Știri
Știri din categoria Diverse
Primul Black Friday eMAG din 2011 a expus limitele infrastructurii și ale stocurilor, iar compania a transformat ulterior evenimentul într-un exercițiu anual de „stress test” pentru sisteme și logistică, potrivit Mobilissimo, care citează un interviu cu Iulian Stanciu acordat StartupCafe.
Fostul CEO și co-proprietar eMAG spune că debutul a fost „un dezastru”: sistemele au cedat rapid, iar retailerul a vândut peste stocurile pregătite, ceea ce a dus la o experiență slabă pentru clienți.
Într-un articol publicat de Mobilissimo la 25 noiembrie 2011, publicația amintește că eMAG ar fi avut deja 400.000 de vizitatori unici în primele cinci ore, 34.000 de produse comandate și aproximativ 4 milioane de euro în comenzi, însă site-ul ar fi fost „picat mai toată ziua”.
Stanciu explică faptul că ideea a fost importată după ce a văzut Black Friday în SUA și a remarcat „componenta de spectacol” asociată unei singure zile de reduceri. eMAG a negociat loturi cu furnizorii, a aplicat discounturi și a deschis vânzarea, dar cererea a depășit infrastructura și stocurile.
Problemele au fost suficient de vizibile încât, potrivit lui Stanciu, era oprit pe stradă de oameni, inclusiv cu întrebarea „unde-i produsul?”.
După acel început, compania ar fi tratat edițiile următoare ca pe un exercițiu anual de scalare a infrastructurii, logisticii și sistemelor interne. În interviul citat, Stanciu afirmă că Black Friday a devenit inclusiv un „stress test”, iar volumul gestionat „în urmă cu zece ani” într-o zi de Black Friday ar fi ajuns între timp apropiat de traficul unei zile obișnuite.
Tot el susține că, în edițiile recente, aproximativ 80% dintre produsele incluse ar fi avut cel mai bun preț din anul respectiv și că ziua nu trebuie să fie neapărat profitabilă direct pentru eMAG, întrucât ar aduce clienți, ar permite furnizorilor să câștige cotă de piață și ar împinge infrastructura la limită.
Mobilissimo notează că Black Friday eMAG 2026 este programat pe 6 noiembrie și va fi prima ediție după ieșirea completă a lui Iulian Stanciu din acționariat. În iunie, acesta și-a vândut participația rămasă de 11,77% către Prosus, încheind o perioadă de 17 ani în companie.
În același interviu pentru StartupCafe, Stanciu mai spune că s-a orientat către investiții și că are deja peste 100 de milioane de euro investiți în România, cu obiectivul de a ajunge la un miliard de euro în maximum trei ani.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan își aliniază poziția pentru negocierile bugetului UE 2028–2034 , într-o ședință de lucru la Cotroceni cu patru miniștri, pe tema Cadrului Financiar Multianual , înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie 2026 , potrivit Știrile Pro TV . La întâlnire sunt chemați ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pe lista participanților apar și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, respectiv Reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei. Miza: fondurile europene pentru agricultură și coeziune Discuțiile pregătitoare au loc în contextul în care următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al Uniunii Europene) vizează perioada 2028–2034, iar România urmărește menținerea finanțărilor pentru Politica agricolă comună și Politica de coeziune. Nicușor Dan a transmis recent că o scrisoare semnată împreună cu alte 16 state, adresată prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, are ca obiectiv păstrarea agriculturii și coeziunii ca priorități centrale în viitorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun menținerea nivelului global al finanțării pentru cele două politici și alocarea de resurse suplimentare pentru priorități precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european.” Presiune de calendar și risc de „discontinuitate” a finanțării În același context, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că urmează negocieri „dure și complicate” în UE: unele state, inclusiv România, cer păstrarea finanțării pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și alte cinci țări ar susține reducerea acestor fonduri. Naumescu indică și un risc operațional major pentru beneficiarii de fonduri europene: dacă nu se ajunge la un acord asupra noului buget multianual până la finalul anului în curs, pot apărea întârzieri care să afecteze intrarea în vigoare a finanțărilor de la 1 ianuarie 2028, deoarece 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației de aplicare și pregătirile tehnice. „Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs.” În paralel, președintele a arătat că statele semnatare își reafirmă „disponibilitatea” de a lucra la noi „resurse proprii” ale UE (surse de venit la nivel european), care ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale. [...]
