Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul politic riscă să întârzie actele normative necesare PNRR, iar unele investiții ar putea fi puse în pericol dacă România rămâne fără un guvern „cu puteri depline”, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, citate de Digi24.
Cseke Attila a spus, într-o conferință de presă la Sibiu, că implementarea PNRR presupune proceduri și măsuri care trebuie adoptate rapid, iar un executiv interimar nu poate lua zilnic toate deciziile necesare. În acest context, ministrul a avertizat că proiectele de acte normative care nu trec la timp prin Parlament pot afecta direct investițiile finanțate din PNRR.
Ministrul a indicat un exemplu concret: un proiect legislativ de care „țin 560 de milioane de euro” alocate pentru investiții PNRR în zona de Dezvoltare și în școli. El a menționat că, la Educație, sunt vizate inclusiv investiții de reabilitare a școlilor, dependente de acest proiect, și și-a exprimat speranța că actul normativ va fi adoptat marți de Parlament.
Întrebat ce sume ar putea fi pierdute dacă se prelungește criza guvernamentală, Cseke Attila a spus că nu poate cuantifica în acest moment impactul financiar, dar a reiterat necesitatea unui guvern cu puteri depline.
În plan politic, ministrul a apreciat că înlăturarea fostului Executiv „prin voturi de la AUR” a fost „o greșeală” și a indicat drept soluție un acord politic între cele patru formațiuni implicate în negocieri, bazat pe „reciprocitate”, pentru a permite instalarea rapidă a unui nou guvern.
Declarațiile vin pe fondul blocajului în desemnarea unui nou premier, după retragerea primei nominalizări (Eugen Tomac) și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri (Adrian Veștea). Potrivit Digi24, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord politic.
Recomandate
PSD anunță că nu îl va vota pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier , ceea ce complică aritmetica parlamentară pentru o eventuală nominalizare susținută de PNL-USR-UDMR, potrivit Digi24 . Social-democrații spun că „sub nicio formă” nu îl vor susține pe europarlamentarul Siegfried Mureșan dacă acesta ajunge la vot în Parlament. Mesajul a fost publicat luni, pe Facebook, și este formulat ca o listă de acuzații și critici la adresa lui Mureșan, prezentat drept propunerea PNL-USR-UDMR pentru Palatul Victoria. Ce reproșează PSD și de ce contează politic În postarea citată, PSD enumeră mai multe motive pentru refuzul votului, între care: că Mureșan ar fi ajuns europarlamentar „cu banii din corupție” și ar fi fost pus pe listă de Elena Udrea „la comanda” lui Traian Băsescu, apoi ar fi părăsit PMP pentru PNL; că ar fi votat „împotriva agriculturii românești” în Parlamentul European, în contextul Acordului Mercosur; că ar fi lucrat mai mult pentru „statul german” decât pentru România și ar fi „rupt total de viața din România”; că ar fi „profund anti-american”, în condițiile în care PSD invocă Parteneriatul strategic cu SUA ca „garanția de securitate” principală; că ar fi „omul lui Bolojan”, despre care PSD afirmă că „a băgat economia în recesiune”. Prin această poziționare, PSD transmite că nu va oferi voturi pentru un premier asociat cu formula PNL-USR-UDMR, ceea ce ridică miza negocierilor pentru o majoritate și pentru un guvern care să treacă de votul de învestitură. Contextul schimbului de replici Reacția PSD vine după ce Siegfried Mureșan l-a criticat pe Sorin Grindeanu , afirmând că acesta „va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România”, conform aceleiași surse. [...]
