Știri
Știri din categoria Diverse
Intervenția Guvernului din Bangladesh a scos un animal rar din circuitul sacrificărilor de Eid al-Adha, după ce un bivol albinos devenit viral pe rețelele sociale a fost preluat și dus la Grădina Zoologică Națională, relatează Antena 3, citând AFP, preluată de Agerpres.
Bivolul, numit „Donald Trump”, ar fi urmat să fie sacrificat joi, cu ocazia Eid al-Adha (Sărbătoarea Sacrificiului), într-o țară cu populație majoritar musulmană. Cu câteva ore înainte, autoritățile au intervenit pentru a salva animalul, care devenise „star” online.
Potrivit materialului, exemplarul este un bivol albinos de 700 de kilograme, descris ca rar, iar smocul de păr blond dintre coarne a fost comparat cu coafura președintelui american. Un specialist în conservarea speciilor de la Grădina Zoologică Națională, Atique Rahman, a spus că animalului i-a fost rezervat un adăpost, i-a fost alocat un paznic și va sta în carantină două săptămâni.
În ultimele săptămâni, bivolul a atras vizitatori la ferma unde era ținut, mulți venind să se fotografieze cu el. Fostul proprietar, Zia Uddin Mridha (38 de ani), a declarat că fratele său i-a dat numele „Donald Trump” ca omagiu pentru „coafura sa extraordinară” și că, de circa o lună, influenceri, curioși și copii au venit în număr mare la ferma din Narayanganj, la periferia capitalei Dhaka.
Fermierul a decis să vândă animalul înainte de Eid al-Adha, însă, după decizia Guvernului de a-l cruța, Poliția a intervenit și l-a recuperat. Șeful Comisariatului Keraniganj din Dhaka, Mohammad Ruhul Quddus, a afirmat că serviciile de creștere a animalelor au cerut preluarea bivolului „pentru că este un animal rar”.
În Bangladesh, peste 12 milioane de animale – capre, oi, vaci și bivoli – urmează să fie sacrificate de Eid al-Adha, una dintre puținele ocazii în care familiile foarte sărace consumă carne, potrivit aceleiași surse.
Specialiștii agenției citate în articol au estimat că bivolul este „încă foarte tânăr” și ar putea trăi „câțiva ani buni” de acum înainte.
Recomandate
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
Declarațiile Varșoviei despre superioritatea militară a NATO ridică miza descurajării și a costurilor pentru Rusia , într-un moment în care Polonia își întărește măsurile de securitate la granița cu Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că NATO ar învinge „destul de repede” Rusia într-un scenariu în care Moscova ar ataca și Alianța „și-ar da jos mănușile”, invocând în special „superioritatea covârșitoare” la nivelul puterii aeriene. Declarațiile au fost făcute pe 12 septembrie, la reuniunea anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Argumentul central: avantajul aerian și capacitatea de lovire „în adâncime” Sikorski a estimat că puterea aeriană combinată a NATO ar însemna „aproximativ 2.500 de aeronave” și a afirmat că avantajul ar rămâne „covârșitor” chiar și fără Statele Unite. El a menționat, totodată, capabilități precum F-35 și JASSM (rachete aer-sol cu rază mare), fără a oferi cifre actualizate. În același registru, șeful diplomației poloneze a comparat potențialul Europei de a lovi infrastructura energetică a Rusiei cu campania Ucrainei împotriva rafinăriilor rusești, afirmând că, dacă Ucraina a scos din funcțiune „jumătate din capacitatea de rafinare” a Rusiei în șase luni, Europa ar putea face același lucru „în șase săptămâni” și ar putea opri și cealaltă jumătate. Mesajul de descurajare: „un preț incredibil de costisitor” Sikorski a îndemnat Europa să îl convingă pe Vladimir Putin că orice agresiune împotriva Europei ar avea un preț „incredibil de costisitor”. El a mai spus că bugetele de apărare cumulate ale statelor baltice și nordice depășesc pe cele ale Rusiei, dar a recunoscut că Europa nu are încă autonomie deplină în domeniul apărării. Reacția Moscovei și disputa de interpretare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , l-a acuzat pe Sikorski de „rusofobie a creierului”, într-o postare pe Telegram, și a susținut că acesta ar fi afirmat că Polonia ar putea învinge rapid Rusia. În material se precizează însă că Sikorski se referea la un potențial conflict Rusia–NATO, nu la un război Polonia–Rusia. Context operațional: consolidarea securității Poloniei Declarațiile vin pe fondul întăririi măsurilor de securitate ale Poloniei după atacuri rusești asupra Ucrainei în apropierea frontierei poloneze, inclusiv după atacul din 13 septembrie asupra unui tren de pasageri în gara Yahodyn, la câțiva kilometri de Polonia. În același context, articolul notează diferențe de ordin cantitativ la nivel național: Polonia ar avea aproximativ 75–80 de avioane de luptă, iar Rusia ar opera aproximativ 300, în timp ce estimarea de 2.500 de aeronave se referă la capacitatea combinată a NATO. [...]