Apelul lui George Simion pentru eliberarea lui Călin Georgescu este prezentat ca un mesaj către instituțiile statului, pe fondul suspiciunilor de politizare a justiției , potrivit Digi24 . Interpretarea îi aparține lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, care a comentat subiectul într-un interviu „În Fața Ta”. Peiu a spus că a înțeles apelul lui Simion ca fiind adresat „instituțiilor statului”, cu scopul de a evita „politizarea actului de justiție penală”, pe care o compară cu perioada în care Traian Băsescu era președinte. În același context, el a afirmat că mesajul ar fi îndreptat către „cei care se presupune că au putere de conducere în România”. AUR încearcă să evite o poziție oficială unitară, dar nu o contrazice Întrebat dacă susține mesajul „Eliberați-l pe Călin Georgescu!”, Peiu a evitat să angajeze partidul, argumentând că nu poate face acest lucru fără acordul unui „for statutar”. Totuși, a adăugat că nu ar fi bine ca AUR să transmită mesaje diferite și a subliniat că președintele partidului are dreptul să angajeze formațiunea. În plus, Peiu a vorbit despre existența unei suspiciuni că arestarea lui Georgescu ar fi fost influențată politic, deși nu a prezentat dovezi, ci a încadrat afirmația la nivel de percepție și întrebare publică. Miza imediată: votul pentru guvern și condiționările politice Înaintea votului pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, George Simion a declarat că AUR nu va vota nicio variantă de guvern până când Călin Georgescu „nu va fi eliberat”. Peiu a nuanțat însă formula, spunând că ideea „nu votăm un guvern” ar trebui înțeleasă ca neparticipare la vot, nu ca vot împotrivă. Din perspectiva funcționării instituționale, mesajele de acest tip ridică presiunea politică în jurul unei decizii aflate în zona justiției și pot complica negocierile parlamentare, în condițiile în care AUR își leagă poziționarea la vot de un subiect aflat în atenția instanțelor. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate alimenta financiar războiul Rusiei , după ce Washingtonul a anunțat un acord cu Moscova privind livrările, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul riscului ca tranzacțiile cu produse petroliere să aducă venituri suplimentare Kremlinului, într-un moment în care UE spune că nu intenționează să reducă presiunea prin sancțiuni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a transmis pe rețeaua X că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse „îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul” și că „nu este momentul” pentru relaxarea măsurilor. Ea a invocat și intensificarea atacurilor rusești, inclusiv „atacuri hibride” împotriva Europei, atât asupra statelor membre UE, cât și asupra aliaților din NATO. În paralel, președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA ar fi suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile. Decizia a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a catalogat-o drept „nedemnă”, conform relatării. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni Uniunea Europeană spune că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în forma actuală, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități. Contextul mai larg, reamintit în articol, este că UE a introdus treptat sancțiuni începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare. [...]
Jandarmeria Capitalei a aplicat amenzi de 101.000 lei după protestele organizate de susținători ai lui Călin Georgescu în zona Arestului Central și la sediul DIICOT , în intervalul 29 septembrie – 9 octombrie 2026, potrivit Libertatea . Măsura are o miză de reglementare: autoritățile invocă nerespectarea procedurii legale pentru adunările publice și efectele asupra accesului și circulației în zone rezidențiale. Amenzi și baza legală invocată Jandarmeria anunță că a aplicat 124 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 101.000 de lei. Sancțiunile au fost date în baza: Legii nr. 60/1991 privind adunările publice; Legii nr. 61/1991 privind normele de conviețuire socială și ordinea publică. Motivul indicat: manifestanții ar fi organizat adunări nedeclarate și ar fi îngreunat accesul în zonele respective, relatează Știrile PRO TV (citată de Libertatea). „Aceste manifestații nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice” De ce au fost invocate măsuri speciale în zona Arestului Central Jandarmeria mai susține că măsurile de ordine au ținut și de caracterul rezidențial al zonei Arestului Central, cu accent pe menținerea accesului locatarilor la locuințe și a condițiilor normale de circulație. „Măsurile dispuse țin cont și de caracterul rezidențial al zonei, în proximitatea obiectivului aflându-se imobile de locuințe, fiind necesară asigurarea permanentă a accesului către acestea, precum și a condițiilor normale de circulație pentru persoanele care locuiesc în zonă” Cinci sesizări penale și apeluri la dispecerat Pe lângă amenzi, jandarmii au întocmit cinci acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală. Potrivit informațiilor prezentate, acestea vizează: amenințare (art. 206 Cod penal); distrugere (art. 253 Cod penal); ultraj (art. 257 Cod penal); două cazuri de port de obiecte periculoase (art. 372 Cod penal). În timpul manifestațiilor, la dispeceratul Jandarmeriei au fost înregistrate 22 de apeluri directe și alte 20 de apeluri redirecționate de la 112. Jandarmeria precizează că, pe durata protestelor, au acționat echipe de dialog care au discutat cu participanții despre importanța declarării legale a adunărilor publice. Contextul protestelor Protestele au avut loc după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu. Acesta este cercetat de procurorii DIICOT pentru coordonarea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar în care un om de afaceri din Buzău ar fi fost prejudiciat cu peste 1,1 milioane de euro. