Știri
Știri din categoria Diverse
„Persecuție” descrie urmărirea nedreaptă și repetată, cu consecințe directe asupra vieții și activității unei persoane, iar sensul ei rămâne relevant inclusiv în contexte moderne precum relațiile de muncă sau disputele comerciale, potrivit DEX Online.
În definiția din dicționar, „persecuție” înseamnă „urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău, un neajuns”, sinonimul indicat fiind „prigoană”. Într-un sens atenuat, termenul poate desemna și „nedreptate repetată cu insistență”, adică o serie de acțiuni sau decizii care, luate împreună, conturează un tipar de tratament incorect.
Diferența dintre sensul „tare” (intenția de a face rău) și sensul „atenuat” (nedreptate repetată) este importantă în practică, pentru că schimbă felul în care este înțeles un conflict: nu orice neînțelegere punctuală poate fi numită persecuție, dar o conduită constantă, repetată, poate intra în această zonă semantică.
DEX Online notează și expresia „mania persecuției”, definită ca „idee fixă a unei persoane care se consideră nedreptățită de toată lumea”.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul provine din franceză („persécution”).
Recomandate
David Popovici își consolidează statutul de lider al sprintului-lung după ce a câștigat aurul la 200 m liber la Europenele de înot de la Paris, o victorie care îl face primul sportiv din istorie cu „dubla” 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale competiției, potrivit Digi24 . Românul a încheiat finala de 200 m liber cu timpul de 1:44:15 și a condus cursa de la un capăt la altul. Argintul a fost obținut de lituanianul Tomas Navikonis (1:44.55), iar bronzul i-a revenit britanicului James Guy (1:44.87). Prin acest rezultat, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei Campionate Europene consecutive: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. La Paris, el câștigase deja aurul și la 100 m liber , cu record al competiției, 00:46:56. Parcursul până la finală și delegația României Popovici intrase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1:44:56, după ce în serii înotase 1:46:06 (al patrulea timp). România participă la Europenele de înot cu 11 sportivi, iar delegația este condusă de președinta FRNPM, Camelia Potec , conform aceleiași surse. [...]
Peste 100 de drone au fost detectate lângă spațiul aerian al României în 96 de ore , iar frecvența ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de supraveghere, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , în contextul intensificării atacurilor din războiul din Ucraina în zona graniței cu România. Miruță afirmă că, în ultimele patru zile, radarele MApN au identificat „peste 100 de UAV-uri (drone)”, dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate „în roiuri”, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Potrivit ministrului, cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturi au ajuns la mal, aduse de Dunăre sau de valurile Mării Negre. Impact operațional: ridicări repetate pentru poliția aeriană În același interval de 96 de ore, Miruță spune că au existat intervenții preventive repetate ale forțelor NATO și ale structurilor implicate în poliția aeriană: aeronave de luptă NATO „ridicate preventiv” de 7 ori; 9 „ridicări graduale” ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate de o decolare sau nu, „în funcție de situație”; elicopter ridicat de 3 ori, „cu scop de prevenție ori de cercetare”. Resturi la țărm și evaluarea riscului pentru populație Ministrul leagă apariția fragmentelor de drone de intensitatea atacurilor din apropierea graniței, susținând că „frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor” peste Dunăre sau în Marea Neagră. În același timp, Miruță afirmă că nu există indicii că „gradul de risc ar fi crescut pentru populație”, deși subliniază că războiul din Ucraina are „consecințe reale” și că autoritățile iau măsuri pentru a limita efectele indirecte resimțite în România. [...]
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , condiționează ieșirea din criza politică de retragerea PSD din prim-plan sau de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza blocajului guvernamental: fără o reconfigurare a raportului de forțe în coaliție, scenariul anticipatelor rămâne pe masă, cu efect direct asupra stabilității executive. Buzoianu (USR) a spus, vineri seară, la B1 TV, că există „doar” două variante pentru depășirea crizei: PSD „să facă un pas în spate” sau organizarea de alegeri anticipate. „Noi, astăzi, o ieșire din această criză avem doar în măsura în care PSD face un pas în spate sau în măsura în care avem alegeri anticipate. Una dintre cele două, altă variantă nu există astăzi.” Presiune pe coaliție și pe agenda de guvernare În intervenția sa, ministra interimară a criticat poziția PSD în contextul crizei politice, susținând că social-democrații ar fi transmis că pot reveni rapid la conducerea administrației. În relatarea sa, PSD „s-a lăudat” că ar putea „în cinci zile” să readucă „toată administrația PSD la conducere”. Buzoianu a acuzat, totodată, PSD că ar fi încălcat angajamente asumate față de partenerii din coaliția de guvernare și pe cele legate de proiectele finanțate prin PNRR , indicând drept exemplu legea salarizării unitare. Ea a descris un tipar în care, după discuțiile din coaliție, se ajungea la un acord pe politici și decizii, dar ulterior pozițiile se schimbau în spațiul public. „Afară începea circul, pentru că afară erau camerele de filmat”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru una dintre cele două opțiuni invocate (retragerea PSD din prim-plan sau alegeri anticipate). În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă declarațiile vor fi urmate de negocieri formale în coaliție sau de inițiative politice care să împingă criza spre un deznodământ instituțional. [...]
