Știri
Știri din categoria Diverse
Numirea unei tinere jurnaliste din presa pro-Trump în echipa de comunicare a Casei Albe reaprinde disputa despre accesul presei și controlul mesajului oficial, pe fondul unei controverse legate de postări mai vechi din mediul online, potrivit Digi24.
Beni Rae Harmony, în vârstă de 24 de ani, a fost recrutată ca purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe la câteva zile după ce l-a intervievat pe Donald Trump pentru postul conservator Real America’s Voice. Administrația Trump a prezentat-o drept „o voce de încredere pentru mișcarea MAGA”, notează Le Figaro.
Potrivit The Guardian, numirea a stârnit polemici după reapariția unei fotografii publicate în 2021, în care Harmony apare purtând un tricou cu o insultă la adresa lui Joe Biden și ținând o pușcă de asalt, în fața unor decorațiuni de Crăciun. Fotografia este distribuită online, inclusiv într-o postare indicată de Digi24 pe platforma X, aici: Imaginea publicată în 2021.
Digi24 arată că Harmony nu a dorit să răspundă criticilor. În schimb, Anna Kelly, adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, a apărat numirea, spunând:
„Va fi o completare excepțională pentru echipa de comunicare a președintelui Trump.”
Dincolo de episodul de imagine, numirea se înscrie într-o politică mai largă a Casei Albe: corespondenții aleși pentru a-l intervieva sau a-l urmări pe președinte provin din instituții media favorabile lui Donald Trump, în timp ce alții sunt lăsați pe margine în anumite deplasări, potrivit Digi24.
Publicația menționează că, în astfel de situații, au fost excluși recent corespondenți ai unor redacții precum CNN, Politico sau MS NOW (așa cum apare în textul sursă). În acest context, recrutarea unei foste corespondente de la Real America’s Voice este relevantă pentru modul în care administrația își gestionează relația cu presa și fluxul de informații din jurul președintelui.
Înainte de a ajunge la Casa Albă, Harmony a avut un traseu în zona organizațiilor și mediilor conservatoare, conform Digi24:
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre atribuțiile exacte ale noului rol, rămâne de văzut dacă numirea va produce schimbări vizibile în modul de relaționare al Casei Albe cu presa tradițională și în criteriile de acces la evenimentele prezidențiale.
Recomandate
Elon Musk își redenumește compania de AI pentru a se alinia mesajului politic al lui Trump , o mișcare care arată cât de mult contează, în acest moment, poziționarea publică și terminologia în jurul tehnologiilor emergente. Potrivit Digi24 , Musk a confirmat că firma sa SpaceXAI va fi redenumită SpaceXSI, în linie cu demersul președintelui american Donald Trump de a promova termenul „superinteligență” în loc de „inteligență artificială”. Musk a făcut anunțul duminică, ca răspuns la o întrebare pe platforma sa X, iar confirmarea a fost explicită: „Da, vom face această schimbare”. Ce se schimbă, concret Redenumirea vizează compania SpaceXAI, care va deveni SpaceXSI. Contextul este unul recent: compania a fost formată prin fuziunea dintre xAI (firma lui Musk care concurează cu OpenAI și Anthropic) și divizia sa SpaceX, potrivit Agerpres. De ce contează: terminologia devine instrument de poziționare În ultimele săptămâni, Trump a insistat pentru folosirea termenului „superinteligență” pentru inteligența artificială, susținând că denumirea actuală face ca tehnologia să pară „falsă”. În acest cadru, schimbarea de nume a companiei lui Musk funcționează ca un semnal public de aliniere la narativul promovat de președintele SUA. Context politic: relația Musk–Trump, din nou în apropiere Musk a fost printre cei mai apropiați aliați ai lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat, însă relația s-a răcit ulterior, parțial din cauza unui proiect de lege privind impozitele. Între timp, cei doi „au ajuns din nou, se pare, la reconciliere”, notează Digi24. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul efectiv al redenumirii sau despre eventuale implicații operaționale (rebranding, modificări juridice sau comerciale) ale schimbării. [...]
Diana Șoșoacă a contestat la Cotroceni legitimitatea președintelui și a folosit consultările pentru desemnarea premierului ca platformă de presiune politică, susținând că poate negocia „cu absolut toate forțele politice” pentru formarea unui guvern, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni, după consultările de la Palatul Cotroceni , în contextul discuțiilor pentru desemnarea unui prim-ministru. Șoșoacă a spus că întâlnirea a durat 34 de minute și că i-a transmis lui Nicușor Dan că nu îl recunoaște ca președinte. Mesajul politic: guvern „de criză” și disponibilitate de negocieri Președinta SOS România a afirmat că, „având în vedere situația dezastruoasă a României”, formațiunea sa ar putea discuta cu toate partidele pentru a construi un guvern „să scoată țara din criză”. În același timp, a criticat negocierile politice, susținând că discuțiile dintre partide ar fi centrate pe funcții și împărțirea pozițiilor. Șoșoacă a mai declarat că și-ar dori alegeri anticipate, dar a susținut că există limite constituționale în actualul context, invocând faptul că „termenul de interimar nu există în Constituția României”. „Cine să conducă guvernul?” Răspunsul: Diana Șoșoacă Șoșoacă a relatat că a fost întrebată de șeful statului cine ar trebui să fie premier și a răspuns că ea ar trebui să conducă Guvernul. Tot ea a susținut că un guvern condus de Șoșoacă nu ar fi votat în Parlament, afirmând că parlamentarii ar ajunge „la pușcărie” și că li s-ar confisca averile. Contextul declarațiilor și mesajul public înainte de consultări În intervenția de după consultări, Șoșoacă a legat data de 5 octombrie 2026 de împlinirea a „doi ani” de la ceea ce a numit „act de lovitură de stat” al Curții Constituționale, referindu-se la anularea candidaturii sale, pe care a descris-o drept „delict de opinie”. Înainte de întâlnirea de la Cotroceni, ea a scris pe Facebook mesajul: „LA COTROCENI! DEMOCRAȚIA A MURIT! TRĂIASCĂ REGINA!”, potrivit aceleiași surse. [...]
