipsa unei confirmări oficiale privind dimensiunea lotului, analistul militar Guy Plopsky a scris pe platforma X că ar putea fi vorba de până la patru aeronave. Ce arată estimările despre ritmul de producție Pe baza informațiilor din surse deschise, producția de Su-34 „aproape s-a dublat” de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar Rusia ar putea produce aproximativ 30 de astfel de avioane în 2026, potrivit sursei citate în articol. Pentru 2025, publicația Defence Blog este citată cu o estimare de 18 avioane Su-34 livrate armatei ruse, iar o publicație rusă de aviație ar fi relatat că livrările au fost împărțite în șapte loturi, conform Kyiv Post. Modernizări și muniții folosite în Ucraina Su-34 sunt construite la uzina aeronautică Cikalov din Novosibirsk. Cea mai recentă versiune menționată, Su-34M/NVO, include sisteme avionice îmbunătățite și echipamente de război electronic, inclusiv sistemul de contramăsuri electronice Khibiny. Articolul notează și utilizarea tot mai frecventă a bombelor planante UPMK, în contextul în care aeronavele pot fi echipate cu containere cu senzori. În material sunt menționate și videoclipuri distribuite pe rețele sociale pro-Kremlin care arată Su-34 lansând muniții diverse, între care ODAB-500 (500 kg), FAB-3000 (trei tone), muniții cu focoase termobarice și rachete aer-sol. Vulnerabilități: dependență de componente străine și pierderi contestate O analiză publicată în iulie 2025 de organizația International Partnership for Human Rights (IPHR) sugerează că Su-34 ar depinde în mare măsură de componente fabricate în străinătate, pe baza examinării epavelor recuperate în Ucraina. Cercetătorii ar fi identificat 221 de componente electronice de proveniență străină, de la 59 de companii din opt țări (în principal SUA, dar și Japonia, state UE, Elveția, Taiwan și Coreea de Sud). Articolul precizează că nu este clar câte astfel de componente au fost folosite în cel mai recent lot livrat. În paralel, sunt citate evaluări critice din Occident: publicația de aviație Hush-Kit a descris Su-34 drept „cel mai slab avion de război al secolului XXI” și a susținut că aeronava ar fi avut în Ucraina o rată a pierderilor de 25%, considerată „extrem de ridicată”. Autorii pun pierderile pe seama deficiențelor tehnice, a armamentului și a senzorilor, dar și a tacticilor de zbor considerate previzibile. Ucraina a vizat repetat Su-34 pe aerodromuri și pe front Articolul trece în revistă mai multe episoade în care Ucraina ar fi lovit sau avariat Su-34, inclusiv: o operațiune din iulie 2025 în regiunea Volgograd, în care patru Su-34 ar fi fost scoase din uz; un incident de la finalul lui martie 2026, când un Su-34 ar fi fost doborât pe front, potrivit publicației de apărare Militarnyi; atacul din 20 august asupra aerodromului Ahtubinsk (regiunea Astrahan), în urma căruia ar fi fost avariat un Su-34; un atac din 4 octombrie cu drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra aerodromului Hanskaia, în care ar fi fost distruse două aeronave rusești: un Su-35 și un Su-34. În ansamblu, intensificarea livrărilor de Su-34 sugerează că Rusia încearcă să mențină presiunea operațională printr-un flux constant de aeronave, însă eficiența pe termen mediu rămâne disputată, atât din perspectiva pierderilor raportate, cât și a dependenței de componente din afara Rusiei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Lituania, Letonia și Estonia cer UE să interzică tranzitul cerealelor rusești , o măsură care ar înăspri regimul de sancțiuni și ar putea schimba fluxurile logistice prin infrastructura europeană, potrivit Digi24 . Cele trei state baltice au transmis o scrisoare liderilor europeni în care susțin că Rusia continuă să folosească infrastructura UE pentru propriile exporturi, în timp ce atacă rutele comerciale ale Ucrainei și porturile ucrainene de la Marea Neagră . Demersul urmărește, explicit, „sporirea presiunii” asupra Moscovei pentru încetarea atacurilor. