Știri
Știri din categoria Diverse
Avertizările ANM de vânt puternic, cu rafale de până la 120 km/h la munte, cresc riscul de întreruperi și blocaje locale în transport și utilități duminică, pe fondul codurilor galben și portocaliu emise pentru toată țara, potrivit Antena 3.
Meteorologii anunță intensificări ale vântului în cea mai mare parte a țării, cu viteze mai ridicate în zonele montane înalte, unde rafalele pot ajunge la 120 km/oră.
Un cod galben este valabil duminică, între orele 09:00 și 21:00. Vântul se intensifică inițial în nord, nord-est și centru, iar după-amiaza și în restul zonelor. În zonele joase sunt estimate rafale de 50–70 km/h, iar la munte de 70–90 km/h.
Pentru zonele montane înalte, în Carpații Orientali, Meridionali și Munții Apuseni, la altitudini de peste 1.600 m, este în vigoare cod portocaliu duminică până la ora 21:00, cu rafale de 100–120 km/h.
ANM a emis și avertizări cod portocaliu pentru intensificări puternice ale vântului (70–90 km/h) în mai multe județe, pe intervale diferite:
De duminică seară până luni la ora 02:00, intră în vigoare un cod galben pentru Carpații Meridionali, cu rafale de 70–90 km/h. În același interval, este menționat și un cod portocaliu pentru Carpații Meridionali la peste 1.600 m, cu rafale de 100–120 km/h.
Recomandate
Muzeul Național de Istorie a României deschide publicului etapele restaurării coifului de la Coțofenești , într-un demers care mută o parte din procesul de conservare în zona de transparență și documentare continuă, cu actualizări pe măsura avansării lucrărilor, potrivit HotNews . MNIR a lansat o pagină dedicată restaurării coifului princiar , unde vor fi prezentate investigațiile de specialitate și intervențiile efective asupra piesei. Muzeul precizează că informațiile includ atât etapele premergătoare restaurării, cât și lucrările propriu-zise, iar pagina va fi actualizată constant. Pagina este găzduită pe site-ul instituției: MNIR . Ce s-a făcut deja: documentare și analize non-invazive Primele două etape ale investigațiilor au fost deja parcurse. În prima fază, specialiștii au realizat o documentare imagistică amplă, menită să înregistreze riguros starea de conservare a coifului și să creeze o bază de referință pentru pașii următori. A doua etapă a inclus analize fizico-chimice non-invazive (adică fără a afecta materialul), folosind mai multe metode de laborator, între care microscopie și tehnici de spectrometrie. Scopul a fost caracterizarea materialelor și a tehnicilor de realizare, evaluarea stării de conservare și identificarea modificărilor apărute la nivelul suprafeței și structurii piesei. Analizele au fost realizate în colaborare între specialiștii MNIR, cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos. Ce urmează: intervențiile în laborator și actualizări periodice Pe baza rezultatelor investigațiilor, a fost elaborată strategia de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale, muzeul indicând ca principii intervenția minimă, compatibilitatea materialelor, reversibilitatea și documentarea integrală. Intervențiile se vor desfășura în laboratorul MNIR, iar pagina dedicată va reflecta evoluția lor. Context: piesa a fost recuperată după furtul din Olanda Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări de aur dintre cele trei furate au fost recuperate la începutul lunii aprilie de autoritățile olandeze, în urma unei înțelegeri între suspecți și procurori, conform relatării anterioare HotNews . Artefactele au fost aduse în România și expuse la Muzeul Național de Istorie, potrivit unui reportaj HotNews . A treia brățară dacică nu a fost recuperată, iar soarta ei rămâne incertă. Furtul a avut loc la Muzeul Drents din Assen, pe 25 ianuarie 2025, când trei bărbați au detonat o intrare din spate a muzeului și au sustras în câteva minute cele patru artefacte românești, conform unei prezentări video publicate de HotNews . [...]
AUR pune sub semnul întrebării sprijinul financiar pentru Ucraina, invocând constrângeri bugetare , într-un moment în care România a anunțat achiziții de energie electrică din Ucraina pe fondul tensiunilor din sistemul energetic intern, potrivit Digi24 . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, a declarat la „Interviurile Digi24.ro” că România „nu-și poate asuma” în acest moment un sprijin economic și financiar pentru Ucraina, argumentând cu „deficitele și problemele economice” ale statului român. În același timp, el a spus că formațiunea nu ar bloca ajutorul european, dar respinge asumarea unui efort financiar direct de către România. „Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România, în acest moment, nu-și poate asuma un sprijin economic, un sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european (...), dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru.” Ce înseamnă poziționarea pentru relația economică România–Ucraina Dungaciu a precizat că AUR nu se opune relațiilor comerciale dintre cele două state, făcând distincție între sprijin financiar și tranzacții economice. „Acorduri economice să facem cu toții. Nu asta este problema. Este un acord economic, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic.” Declarațiile vin în contextul în care România a anunțat că va cumpăra energie electrică din Ucraina, prin intermediul companiei Energocom din Republica Moldova , pe fondul dificultăților din sistemul energetic național. În același material se arată că un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de mentenanță, iar al doilea funcționează în condiții speciale pentru a asigura producția de energie. Argumentul de securitate: „eroare strategică” în prelungirea războiului În același interviu, liderul AUR a susținut că prelungirea războiului nu ar crește securitatea României și că Bucureștiul ar trebui să își coordoneze poziția cu Statele Unite, afirmând că ideea menținerii Rusiei la distanță prin continuarea conflictului ar fi, în opinia sa, „o eroare strategică”. „Credința noastră este că, cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape, Ucraina devine mai slabă, iar problematica de securitate a României se adâncește.” Distanțare de declarațiile lui George Simion despre Republica Moldova Dungaciu a nuanțat și una dintre pozițiile controversate exprimate anterior de George Simion despre Republica Moldova, spunând că este „un stat legitim” deoarece este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. El a adăugat că reunificarea ar putea avea loc doar dacă este dorită de cetățenii Republicii Moldova. „Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc.” [...]