Prețurile la băuturi și mâncare pe stadioanele CM 2026 variază masiv, de la 3 dolari la peste 20 de dolari pentru o bere , iar diferențele dintre orașe pot schimba semnificativ costul total al unei zile de meci pentru suporteri, potrivit Euronews . La polul ieftin este Mexicul, unde o bere („cerveza”) costă în jur de 3 dolari (aprox. 14 lei). La polul opus, în Statele Unite, cele mai scumpe stadioane menționate sunt în San Francisco, Los Angeles și New York, unde berea trece de 16 dolari și poate ajunge până la 22 de dolari (aprox. 102 lei). Canada și SUA: praguri ridicate, cu o excepție notabilă În Canada, nivelul de preț este comparabil cu cel din SUA. La Toronto, cea mai ieftină bere cumpărată de suporteri a fost una locală, la 16,75 dolari canadieni (aprox. 55 lei). O excepție în SUA este Atlanta, unde stadionul a păstrat politica „ Fan First Pricing ” și vinde o bere locală la draft de 350 ml cu 5 dolari (aprox. 23 lei). Tot acolo, și mâncarea este prezentată ca fiind cea mai ieftină dintre stadioanele din SUA: cheeseburger la 5 dolari, cartofi prăjiți la 3 dolari și pizza la 18 dolari. Mâncarea și apa: costuri care pot depăși biletul, în unele cazuri Diferențele se văd și la mâncare. În comparație cu Atlanta, la Toronto un cheeseburger ajunge la 25 de dolari canadieni (aprox. 82 lei), iar cartofii prăjiți la 10,25 dolari canadieni (aprox. 34 lei). La capitolul băuturi non-alcoolice, Euronews notează că, deși FIFA a introdus pauze de hidratare pentru fotbaliști (detalii într-un material separat al publicației), în tribune suporterii au plătit chiar și 8 dolari pentru o apă în Dallas (aprox. 37 lei) sau 7,75 dolari pentru o băutură răcoritoare în Los Angeles (aprox. 36 lei). [...]
Întâlnirea de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și Isaac Herzog aduce în prim-plan cooperarea economică și riscurile regionale cu efect asupra economiei globale , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații ale Administrației Prezidențiale. Președintele Nicușor Dan îl primește luni, la Palatul Cotroceni , pe președintele Statului Israel, Isaac Herzog, aflat într-o vizită de stat în România, alături de Prima Doamnă, Michal Herzog. Primirea este programată la ora 10:00, iar agenda include convorbiri tete-a-tete, convorbiri oficiale și un dejun oficial. Declarațiile de presă comune sunt anunțate pentru ora 12:00. Administrația Prezidențială a transmis că vizita se înscrie în „dinamica foarte bună” a relațiilor bilaterale și vizează consolidarea cooperării dintre cele două state, pe fondul unei frecvențe mai mari a contactelor la nivel înalt din ultimii ani. În comunicare este menționată explicit o cooperare „politică și economică extinsă”. Ce intră pe agenda economică și de securitate Pe agenda discuțiilor dintre cei doi șefi de stat se află dezvoltarea și aprofundarea relațiilor bilaterale „în toate domeniile de interes comun”, cu accent pe: dezvoltarea parteneriatului economic; cooperarea în materie de securitate și apărare. În același cadru, urmează să fie discutate și teme de cooperare sectorială, inclusiv educația despre Holocaust, măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum și dezvoltarea schimburilor culturale și a contactelor interumane. Context regional: Marea Neagră și Orientul Mijlociu, cu impact economic global O „atenție deosebită” este anunțată pentru evoluțiile recente din vecinătatea României și din regiunea Mării Negre, respectiv din Orientul Mijlociu, cu accent pe impactul asupra securității din cele două regiuni și asupra economiei globale. Programul vizitei: întâlniri în Parlament și discurs solemn Tot luni după-amiaza, Isaac Herzog urmează să fie primit de președintele Senatului, Mircea Abrudean, și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. La ora 17:00, președintele Israelului este programat să se adreseze Parlamentului, reunit în ședință solemnă, la care sunt invitați și șefi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre UE, ai Ucrainei și Republicii Moldova, precum și ai Ambasadei Statului Israel. Duminică, șeful statului israelian a ajuns în România împreună cu Prima Doamnă pentru a participa la cea de-a XII-a ediție a Marșului Vieții de la Iași, eveniment de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941. [...]
