Știri
Știri din categoria Diverse
Coreea de Sud menține interdicția de export de arme către Ucraina, invocând constrângeri legale interne și limitând sprijinul la ajutor umanitar, într-un moment în care Kievul cere explicit sisteme de apărare și armament, potrivit Digi24.
Un oficial de rang înalt din Ministerul Afacerilor Externe de la Seul, citat de agenția sud-coreeană Yonhap și preluat de Agerpres, a spus că furnizarea de mijloace de apărare de către Coreea de Sud s-a făcut „întotdeauna în conformitate cu legislația națională”. În același timp, guvernul sud-coreean susține că a sprijinit Ucraina în domenii precum energie, infrastructură, sănătate și educație și că va continua să analizeze măsuri pentru „restabilirea păcii și reconstrucție”, reafirmând însă că livrările de arme rămân excluse.
Declarațiile vin după apelurile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a aprofunda cooperarea și de a furniza Ucrainei armament de apărare, pe fondul informațiilor privind trimiterea de noi trupe nord-coreene în Rusia. Ukrainska Pravda este citată în material cu estimarea că ar fi vorba despre 30.000 până la 50.000 de militari nord-coreeni.
Zelenski a invocat explicit o „restricție juridică prevăzută de Constituție” în Coreea de Sud, dar a spus că Ucraina își dorește cooperare și că diplomații sunt în contact.
Oficialul sud-coreean citat a refuzat să confirme afirmațiile lui Zelenski privind existența unor negocieri diplomatice pe această temă și despre o desfășurare suplimentară a trupelor nord-coreene.
În paralel, diplomatul sud-coreean a recunoscut că cooperarea militară dintre Coreea de Nord și Rusia „afectează în mod direct securitatea noastră” și „încalcă rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite”.
„Poziţia guvernului nostru este că această cooperare trebuie să înceteze imediat. Urmărim cu atenţie această chestiune.”
În același context, materialul amintește că Zelenski a declarat că Rusia ar fi primit rachete balistice suplimentare de la Phenian și că ar intenționa să găzduiască pe teritoriul său între 30.000 și 50.000 de nord-coreeni. Separat, Reuters este citată cu informații atribuite unui reprezentant al Direcției Generale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, Andrii Cerniak, potrivit cărora în regiunea Voronej din Rusia ar fi început desfășurarea unei unități de rachete nord-coreene, „posibil” cu 6 lansatoare și 120 de rachete balistice.
Materialul mai notează că, în iunie 2024, Vladimir Putin și Kim Jong-un au semnat un pact de apărare reciprocă, după care Phenianul ar fi trimis „cel puțin 20.000” de militari și ingineri în regiunea Kursk din Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei.
Recomandate
Ucraina cere SUA să întărească apărarea antiaeriană și să crească presiunea pe Rusia , după ce Kievul a transmis Washingtonului un set de propuneri pentru încheierea războiului, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a spus marți, 11 august, că a primit un raport de la echipa de negociere și că propunerile Ucrainei au fost trimise „părții americane”. În același mesaj, liderul de la Kiev a legat explicit demersul diplomatic de sprijin militar și de măsuri de presiune asupra Moscovei. „America ne poate ajuta să ne consolidăm apărarea, în primul rând apărarea antiaeriană, și poate exercita presiuni asupra Rusiei, astfel încât planurile acesteia să se schimbe – de la prelungirea războiului la pregătirea încheierii lui.” Ce se știe și ce lipsește din propuneri Zelenski nu a prezentat conținutul propunerilor transmise SUA. Din informațiile publicate, mesajul central este că negocierile ar trebui susținute de: consolidarea apărării Ucrainei, cu accent pe apărarea antiaeriană; intensificarea presiunilor asupra Rusiei, pentru a-i schimba calculul privind continuarea războiului. Contextul diplomatic: relansarea discuțiilor Declarațiile vin în condițiile în care Washingtonul își continuă eforturile de relansare a negocierilor între Ucraina și Rusia. Potrivit materialului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să discute atât cu reprezentanții Kievului, cât și cu cei ai Moscovei. Ucraina a afirmat în repetate rânduri că este pregătită pentru negocieri și pentru o încetare necondiționată a focului, dar insistă ca orice acord de pace să fie susținut de „garanții de securitate credibile”. [...]