PSD respinge suspendarea președintelui, pentru a evita o nouă criză politică , pe fondul actualei instabilități guvernamentale, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de deputatul Mihai Ghigiu, după ce liderul AUR, George Simion , a anunțat că strânge semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Ghigiu a spus joi, la Parlament, că în acest moment „nu există niciun motiv” care să justifice suspendarea șefului statului și că PSD nu vrea să adauge o criză instituțională peste criza guvernamentală deja existentă. „Suntem într-o criză guvernamentală. Nu se pune problema să declanșăm un alt tip de criză (...). Prin urmare, PSD nu susține această inițiativă.” Ce înseamnă poziția PSD pentru demersul AUR Refuzul PSD de a susține inițiativa reduce șansele ca demersul să capete tracțiune parlamentară, în condițiile în care procedura de suspendare are nevoie de sprijin politic consistent pentru a avansa. În declarațiile sale, Ghigiu a încadrat decizia partidului în nevoia de „stabilitate” și de concentrare pe ieșirea din criza guvernamentală. Excepția invocată: Dorin Popa, afiliat grupului PSD Întrebat despre deputatul Dorin Popa (ales pe listele POT și afiliat recent grupului parlamentar PSD), care a anunțat că susține suspendarea, Ghigiu a precizat că poziția acestuia nu schimbă linia partidului. „Domnul Popa este afiliat grupului PSD, însă decizia PSD este clară: nu susținem o astfel de inițiativă. Avem nevoie de stabilitate.” Platformă AUR pentru monitorizarea semnăturilor AUR a anunțat că inițiază demersurile pentru suspendarea lui Nicușor Dan, iar George Simion a lansat o platformă online unde pot fi urmăriți și parlamentarii care se alătură inițiativei , conform articolului. În acest moment, singurul ales asociat PSD care a declarat public că susține suspendarea este Dorin Popa. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va respecta legea , dar a evitat să precizeze dacă va publica o declarație de avere a partenerei sale de viață, într-un context în care transparența demnitarilor și a apropiaților lor a reintrat în dezbaterea publică, potrivit Digi24 . Întrebat joi după-amiază, la finalul unei ședințe de Guvern, dacă va urma exemplul președintelui Nicușor Dan, Bolojan a răspuns că, de când ocupă funcții publice și de când există obligațiile privind declarațiile de avere și de interese, a respectat legea și va continua să o facă. Informația a fost transmisă de News.ro, conform aceleiași surse. „Să ştiţi că de când sunt într-o funcţie publică şi de când a apărut legea privind declaraţia de interese sau de avere am respectat întotdeauna legea şi o voi respecta şi în continuare” De ce contează: presiune de reglementare pe extinderea obligațiilor de transparență Tema publicării declarațiilor de avere ale partenerilor de viață a fost adusă în prim-plan după ce Administrația Prezidențială a publicat declarațiile de avere și de interese ale Mirabelei Grădinanu, partenera președintelui Nicușor Dan. Președintele a justificat decizia prin nevoia de a reduce speculațiile, într-un demers prezentat drept unul de transparență. „În spiritul transparenţei şi pentru a înlătura orice speculaţii, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declaraţiile sale de avere şi de interese” Context: amendament AUR la Legea integrității, legat de PNRR Gestul cuplului prezidențial vine pe fondul unui amendament depus de parlamentari AUR la Legea privind integritatea (menționată ca jalon în PNRR), care ar extinde obligația de publicare a veniturilor și către partenerii demnitarilor, nu doar către soți sau soții. În acest cadru, poziționarea premierului interimar rămâne, deocamdată, la nivelul angajamentului general de conformare cu legea, fără un răspuns explicit privind publicarea declarației partenerei sale. [...]