Polonia își calibrează apărarea și informațiile pe scenariul unui conflict apropiat cu Rusia , pe fondul unei evaluări de risc în creștere, potrivit unui rar interviu acordat de șeful serviciului de informații externe al țării, relatat de Digi24 . Mesajul are miză operațională pentru flancul estic al NATO: Varșovia vorbește despre o „perspectivă pe termen scurt” a unui conflict armat cu Rusia și despre necesitatea adaptării „mentalității” în activitatea de zi cu zi. Paweł Szota , șeful Agenției de Informații Externe a Poloniei (AW), spune că amenințarea din partea Moscovei este „reală” și în creștere și că Rusia ar putea escalada conflictul dincolo de războiul din Ucraina. În același timp, el susține că evaluările AW sunt aliniate cu cele ale NATO și ale serviciilor de informații aliate. „Astăzi, ținând cont de întregul spectru de amenințări din partea Kremlinului, trebuie să ne adaptăm mentalitatea în consecință și, în operațiunile noastre de zi cu zi, să acționăm ca și cum un conflict armat cu Rusia ar fi o perspectivă pe termen scurt.” Ce scenarii ia în calcul Varșovia În interviu, Szota afirmă că Rusia ar putea încerca să „testeze serios hotărârea NATO” printr-o provocare de mare amploare și indică drept „un scenariu real” o acțiune gravă împotriva unuia dintre statele baltice. Întrebat despre posibilitatea folosirii așa-numiților „ omuleți verzi ” (trupe fără însemne, similare celor folosite la anexarea Crimeei în 2014) în Lituania sau Letonia, el spune că nu exclude niciun scenariu. Oficialul mai afirmă că Polonia a fost ținta unor atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj și campanii de dezinformare atribuite Rusiei, în timp ce Moscova neagă desfășurarea de acțiuni ostile împotriva țărilor NATO. Legătura cu Belarusul, păstrată pe canalul serviciilor Un alt element operațional menționat este menținerea unor canale directe de comunicare cu serviciile de securitate din Belarus, în pofida relațiilor tensionate dintre cele două țări. Szota argumentează că astfel de contacte pot produce rezultate de securitate acolo unde diplomația nu reușește. În acest context, el amintește eliberarea, în ultimele luni, a mai multor prizonieri politici de către regimul de la Minsk, inclusiv a activistului și jurnalistului polonezo-belarus Andrzej Poczobut, eliberat în urma unui schimb complex în luna aprilie. „Este mai bine să ne întâlnim cu reprezentanții regimului Lukașenko, să discutăm problemele și să obținem beneficii pentru Polonia decât să privim pasiv cum Belarusul este «consumat» de Rusia.” De ce contează pentru regiune Mesajul șefului AW indică o repoziționare de tip „pregătire permanentă” pe flancul estic al NATO, cu accent pe continuitatea provocărilor și pe testarea reacțiilor Alianței. În evaluarea sa, probabilitatea unui conflict mai amplu depinde în mare măsură de modul în care se va încheia războiul din Ucraina, iar analiștii agenției consideră că Rusia ar putea continua războiul „încă câțiva ani”, fiind dispusă să sacrifice prosperitatea economică și dezvoltarea internă pentru menținerea conflictului. [...]