Rusia își accelerează capacitatea de comunicații militare prin satelit , iar asta poate schimba rapid modul în care își coordonează operațiunile pe front, potrivit Digi24 , care citează declarațiile general-maiorului ucrainean Vadim Skibițkii , preluate de Reuters dintr-un interviu pentru RBC-Ucraina. Rețeaua Starlink a SpaceX a oferit Ucrainei un avantaj important în comunicații și în operarea dronelor, însă nu acoperă Rusia. În acest context, Moscova ar desfășura mai repede decât se estima o alternativă proprie, numită Rassvet , care ar urma să reducă dependența de soluții obținute pe canale neoficiale și să crească autonomia operațională. Ce se știe despre Rassvet și de ce contează pe teren Skibițkii, adjunct al comandantului serviciului ucrainean de informații militare (DIU), afirmă că Rusia are în prezent 16 sateliți în sistemul Rassvet și că lansările au început „mult mai rapid decât era planificat inițial”. În forma actuală, sistemul ar funcționa „cu intermitențe”, doar atunci când unul dintre sateliți survolează teritoriul Ucrainei. Miza, din perspectiva Kievului, este că o constelație completă ar putea oferi Rusiei un nivel de conectivitate comparabil cu Starlink, cu efect direct asupra coordonării unităților, transmisiunilor și utilizării dronelor. Țintele declarate: 292 de sateliți până în 2027, 924 până în 2035 Potrivit aceluiași oficial ucrainean, Rusia intenționează: să ajungă la 292 de sateliți până în 2027 ; să crească numărul la 924 până în 2035 . „Odată ce Rusia desfășoară o constelație completă de sateliți, sistemul va funcționa ca Starlink. Deja sunt în curs discuții despre modul de contracarare”, a declarat Skibițkii. Context: limitarea accesului Rusiei la Starlink și schimbarea echilibrului În material se arată că forțele ruse au folosit terminale Starlink obținute de pe piețe „semilegale” până în acest an, când Kievul ar fi convins SpaceX să dezactiveze dispozitivele respective. Potrivit sursei, această măsură a contribuit la schimbarea echilibrului pe front în favoarea Ucrainei. În acest cadru, dezvoltarea accelerată a Rassvet este prezentată ca o încercare de a recupera terenul pierdut la capitolul comunicații. Alte evaluări ale DIU: producția de rachete și stocurile estimate Separat de subiectul sateliților, Skibițkii mai afirmă că Rusia și-ar fi îndeplinit planul de producție pentru rachetele Zircon (Țirkon) și Oniks pe 2026 în primele șapte luni ale anului și că ar urma să depășească obiectivele cu 10–20%. Totodată, stocurile de rachete balistice Iskander-M ar fi estimate la circa 130 de bucăți, dintre care 65 produse în iulie. Materialul notează și că industria ucraineană de rachete balistice, aflată la început, a devenit o țintă prioritară pentru atacurile rusești. [...]