Moartea raportată a unui comandant de armată rus ridică miza loviturilor asupra centrelor de comandă din Donețk , într-un moment în care astfel de atacuri pot afecta direct coordonarea operațională a forțelor ruse din sud-estul Ucrainei, potrivit Digi24 . Publicația notează că mass-media ruse pro-război susțin că generalul-locotenent Serghei Milhakov , comandantul Armatei a 51-a din Districtul Militar Sudic, ar fi murit într-un atac cu rachete asupra cartierului general al armatei. Informațiile disponibile indică faptul că Milhakov ar fi fost ucis într-un atac cu rachete desfășurat pe 26 august împotriva posturilor de comandă principale și de rezervă ale forțelor ruse din Donețk, potrivit publicației ucrainene 24tv.ua . Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a raportat că, pe 26 august și în noaptea de 27 august, aceste posturi de comandă din Donețk au fost lovite de rachete. Ce se știe despre Milhakov și de ce contează Digi24 amintește că Milhakov a participat la planificarea și organizarea invaziei ruse în Ucraina, începută la 24 februarie 2022. În 2024, Vladimir Putin i-a acordat personal titlul de „Erou al Rusiei”, un detaliu care sugerează statutul său în ierarhia militară și politică de la Moscova. Totodată, articolul menționează acuzații apărute anterior în spațiul public, bazate pe relatări ale mass-media ucrainene și pe surse OSINT (informații din surse deschise), care ar fi indicat existența unor rețele clandestine de trafic și corupție în Armata a 51-a sub comanda lui Milhakov. Printre acuzațiile citate se numără vânzarea de droguri către trupe, contrabandă cu țigări și abuzuri de putere, inclusiv constrângeri asupra subordonatelor, pe baza unor mesaje private piratate. Confirmări oficiale lipsă și context recent La începutul anului 2026, s-a raportat că Milhakov ar fi fost demis după o ofensivă eșuată la Dobropillia și pierderi mari de personal și echipament blindat, mai notează Digi24. Partea rusă nu a confirmat deocamdată informațiile privind decesul generalului-locotenent Serghei Milhakov, iar relatarea rămâne, în acest stadiu, bazată pe surse media și raportări publice din Ucraina. [...]
Scuzele oficiale ale Franței pot debloca numirea ambasadorului la Washington , după ce o dispută pe tema drepturilor omului a dus la un gest rar al SUA la ONU și a întârziat instalarea reprezentantului francez în capitala americană, potrivit Digi24 . Episodul a pornit de la o postare pe platforma X, la sfârșitul lunii iulie, în care misiunea Franței pe lângă Națiunile Unite la Geneva a criticat SUA pentru că s-au alăturat unor țări precum Rusia și Coreea de Nord și au votat împotriva prelungirii mandatului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Mesajul a provocat nemulțumirea Washingtonului, iar delegația americană a părăsit sala în timpul discursului reprezentantului Franței la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit informațiilor citate de Reuters, Parisul a transmis acum că „regretă” criticile. Misiunea permanentă a Franței la ONU, la Geneva, a precizat: „Misiunea Permanentă a Franței pe lângă ONU la Geneva regretă mesajul postat pe X la 25 iulie 2026, care punea sub semnul întrebării angajamentul SUA față de drepturile omului.” În același comunicat, diferența de opinii este descrisă ca fiind legată de „un singur vot, nu apărarea drepturilor omului”. Ministerul francez de Externe a refuzat să facă alte comentarii. Din partea americană, un oficial al Departamentului de Stat a reacționat printr-un mesaj de deschidere, semnalând că Washingtonul consideră incidentul închis și vrea reluarea cooperării: „Luăm act de declarația Franței și o apreciem; așteptăm cu interes să colaborăm pentru promovarea valorilor și intereselor comune.” Miza: relația bilaterală și blocajul pe numirea ambasadorului În momentul escaladării, surse politice au indicat că SUA luau în calcul blocarea numirii candidatului propus de Franța pentru funcția de ambasador la Washington. Scuzele ar putea „deschide calea” pentru aprobarea lui Aurélien Lechevallier , diplomatul propus de Paris pentru acest post, notează materialul, menționând că despre scuze a relatat și cotidianul francez Le Monde. Pentru mediul economic, semnalul relevant este reducerea riscului de fricțiuni diplomatice între doi aliați majori, într-un moment în care un blocaj la nivel de ambasador poate complica coordonarea pe dosare cu impact direct asupra companiilor (de la reglementări și sancțiuni până la cooperare în organizații internaționale). [...]