Vladimir Putin transmite că Rusia vrea reluarea negocierilor cu SUA , condiționând însă calendarul de evoluția discuțiilor Washingtonului cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul este relevant pentru mediul economic prin potențialul de a influența așteptările privind sancțiunile și riscul geopolitic, într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina rămân factori majori de volatilitate. Într-un interviu acordat jurnalistului rus Pavel Zarubin, Putin a spus că așteaptă la Moscova o echipă de negociatori americani „după ce faza activă a negocierilor cu Iranul va fi trecut”, declarație preluată de agențiile de știri rusești și citată de Kyiv Post . „Suntem pregătiți să continuăm negocierile și să discutăm toate detaliile.” Condiționarea dialogului de „după criza Iranului” Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Kremlinul leagă explicit reluarea discuțiilor bilaterale de momentul în care SUA ajung la un acord cu Iranul privind conflictul din Orientul Mijlociu. Putin a indicat că ar fi vorba despre reprezentanți ai administrației americane cu care partea rusă s-ar fi întâlnit deja „de mai multe ori la Moscova”. Materialul nu oferă detalii despre agenda exactă a negocierilor sau despre un calendar concret, dincolo de această condiționare. Context: presiune internațională și mesaj pe tema războiului informațional Declarațiile vin după un context de discuții internaționale tensionate, inclusiv după summitul G7 din Franța, unde Donald Trump a afirmat că Rusia ar trebui să ajungă la un acord privind conflictul din Ucraina, notează Digi24. În același interviu, Putin a vorbit despre atacuri asupra infrastructurii civile și le-a încadrat într-o „operațiune de informare” îndreptată împotriva Rusiei, susținând că scopul ar fi influențarea percepției publice interne și presiunea pentru suspendarea ofensivei ruse, scenariu pe care a spus că Rusia nu îl va accepta. De ce contează pentru economie Un semnal de reluare a dialogului ruso-american poate influența percepția investitorilor asupra riscului geopolitic și, implicit, a volatilității din piețele de energie și materii prime, chiar dacă materialul nu indică vreo schimbare de politică sau măsuri concrete. În lipsa unor detalii despre mandatul negocierilor și despre pașii următori, mesajul rămâne, deocamdată, la nivel de intenție și poziționare publică. [...]
Încetarea atacurilor SUA–Iran și reluarea negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz readuc în prim-plan riscul operațional dintr-un coridor-cheie pentru transportul maritim , într-un armistițiu descris ca fragil, potrivit Digi24 , care citează Axios și declarațiile unui înalt oficial american. Discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar), cu obiectivul de a soluționa disputa legată de Strâmtoarea Ormuz. Înțelegerea vine după ce armistițiul, aflat la ziua 11, a fost deja pus sub presiune de reluarea atacurilor de ambele părți și de amenințarea președintelui american Donald Trump că ar putea relua războiul și „duce treaba la bun sfârșit”, notează publicația. Un punct de fricțiune îl reprezintă interpretările diferite ale memorandumului de înțelegere (MOU) privind încetarea războiului, în special prevederile referitoare la Strâmtoarea Ormuz. Un oficial american a spus că Washingtonul a decis oprirea operațiunilor militare: „Am decis să încetăm toate acțiunile cinetice.” Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru traficul comercial Conform memorandumului, Iranul s-a angajat „să depună toate eforturile necesare” pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoare, iar Statele Unite au ridicat blocada impusă asupra porturilor iraniene. Din perspectiva operațională, miza imediată este funcționarea predictibilă a tranzitului maritim: acordul include și o măsură de coordonare militară menită să reducă riscul de incidente în zonă. „Linia directă” militară, încă nefuncțională În negocierile de săptămâna trecută din Elveția , delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance a convenit cu Iranul înființarea unei „linii directe” între armata SUA și IRGC (Corpul Gărzii Revoluționare Islamice) pentru coordonarea traficului în strâmtoare. Totuși, până sâmbătă, această „linie directă” nu era încă operațională, în timp ce Iranul a reluat poziția potrivit căreia navele trebuie să își coordoneze trecerea, potrivit informațiilor citate. Unde se mută agenda: de la nuclear, la Ormuz Discuțiile de marți ar fi fost programate inițial în Elveția și ar fi vizat programul nuclear al Iranului, însă escaladarea a dus la schimbarea locației și la reorientarea agendei către Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei surse la curent cu negocierile. Nick Stewart, care conduce echipa tehnică a SUA, este așteptat să participe la discuții, conform unui oficial american și unei surse informate. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează sursa citată. [...]