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, premierul eston Kristen Michal, omologul său leton Andris Kulbergs și președintele lituanian Gitanas Nauseda argumentează că UE nu ar trebui să devină o rută prin care Rusia „compensează consecințele economice ale propriei agresiuni”. Ei invocă și riscul ca prin UE să tranziteze cereale „furate” din teritoriile ucrainene ocupate. De ce contează: presiune de reglementare asupra transportului și tranzitului O eventuală interdicție la nivelul UE ar însemna o decizie cu efect direct asupra operatorilor de transport, porturilor și companiilor care gestionează tranzitul de mărfuri, prin limitarea accesului cerealelor rusești la infrastructura comunitară. În același timp, ar uniformiza abordările naționale deja încercate în regiune, care s-au lovit de constrângeri juridice și de implementare. Contextul invocat de statele baltice este că atacurile rusești cu drone și rachete asupra porturilor ucrainene și navelor deservite de acestea au oprit în mare parte exporturile agricole maritime ale Ucrainei, iar Rusia caută rute alternative pentru propriile exporturi, inclusiv prin Europa. Ce au făcut deja statele baltice, la nivel național Estonia a introdus o interdicție națională pentru astfel de transporturi la 1 octombrie, deși, potrivit articolului, prin Estonia „nu tranzitează practic deloc” cereale rusești sau belaruse. (Context suplimentar în materialul Digi24 despre interdicția națională .) Letonia : parlamentul a autorizat guvernul să crească cu până la 300% taxele pentru tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus, după ce executivul interzisese deja importurile. Totuși, compania feroviară responsabilă cu aplicarea taxelor a avertizat că nu le poate pune în practică, invocând faptul că ar contraveni dreptului internațional să fie impuse taxe arbitrare sau restricții pe criteriul țării de origine. În plus, alianța premierului Andris Kulbergs a câștigat alegerile legislative pe 3 octombrie, dar nu formase încă un nou guvern de coaliție care să gestioneze chestiunea. Lituania a început controale privind originea cerealelor care trec prin porturile sale, fără a impune încă o interdicție oficială. Ministrul agriculturii, Kestutis Mazeika, a spus luna trecută că va fi analizată posibilitatea urmăririi originii tuturor transporturilor de cereale în tranzit dinspre Rusia și Belarus, pentru a împiedica exporturile provenite din teritoriile ucrainene ocupate. În acest moment, solicitarea este una politică, transmisă către instituțiile UE; articolul nu indică un calendar sau o decizie iminentă la nivel european. [...]
Israelul contestă public legitimitatea Premiului Nobel pentru Pace 2026 , acordat juristei sud-africane Navi Pillay, într-o reacție care riscă să adâncească tensiunile diplomatice pe fondul acuzațiilor legate de războiul din Gaza, potrivit Digi24 . Ministerul israelian de Externe a transmis vineri că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe platforma X un mesaj în care afirmă că, după ce Comitetul Nobel ar fi recompensat „cea mai mare minciună a secolului al XXI-lea”, fostul șef al propagandei naziste Joseph Goebbels „aplaudă din iad”. Contextul reacției: rolul lui Pillay în ancheta ONU privind teritoriile palestiniene Navi Pillay a prezidat până recent Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, structură care, potrivit informațiilor citate de Digi24 din AFP, nu se exprimă în numele ONU. Comisia a acuzat anul trecut Israelul de comiterea „unui genocid” în Gaza, acuzație pe care Israelul o respinge. De ce contează: presiune suplimentară asupra relațiilor externe Schimbul de acuzații în jurul unei distincții cu greutate simbolică precum Nobelul pentru Pace amplifică disputa de legitimitate dintre Israel și organisme internaționale implicate în evaluarea conflictului. În plan diplomatic, astfel de poziționări publice pot complica dialogul cu parteneri și instituții care invocă dreptul internațional ca reper în gestionarea războiului. Cine este Navi Pillay și pentru ce a fost premiată Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, este în prezent judecător la Curtea Internațională de Justiție . Comitetul Nobel norvegian a anunțat că i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace pe 2026 „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”. Potrivit aceleiași surse, Pillay a activat ca judecător în cadrul Înaltei Curți din Africa de Sud, al Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda și al Curții Penale Internaționale și a deținut funcția de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. În prezent, ea este judecător la Curtea Internațională de Justiție într-un dosar în care Myanmar este acuzat de genocid. [...]