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că democrația nu mai poate fi tratată ca un „câștig definitiv” , pe fondul creșterii populismului și al unor semnale din sondaje privind atașamentul românilor față de valorile democratice, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la evenimentul dedicat Centenarului Partidului Național Țărănesc (PNȚ). În intervenția sa, șeful statului a legat discuția despre populism de ideea de responsabilitate, pe care a descris-o drept „opusul populismului”, insistând că este nevoie de o „luptă” de explicare publică a alternativelor „bazate pe realitate”, nu pe „fantasme”. „Mulți dintre noi am crezut că, odată obținută, o să o avem dintotdeauna. Și vedem că azi e pusă în discuție.” „Vedem, din păcate, o creștere a populismului în România. Și este o luptă pe care trebuie să o ducem fiecare dintre noi pentru a explica oamenilor ce înseamnă responsabilitate și ce înseamnă alternative bazate pe realitate și nu pe diferite fantasme.” Contextul politic invocat: PNȚ ca reper de valori Nicușor Dan a vorbit despre rolul istoric al PNȚ în formarea conștiinței naționale și democratice și în promovarea unor valori precum moralitatea, responsabilitatea, loialitatea față de statul român și demnitatea în viața politică. A amintit și perioada represiunii comuniste, când, potrivit declarațiilor sale, mii de membri ai partidului au fost arestați, prigoniți sau deportați, dar „și-au păstrat valorile”. Președintele a susținut că principiile promovate de PNȚ au influențat și după 1989 aspirațiile societății românești, inclusiv orientarea euroatlantică a României . De ce contează: semnal despre vulnerabilitatea democrației Elementul central al mesajului a fost avertismentul că democrația poate fi contestată inclusiv prin schimbarea atitudinilor publice, invocând rezultatele sondajelor de opinie ca motiv de îngrijorare privind măsura în care românii își proiectează viitorul într-o societate democratică. În același registru, Nicușor Dan a spus că în societate sunt tot mai prezente „pesimismul” și „neîncrederea” și a vorbit despre responsabilitatea generațiilor actuale de a apăra valorile pentru care, în trecut, unii „au luptat” și „s-au sacrificat”. [...]
Importul de motorină rusească anunțat de Donald Trump riscă să devină un pariu economic cu miză electorală , în condițiile în care livrările promise sunt mici raportat la consumul SUA și există incertitudini legate de ritmul intrării pe piață, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează BBC. Decizia ar reprezenta o schimbare majoră de poziție: cu doar trei săptămâni înainte, Trump semnase o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva țărilor care importă petrol și gaze din Rusia. Acum, președintele american susține că Vladimir Putin a acceptat să furnizeze „sute de mii de tone” de motorină către piețele din SUA și la nivel global în lunile următoare. Miza imediată este presiunea internă pe prețurile la energie, amplificată de războiul cu Iranul, într-un moment sensibil politic, cu alegerile de la jumătatea mandatului la câteva săptămâni distanță. Analiza notează că scumpirea combustibilului a afectat popularitatea lui Trump, pe fondul prețurilor mai mari la pompă și al efectelor în lanț care au alimentat inflația. De ce contează economic: cantitatea promisă, prea mică pentru un efect rapid Statele Unite consumă aproximativ 3,6 milioane de barili de motorină pe zi. În acest context, chiar dacă Rusia ar livra cele 300.000 de tone menționate pentru această lună, volumul ar echivala cu aproximativ jumătate din consumul zilnic al SUA, ceea ce sugerează că impactul asupra prețurilor ar putea fi limitat pe termen scurt. În plus, nu există informații publice despre ritmul în care motorina rusească ar intra efectiv pe piață. Analiza mai arată că și capacitatea Rusiei de rafinare a motorinei a fost afectată de atacurile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor – atacuri pe care Trump l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski să le limiteze. Costuri politice și riscuri de credibilitate Potrivit aceleiași surse, nu este clar nici cum ar urma Rusia să furnizeze combustibilul pe piața mondială și ce ar obține în schimb, „în afară de valută forte”. Această zonă de incertitudine îl expune pe Trump la critici, inclusiv din partea aliaților europeni și a unor politicieni americani, care susțin că administrația SUA ar ajunge să finanțeze, indirect, efortul de război al Rusiei. Președintele Ucrainei a criticat acordul, calificându-l drept un „cadou” pentru Putin și avertizând că a permite Rusiei să vândă produse petroliere înseamnă „a investi într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit”. Ce urmează: efectul în prețuri rămâne incert înainte de alegeri În plan intern, Trump încearcă să reducă presiunea economică printr-un pachet de măsuri, inclusiv presiuni asupra aliaților europeni pentru a-și exploata rezervele de petrol, amânarea plății impozitelor federale pe combustibil și autorizarea folosirii unor stocuri destinate agriculturii în transportul rutier interstatal. Într-o postare pe Truth Social, Trump a scris: „Prețuri mai mici pentru americani, în special pentru minunații noștri fermieri, crescători de vite și șoferi de camion, reprezintă prioritatea mea absolută” Totuși, analiza notează că, în ultimele șapte luni, prețurile la energie, combustibil și bunuri de consum au continuat să crească, iar rămâne neclar dacă acordul cu Moscova va produce suficient de repede un efect vizibil pentru alegători. [...]
