SOL$109.03-0.12%NVO$38.63+3.59%EWJ$97.86-1.84%EWL$59.74+0.45%

Rusia accelerează livrările de Su-34, un semnal de capacitate industrială susținută în război, în condițiile în care Forțele Aerospațiale ruse au primit miercuri al doilea lot de avioane de vânătoare-bombardament produs în acest an, potrivit Digi24. Mișcarea indică o continuitate a producției militare, chiar dacă numărul exact de aeronave din ultimul lot nu a fost comunicat public.

UAC (United Aircraft Corporation), parte a conglomeratului de stat Rostec, spune că livrările din iulie și octombrie nu vor fi singurele din 2026. Directorul general al companiei, Vadim Badeha, a prezentat contractul de stat ca prioritar și a susținut că Su-34 rămâne „principala forță de atac” a aviației ruse de front, cu producție menținută „în ritm susținut”.

În lipsa unei confirmări oficiale privind dimensiunea lotului, analistul militar Guy Plopsky a scris pe platforma X că ar putea fi vorba de până la patru aeronave.

Ce arată estimările despre ritmul de producție

Pe baza informațiilor din surse deschise, producția de Su-34 „aproape s-a dublat” de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar Rusia ar putea produce aproximativ 30 de astfel de avioane în 2026, potrivit sursei citate în articol.

Pentru 2025, publicația Defence Blog este citată cu o estimare de 18 avioane Su-34 livrate armatei ruse, iar o publicație rusă de aviație ar fi relatat că livrările au fost împărțite în șapte loturi, conform Kyiv Post.

Modernizări și muniții folosite în Ucraina

Su-34 sunt construite la uzina aeronautică Cikalov din Novosibirsk. Cea mai recentă versiune menționată, Su-34M/NVO, include sisteme avionice îmbunătățite și echipamente de război electronic, inclusiv sistemul de contramăsuri electronice Khibiny. Articolul notează și utilizarea tot mai frecventă a bombelor planante UPMK, în contextul în care aeronavele pot fi echipate cu containere cu senzori.

În material sunt menționate și videoclipuri distribuite pe rețele sociale pro-Kremlin care arată Su-34 lansând muniții diverse, între care ODAB-500 (500 kg), FAB-3000 (trei tone), muniții cu focoase termobarice și rachete aer-sol.

Vulnerabilități: dependență de componente străine și pierderi contestate

O analiză publicată în iulie 2025 de organizația International Partnership for Human Rights (IPHR) sugerează că Su-34 ar depinde în mare măsură de componente fabricate în străinătate, pe baza examinării epavelor recuperate în Ucraina. Cercetătorii ar fi identificat 221 de componente electronice de proveniență străină, de la 59 de companii din opt țări (în principal SUA, dar și Japonia, state UE, Elveția, Taiwan și Coreea de Sud). Articolul precizează că nu este clar câte astfel de componente au fost folosite în cel mai recent lot livrat.

În paralel, sunt citate evaluări critice din Occident: publicația de aviație Hush-Kit a descris Su-34 drept „cel mai slab avion de război al secolului XXI” și a susținut că aeronava ar fi avut în Ucraina o rată a pierderilor de 25%, considerată „extrem de ridicată”. Autorii pun pierderile pe seama deficiențelor tehnice, a armamentului și a senzorilor, dar și a tacticilor de zbor considerate previzibile.

Ucraina a vizat repetat Su-34 pe aerodromuri și pe front

Articolul trece în revistă mai multe episoade în care Ucraina ar fi lovit sau avariat Su-34, inclusiv:

• o operațiune din iulie 2025 în regiunea Volgograd, în care patru Su-34 ar fi fost scoase din uz;
• un incident de la finalul lui martie 2026, când un Su-34 ar fi fost doborât pe front, potrivit publicației de apărare Militarnyi;
• atacul din 20 august asupra aerodromului Ahtubinsk (regiunea Astrahan), în urma căruia ar fi fost avariat un Su-34;
• un atac din 4 octombrie cu drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra aerodromului Hanskaia, în care ar fi fost distruse două aeronave rusești: un Su-35 și un Su-34.

În ansamblu, intensificarea livrărilor de Su-34 sugerează că Rusia încearcă să mențină presiunea operațională printr-un flux constant de aeronave, însă eficiența pe termen mediu rămâne disputată, atât din perspectiva pierderilor raportate, cât și a dependenței de componente din afara Rusiei, potrivit informațiilor citate în articol.