Grecia își întărește prezența pe insule prin stimulente financiare , pe fondul unei noi runde de tensiuni cu Turcia privind inițiative maritime contestate de Atena, potrivit Digi24 . Premierul Kyriakos Mitsotakis a transmis un mesaj de „pace” și „dialog”, dar a reafirmat că Grecia nu va accepta „amenințări” și că este pregătită să-și apere „integritatea națională și drepturile suverane”. Declarațiile au fost făcute la finalul unei vizite de trei zile pe insula Kastellorizo (Megisti), aflată lângă granița maritimă dintre Grecia și Turcia, în apropierea coastelor vestice ale Turciei. Mitsotakis a legat simbolic insula de frontiera externă a Uniunii Europene, afirmând că „granițele Greciei coincid cu cele ale Europei”. „Nu amenințăm pe nimeni. Dar nu acceptăm nici amenințări” „Suntem pregătiți să ne apărăm integritatea națională și drepturile suverane” Pachet de măsuri pentru o insulă cu sub 600 de locuitori Pe lângă mesajul politic, premierul grec a anunțat un pachet de măsuri financiare pentru susținerea populației insulei, care are mai puțin de 600 de locuitori. Conform informațiilor publicate, măsurile includ: ajutoare și subvenții pentru funcționarii publici care lucrează pe insulă; stimulente pentru a încuraja alți cetățeni greci să se stabilească acolo. Contextul: dispută legată de „parcuri naționale marine” anunțate de Turcia Mesajul vine după ce, în august, Turcia a anunțat crearea unui „parc național marin” format din două zone marine protejate: în largul coastelor turcești din Fethiye și Kas (sud), precum și în nordul Mării Egee și în largul Dardanelelor, în jurul unor epave militare din Primul Război Mondial. Atena a considerat „ilegală” crearea acestor „parcuri marine”, susținând că sunt situate în zone dincolo de apele teritoriale turce. La începutul lunii septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei a denunțat inițiativa și a înaintat un protest către Ankara, argumentând că astfel de demersuri afectează climatul de bună vecinătate și eforturile de menținere a unor relații de înțelegere reciprocă între cele două țări. [...]
Google Photos testează o reproiectare amplă a instrumentelor de adnotare , o schimbare care ar putea reduce pașii necesari pentru editări rapide direct în aplicație și ar uniformiza experiența de lucru cu stiloul, markerul și textul, potrivit Android Headlines . Publicația scrie că Google experimentează o „revizuire majoră” a setului de unelte de tip markup (adnotare peste imagine), adică funcțiile folosite pentru a desena, evidenția sau adăuga text pe fotografii și capturi de ecran. Miza practică este una operațională: aceste instrumente sunt folosite frecvent pentru partajări rapide (de exemplu, pentru a ascunde informații, a indica un detaliu sau a adăuga o notă), iar o interfață mai coerentă poate scurta timpul de lucru și reduce fricțiunea în utilizare. Ce se schimbă, pe scurt Testul vizează instrumentele încorporate de: stilou (pentru desen liber), marker/evidențiator (pentru subliniere sau accentuare), text (pentru inserarea de etichete sau explicații). Android Headlines nu indică o dată de lansare la scară largă și nici nu confirmă că modificările vor ajunge identic la toți utilizatorii, fiind vorba despre o testare. De ce contează pentru utilizatori și pentru produs Google Photos este una dintre aplicațiile-cheie din ecosistemul Google pentru gestionarea și editarea fotografiilor, iar ajustările la instrumentele de adnotare țin de „munca de zi cu zi” în aplicație, nu de funcții rare. Dacă reproiectarea intră în versiunea stabilă, impactul se vede în: viteză mai bună pentru editări simple înainte de trimitere, consistență între unelte (stilou/marker/text), o experiență mai previzibilă pentru utilizatorii care folosesc Photos și ca instrument de „captură + notare”. Ce urmează În lipsa unor detalii oficiale despre calendar, rămâne de văzut dacă testul se extinde și când ar putea fi inclus într-o actualizare publică. Până atunci, schimbarea trebuie tratată ca una aflată în evaluare, care poate fi ajustată sau chiar retrasă înainte de lansare. [...]