CNAIR nu va amenda utilizatorii care n-au putut plăti TollRo din cauza defecțiunilor , după ce platforma a revenit la funcționare normală, potrivit Digi24 . Măsura are impact direct de reglementare și conformare: șoferii și transportatorii nu sunt penalizați pentru o neplată generată de indisponibilitatea sistemului. CNAIR spune că problemele tehnice apărute vineri dimineață au fost remediate, iar cursele efectuate în intervalul în care platforma nu a funcționat vor fi tratate astfel încât să nu genereze „situații de neplată” pentru utilizatorii care aveau deja o formă validă de tarifare activă. Cum sunt tratate cursele din perioada de nefuncționare În anunțul transmis după remedierea incidentului, CNAIR precizează că nu vor fi înregistrate ca neplătite vehiculele care, la momentul disfuncționalității, aveau: un dispozitiv OBE activ (dispozitiv de bord pentru taxare), o sesiune de tarifare pornită în aplicație, un tichet de rută valabil. Taxa aferentă perioadei respective va fi stabilită ulterior, pe baza informațiilor disponibile în sistem, fără costuri suplimentare, iar utilizatorii afectați de defecțiunile platformei nu vor fi sancționați. Context: probleme repetate și obligații pentru administratorul sistemului Platforma TollRo a mai avut probleme și la începutul lunii. CNAIR anunțase pe 6 octombrie că incidentele tehnice apărute la lansarea din 1 octombrie au fost remediate și că sistemul funcționa în parametri normali, dar avertizase că pot apărea disfuncționalități sporadice. În comunicatul citat, CNAIR amintește și că are obligația să asigure funcționarea sistemului în condiții de avarie și să publice pe site și în aplicația mobilă informații despre disfuncționalitate și intervalul în care aceasta s-a manifestat. Cum se poate achita TollRo Conform informațiilor prezentate, plata TollRo se face prin două modalități: cumpărarea în avans a unui tichet pentru un traseu stabilit înaintea călătoriei; pornirea unei sesiuni de tarifare în aplicația mobilă, care înregistrează traseul, iar plata este retrasă din portofelul electronic. [...]
Atacul ucrainean cu drone a blocat operațional traficul aerian din Moscova , cu efecte imediate în lanț: închiderea aeroporturilor, sute de întârzieri și anulări și, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal , inclusiv imposibilitatea delegației conduse de Vladimir Putin de a ateriza, relatează Digi24 . Potrivit informațiilor disponibile „până acum”, toate aeroporturile din Moscova ar fi fost închise în urma atacului cu drone și baloane aeriene. În mediul online circulă imagini cu aglomerație în terminale, iar canale rusești de Telegram ar fi relatat că sistemele de apărare antiaeriană sunt active în regiunea Moscovei. Un element cu încărcătură politică, dar cu consecințe directe asupra funcționării transportului aerian, este că Vladimir Putin „ar fi blocat în aer”, conform șefului departamentului de politică externă al The Wall Street Journal, citat în material. Digi24 precizează că președintele Rusiei se întorcea din Turkmenistan, unde participase la un summit regional. Impactul imediat: întârzieri și anulări pe toate cele patru aeroporturi Închiderea aeroporturilor a dus la perturbări masive ale zborurilor. Conform datelor prezentate: peste 350 de zboruri au înregistrat întârzieri; peste 100 de zboruri au fost anulate; afectate sunt cele patru aeroporturi ale Moscovei: Șeremetievo, Vnukovo, Domodedovo și Jukovski. Ce nu se știe încă Materialul subliniază că, la momentul publicării, nu există informații confirmate despre amploarea exactă a atacului: nu se știe câte drone au fost implicate; nu sunt cunoscute eventualele pagube produse în apropierea și în capitala rusă. [...]