Ministerul Mediului pregătește un program de 400 de milioane de lei pentru finanțarea bateriilor de stocare la prosumatori , cu miza de a reduce importurile de energie în orele de vârf prin mutarea consumului spre energia produsă ziua și folosită seara, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) va fi dedicat exclusiv sistemelor de stocare cu baterii, după ce finanțările din anii trecuți s-au concentrat în principal pe instalarea de panouri fotovoltaice, fără a crește în același ritm capacitatea de stocare. „Este un proiect care va avea 400 de milioane de lei alocați, un proiect care se va limita la baterii, pentru că ce am făcut noi până acum a fost că am dat proiecte și programe de sute și sute de milioane de lei în fiecare an pentru panouri fotovoltaice, dar nu există și capacitatea de stocare.” Cine poate primi finanțare Programul este gândit pentru persoane fizice care au deja panouri fotovoltaice instalate și racordate la rețea, cu documentele necesare obținute. Ministra a precizat că nu va exista diferențiere în funcție de modul în care au fost finanțate panourile (prin „ Casa Verde ”/AFM sau din fonduri proprii). „Nu vrem să diferențiem între oameni care au reușit să-și pună practic din propriul buzunar sau oameni care au reușit prin AFM.” Ce condiții tehnice sunt avute în vedere În privința puterii bateriilor eligibile, Buzoianu a indicat că ar urma să fie stabilite praguri minime și maxime, corelate cu capacitatea sistemului fotovoltaic existent al solicitantului. Calendar: ghidul, în transparență „săptămâna viitoare” Ministra a declarat că ghidul programului ar putea fi pus în transparență la începutul săptămânii viitoare, după ce AFM finalizează propunerea în urma unui grup de lucru și a observațiilor primite. Adoptarea efectivă ar urma să vină după parcurgerea acestui traseu, fără ca materialul să ofere un termen ferm pentru deschiderea înscrierilor. De ce contează economic Argumentul invocat pentru program este unul de funcționare a sistemului energetic: bateriile ar permite consumul seara al energiei produse ziua, în intervalele în care România importă mai mult, ceea ce ar putea reduce presiunea pe importuri în orele de vârf, conform explicațiilor din intervenția televizată a ministrei. [...]
Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan după victoria lui David Popovici pune accent pe ideea de performanță construită „cu răbdare”, într-un moment în care sportul de vârf rămâne unul dintre puținele domenii în care România livrează rezultate măsurabile și repetabile , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Bolojan l-a felicitat vineri seară pe înotătorul David Popovici pentru victoria de la Campionatele Europene de natație și a transmis că „performanța adevărată se construiește cu răbdare, trudă și foarte multă muncă”, „nu arzând etape”. În același mesaj, premierul interimar a legat reușita sportivului de o conduită pe care o consideră exemplară: modestie, respect față de cei din jur și echilibru în raport cu rezultatele. „Performanța adevărată se construiește cu răbdare, trudă și foarte multă muncă. Nu se obține arzând etape.” Rezultatul sportiv: aur la 200 m liber și record la 100 m David Popovici, campion olimpic, mondial și european, a câștigat medalia de aur în proba de 200 metri liber la Campionatele Europene de natație de la Paris, cu timpul de 1 min 44 sec 15/100. Tot la Europenele de la Paris, Popovici a obținut și aurul la 100 metri liber, cu „record al competiției” de 46 sec 56/100. Un reper de consistență: dubla 100–200 m la trei ediții consecutive Potrivit informațiilor din articol, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale Campionatelor Europene: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. [...]
Formarea unei majorități parlamentare rămâne condiția-cheie pentru deblocarea numirii unui premier , iar partidele vor trebui să accepte compromisuri pentru a ajunge la un acord, potrivit declarațiilor făcute de Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , citate de Digi24 . Tomac spune că șeful statului va desemna un prim-ministru „de îndată ce se va contura o majoritate” capabilă să voteze un nou guvern. În acest context, el insistă că soluția depinde de „un dialog intens” între partidele pro-europene și de o flexibilitate mai mare în negocieri. Două propuneri, fără majoritate în spate Consilierul prezidențial afirmă că, la momentul declarațiilor, există două propuneri oficiale venite din zona partidelor parlamentare, dar niciuna nu ar avea încă susținerea necesară pentru a trece de votul Parlamentului: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu; PNL, USR și UDMR l-au propus pe Sigfried Mureșan. În acest cadru, Tomac spune că nu intră în discuții despre „cine este mai potrivit”, tocmai pentru că problema principală rămâne lipsa unei majorități. Varianta tehnocrată, neasumată Întrebat dacă președintele ar lua în calcul un guvern tehnocrat , după ce liderul PNL Ilie Bolojan a spus public că ar susține o astfel de variantă, Tomac a răspuns că nu poate confirma acest lucru. Mesaj către partide: compromis pentru a evita adâncirea crizei Tomac susține că președintele este în „dialog constant” cu liderii politici și că nu poate fi „forțat” să ia o decizie. În opinia sa, pentru a evita „adâncirea crizei”, este nevoie de un dialog „serios și continuu” care să ducă la „un consens și un compromis rezonabil”, astfel încât o desemnare de premier să poată trece prin Parlament. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, potrivit News.ro, preluat de Digi24. [...]