Editorii francezi au reclamat Google la Autoritatea pentru Concurență , acuzând că noile funcții de inteligență artificială pot tăia din traficul și veniturile presei fără o plată „echitabilă” pentru conținut , potrivit Știrile Pro TV . Alianța Presei de Informație Generală (APIG), federație care reunește aproximativ 300 de publicații franceze, contestă lansarea instrumentelor AI Overviews și AI Mode, despre care spune că au fost introduse „înainte de deschiderea negocierilor”, punând editorii „în fața unui fapt împlinit”, conform unui comunicat citat de Agerpres. Miza: trafic mai mic și presiune pe finanțarea redacțiilor APIG susține că noile instrumente, lansate în Franța pe 22 iulie, permit utilizatorilor să „converseze” cu un sistem AI în căutarea de conținut, iar linkurile către publicații apar doar în partea de jos a interfeței. În această logică, editorii se tem de o scădere a accesărilor directe către site-urile lor, cu efecte în lanț asupra veniturilor din publicitate. Potrivit mai multor organizații franceze citate în comunicat, în țările unde aceste instrumente au fost deja introduse, scăderea traficului ar fi fost evaluată între 33% și 38%. APIG avertizează că riscul vine peste un sector deja afectat în Franța de declinul publicității, care a dus la reduceri de personal. Disputa se sprijină pe legea din 2019 și pe angajamente mai vechi ale Google Editorii acuză Google că nu vrea să împartă beneficiile generate de aceste unelte și invocă legea franceză din 2019 (care transpune o directivă europeană), ce condiționează utilizarea conținutului de presă de autorizare prealabilă și de o remunerație. Președintele APIG, Marc Feuillée, spune că editorii nu cer oprirea inovației, ci împărțirea valorii create și plata pentru utilizarea conținutului, „așa cum cere legea”. În plus, APIG amintește că Autoritatea pentru Concurență a sancționat Google în 2020 pentru practici neloiale și i-a impus obligația de a negocia cu ziarele, iar în 2022 a aplicat o amendă de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru nerespectarea angajamentelor. În urma acestei decizii, Google ar fi ajuns la un acord de remunerare valabil până în 2027. Ce cer editorii și ce urmează APIG afirmă că este „deschisă la negocieri” pentru utilizarea conținutului de presă — pe care îl consideră „esențial pentru serviciile de AI generativă” — însă într-un cadru bazat pe autorizare negociată și remunerare „pe măsura valorii sale”. Plângerea depusă la Autoritatea pentru Concurență deschide calea unei noi runde de intervenții de reglementare, într-un moment în care modul în care platformele folosesc conținut jurnalistic pentru produse bazate pe AI devine o temă tot mai sensibilă pentru modelul economic al presei. [...]
Ținta de 250 km de autostradă în 2026 nu mai este realistă, iar decalajul de execuție riscă să se traducă în costuri logistice mai mari și planificare mai dificilă pentru companii , potrivit unei analize publicate de Știrile Pro TV . În timp ce CNAIR a coborât între timp așteptările la 200 km, Asociația Pro Infrastructură susține că, „în cel mai bun caz”, România ar putea ajunge la 170 km. În acest context, primul lot de autostradă inaugurat în 2026 este tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului, parte din Autostrada Transilvaniei (A3). Segmentul are „puțin peste 12 km” și este prezentat ca o piesă care va accelera legătura dintre Cluj-Napoca și vestul țării, urmând să fie conectat în viitor la A3. Întârzierile de pe A3: de la termene inițiale la deschidere cu doi ani mai târziu Contractul pentru tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului a fost semnat în 2020, iar termenele inițiale indicau finalizarea în decembrie 2023, cel târziu în august 2024. Drumul a fost însă deschis circulației cu o întârziere de doi ani. Președintele CNAIR, Cristian Pistol, pune întârzierile pe seama problemelor de teren și a ajustărilor de traseu: „Întârzierile au fost cauzate de mai multe aspecte odată de alunecări, în zona Transilvaniei terenurile sunt nu foarte coezive. a trebuit să modificăm inclusiv traseul autostrăzii pe anumite porțiuni.” Ce se mai poate deschide: lista tronsoanelor invocate pentru 2026 Materialul indică mai multe segmente care „ar putea” sau „urmează” să fie deschise, cu mențiunea că unele inaugurări depind de rezolvarea unor probleme tehnice: Pe A3: aproximativ 30 km între Nădășelu și Zimbor și alți 26 km între Suplacu de Barcău și Chiribiș. Pe Autostrada Moldovei: deschiderea circulației de la Adjud la Bacău, pe aproximativ 47 km. Pe Sibiu–Pitești: inaugurarea secțiunii Tigveni–Curtea de Argeș, de aproape 10 km. Pe A0 Nord: în jur de 30 km ar urma să fie dați în circulație. În 2026: Drumul Expres Brăila–Galați, de aproximativ 12 km, însă inaugurarea „depinde de rezolvarea problemelor tehnice de la viaductul peste Siret”. De ce contează pentru economie: diferența dintre promisiuni și livrare Diferența dintre 250 km promiși inițial pentru 2026 și scenariul de 170 km avansat de Asociația Pro Infrastructură indică un risc de subperformanță în livrarea infrastructurii rutiere, cu efect direct asupra timpilor de transport și a predictibilității pentru operatorii logistici și companiile care depind de rute rapide între regiuni. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a declarat că se vor deschide și alți kilometri de la Zimbor spre Nădășelu, astfel încât „aproape din Sălaj” să se poată ajunge pe autostradă până la Sibiu sau Deva, însă estimările de kilometri pentru 2026 rămân disputate între autorități și organizațiile de monitorizare. [...]