Introducerea în lege a noțiunii de „relație asemănătoare cu cea dintre soți” extinde obligații de declarare a averii și reaprinde discuția despre drepturi legale pentru cuplurile neînregistrate , inclusiv printr-un posibil parteneriat civil, potrivit Digi24 . Modificarea apare în contextul în care Parlamentul a adoptat noua lege a integrității , care schimbă regimul declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor. Printre amendamente se află unul depus de AUR, care prevede că și persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” cu un demnitar trebuie să își publice declarația de avere, la fel ca soțul sau soția. Ce se schimbă, concret, prin noua formulare Dincolo de disputa politică, efectul imediat este unul de reglementare: statul introduce în legislație o categorie de relație care nu este, în prezent, recunoscută ca instituție juridică în Codul Civil, dar căreia îi atașează obligații în zona conflictelor de interese și a transparenței. Teodora Ion-Rotaru, manageră de proiecte la Asociația ACCEPT, a susținut într-o intervenție la Digi24 că această abordare creează un dezechilibru între obligații și protecție legală. „În momentul în care statul instituie obligații pentru oamenii care sunt în relația asemănătoare soților, nu poate să nu se asigure că există și drepturi.” De ce contează: presiune pentru un cadru legal al parteneriatului civil ACCEPT argumentează că introducerea sintagmei poate fi un pas spre recunoașterea juridică a parteneriatului civil și a „familiilor de facto” (cupluri care trăiesc ca o familie, fără căsătorie), inclusiv a cuplurilor LGBT care nu au acces la căsătorie și, potrivit organizației, nici la o alternativă de protecție legală. Ion-Rotaru a invocat și decizii ale Curții Constituționale din ultimii ani, despre care spune că recunosc existența acestor familii și protecția lor prin articolul 26 din Constituție, cu efecte în mai multe domenii (de la legislația penală și procesul penal până la violența domestică și, acum, conflictul de interese). Ce ar aduce parteneriatul civil, în viziunea ACCEPT Reprezentanta ACCEPT a spus că parteneriatul civil ar completa Codul Civil și ar oferi „drepturi concrete” celor care aleg această formă de recunoaștere juridică, menționând, între altele: drepturi de moștenire; acces la spital. În același timp, ea a insistat că protecția legală ar trebui să existe și pentru cuplurile care nu își oficializează relația, adică pentru familiile de facto. Context: controversa din jurul „relației asemănătoare cu cea dintre soți” Introducerea în legislație a sintagmei „relație asemănătoare cu cea dintre soți” a stârnit controverse, în condițiile în care legea atașează obligații de publicare a declarației de avere unei categorii de relație care nu are, în prezent, un pachet echivalent de drepturi în dreptul civil. Rămâne de văzut dacă această schimbare va alimenta inițiative legislative pentru parteneriatul civil sau pentru alte forme de recunoaștere și protecție a familiilor de facto, dincolo de zona strictă a integrității publice. [...]
Valeri Zalujnîi pune sub semnul întrebării pregătirea NATO pentru un război cu Rusia fără „experiența Ucrainei” , sugerând că Alianța ar avea nevoie de lecțiile operaționale acumulate de Kiev înainte de a putea integra eficient Ucraina. Într-o serie de clarificări făcute miercuri, ambasadorul Ucrainei la Londra a reluat ideea că NATO rămâne ancorată în doctrine vechi și trebuie să se transforme pentru a face față amenințărilor actuale, potrivit Digi24 . Zalujnîi, fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a explicat că declarația sa de la începutul săptămânii – când a spus că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO și că nu vede țara în Alianță – a fost legată de faptul că, în opinia sa, NATO ar „trage Kievul în jos” dacă nu își actualizează modul de a gândi și de a conduce operațiuni militare. Miza: adaptarea doctrinelor NATO la războiul modern În intervenția sa, Zalujnîi a insistat că este „pentru NATO” și a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele Alianței, inclusiv prin modificări legislative. În același timp, el a susținut că evoluțiile tehnologice și războiul în curs au împins armata ucraineană într-o zonă de experiență pe care NATO nu o poate ignora. Potrivit lui, în 2026 Ucraina a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități specifice NATO (a menționat arme nucleare, portavioane și avioane F-35), și a aplicat doctrinele de utilizare, însă „resursele s-au epuizat”, iar Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste abordări. „Sunt pregătiți să lupte cu Rusia fără experiența Ucrainei?” În logica sa, NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”, abia apoi urmând să fie pregătită pentru aderarea Ucrainei. Zalujnîi a formulat și o provocare directă pentru statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, el a indicat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite) , o structură de cooperare militară distinctă de NATO. Reacția Kievului: declarațiile ar fi fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a spus că afirmațiile lui Zalujnîi despre perspectivele aderării la NATO au fost scoase din context și au avut ecou larg, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. În declarațiile de luni, Zalujnîi afirmase că, după ani în care a lucrat la adoptarea standardelor NATO și a auzit constant promisiuni privind aderarea, „din păcate” Ucraina „nu va adera niciodată” la această organizație, considerând mai realistă apariția unor alianțe mai restrânse, cu un profil european de securitate militară. [...]