Deschiderea a până la 100 km noi pe A3 în 2026 poate lega mai coerent Ardealul de coridoarele spre Sibiu și Deva , reducând timpii de transport și crescând predictibilitatea pentru logistică și navetă, potrivit Digi24 , care îl citează pe ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță . Ministrul a spus că, în acest an, șoferii „ar urma” să poată circula „în regim de autostradă” dinspre Sălaj până la Sibiu sau până la Deva, în contextul deschiderii circulației pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului. Ce se deschide acum și ce ar urma până la finalul anului Pe Autostrada Transilvaniei (A3) a fost dat în folosință un nou lot de 12,24 km pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului, investiție finanțată prin Programul Transport 2021–2027 , conform informațiilor preluate de Digi24. Radu Miruță a mai afirmat că în 2026 se va da în circulație „cel mai mare număr” de kilometri de pe A3, „până la 100 de kilometri”, menționând că ar urma să fie deschiși și „ceilalți kilometri” de la Zimbor spre Nădășelu, după discuții cu conducerea CNAIR și cu reprezentanții constructorului. De ce contează economic: continuitate mai bună pentru transport și investiții Miza, dincolo de numărul de kilometri, este continuitatea: un traseu mai lung parcurs pe autostradă înseamnă costuri operaționale mai mici pentru transportatori (timp, consum, uzură) și o mai bună conectare între zonele industriale și coridoarele rutiere majore din Transilvania. Ministrul a pus avansul și pe seama finanțării europene și a susținut că România are încă puțini kilometri de autostradă, dar că fiecare segment nou dat în circulație crește atât siguranța rutieră, cât și șansele de dezvoltare economică. Limitări și ce rămâne de urmărit Declarațiile sunt formulate la nivel de intenție și calendar („în acest an”, „ar urma”), fără un grafic detaliat pe loturi în materialul citat. Pentru mediul de afaceri, elementul cheie de urmărit rămâne dacă deschiderile anunțate se concretizează integral și dacă se obține, efectiv, o legătură funcțională mai lungă pe A3 dinspre Sălaj spre nodurile care duc către Sibiu sau Deva. [...]
Oprirea a trei din cele șase reactoare de la centrala nucleară Gravelines a redus brusc capacitatea de producție într-un nod energetic care alimentează nordul Franței , după ce o afluență masivă de meduze a ajuns în sistemele de răcire cu apă, potrivit Digi24 . Compania energetică publică EDF a oprit sâmbătă, ca măsură de siguranță, trei reactoare din cele șase ale centralei din nordul Franței. EDF susține că situația „nu presupune nicio consecință pentru siguranța instalațiilor, a personalului sau a mediului”, însă protocolul a impus activarea unor măsuri preventive. Concret, unitățile 3 și 4 au intrat în „oprire automată”, iar echipa operativă a închis și unitatea 2. În același timp, producția la unitatea 1 a fost redusă la jumătate. EDF a mai precizat că reactorul 5 era deja oprit pentru întreținere, astfel că, la momentul relatării, centrala mai avea un singur reactor funcțional. De ce contează: un incident biologic cu efect operațional într-o zonă dependentă de centrală Gravelines este un punct important în sistemul energetic francez: centrala produce 60% din energia electrică destinată părții de nord a Franței, conform informațiilor citate. Amplasamentul este pe coasta Canalului Mânecii, între Calais și Dunkerque, iar reactoarele sunt răcite cu apă din Oceanul Atlantic, ceea ce le expune la astfel de episoade. Măsuri locale și precedent recent Presa locală menționează implicarea pescarilor din zonă într-o acțiune de prevenire a pătrunderii meduzelor în sursele de alimentare ale instalațiilor de pompare a apei. În urma acestei acțiuni, luni ar fi fost colectate 26 de tone de meduze. Nu este prima oprire de acest tip: un incident similar a dus anul trecut la oprirea reactoarelor timp de două săptămâni, potrivit aceleiași relatări. [...]