A patra nominalizare de premier redeschide miza bugetului pe 2027 și a stabilității guvernării , după ce trei încercări anterioare de formare a Executivului au eșuat, potrivit Antena 3 , care relatează că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu candidat pentru funcția de prim-ministru. Din informațiile disponibile în materialul Antena 3, detaliile despre calendarul consultărilor, componența echipei sau liniile programului de guvernare nu sunt prezentate. În consecință, impactul concret asupra politicilor economice rămâne, deocamdată, dependent de formarea unei majorități parlamentare și de negocierile care urmează. Ce înseamnă desemnarea, din perspectiva funcționării statului Nominalizarea vine într-un context în care România are nevoie de un guvern cu susținere parlamentară pentru decizii cu efect direct asupra economiei, în special pentru pregătirea bugetului pe anul următor și pentru asigurarea continuității administrative. În lipsa unei majorități, procesul de adoptare a unor măsuri fiscale și de cheltuieli publice poate rămâne blocat sau întârziat. Reacția PNL: discuții și decizie la votul de învestitură O reacție politică relevantă a venit din partea PNL, consemnată de Digi24 : partidul spune că „ia act” de desemnare și anunță că va avea discuții cu premierul desemnat, urmând să analizeze programul de guvernare, prioritățile și echipa propusă, înainte de a decide cum va vota la învestitură. În același material, Digi24 notează că aceasta este a patra desemnare făcută de președintele Nicușor Dan, după trei tentative eșuate de formare a unui nou guvern. Ce urmează Următorul pas este conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un guvern și trecerea prin votul de învestitură. Până la clarificarea sprijinului politic și a programului de guvernare, rămâne incertă direcția măsurilor economice și ritmul în care pot fi luate decizii bugetare. [...]
Ucraina a folosit cu succes turele robotizate cu IA pentru a doborî drone rusești , o schimbare cu impact operațional direct asupra apărării antiaeriene, dar care vine, deocamdată, cu limitări tehnice de acoperire, potrivit Știrile Pro TV . Forțele Aeriene ucrainene au anunțat prima utilizare reușită a unor turele robotizate pentru doborârea dronelor rusești cu motor cu reacție, în special a modelului „Geran-5”, informație relatată de Ukrainska Pravda. Declarațiile sunt atribuite purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat , citat de News.ro. Ce schimbă, concret, turelele ghidate de inteligență artificială Ihnat spune că sistemele folosesc „viziune artificială” (tehnologie prin care un calculator „vede” și recunoaște ținte din imagini) și că introducerea inteligenței artificiale a redus „eroarea umană” și a îmbunătățit calculele tehnice necesare pentru angajarea țintelor. „Utilizarea tehnologiilor inovatoare şi a inteligenţei artificiale a eliminat eroarea umană şi a îmbunătăţit calculele tehnice. Pentru doborâre se foloseşte tocmai viziunea artificială.” Potrivit aceleiași surse, turelele sunt instalate inclusiv pe poduri, iar cu ajutorul lor ar fi fost doborâte și drone cu reacție, inclusiv „Geran-5”. De ce utilizarea este, deocamdată, limitată Oficialul ucrainean precizează că folosirea acestor turele este restrânsă în prezent din cauza razei mici de acțiune. Motivul invocat: arma principală a turelei este mitraliera, ceea ce limitează distanța la care poate fi angajată eficient o țintă. Unde sunt instalate și ce extindere este planificată Pe 4 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că în Kiev au fost instalate deja peste 12 turele pentru a contracara dronele cu reacție, iar alte 8 sunt planificate pentru regiunea Kiev. În context, materialul notează că Kievul a devenit în ultima perioadă ținta unor atacuri zilnice ale Rusiei, fiind vizate în premieră inclusiv podurile din capitala ucraineană. [...]
Aproape 1,4 milioane de locuri de muncă depind de 13.000 de companii de top , care au cumulat afaceri de aproape 300 de miliarde de euro și un profit din exploatare de 26,5 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), relatează Știrile Pro TV . Miza economică a clasamentului este concentrarea: un număr relativ mic de firme susține o parte semnificativă din activitatea și ocuparea din economie. Datele provin din „ Topul Național al Firmelor 2026 ”, realizat de CCIR pe baza analizării a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile. Dintre acestea, 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, conform metodologiei camerelor de comerț județene. Cifrele-cheie: creștere a veniturilor, profitabilitate de 8,86% În total, 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții în cele șapte domenii analizate au raportat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior. Profitul din exploatare a urcat cu 2,39%, până la 26,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă 8,86% din cifra totală de afaceri, potrivit CCIR. Aceste firme au, cumulat, 1.373.720 de salariați. Unde se face cifra de afaceri și unde se face profitul Structura pe sectoare arată o diferență între „greutatea” în venituri și cea în profit: Comerțul are cea mai mare pondere în cifra de afaceri: 43,54% . Urmează industria cu 33,31% și serviciile cu 12,66% . Ca număr de companii, industria și serviciile domină clasamentul: 34,39% , respectiv 28,77% . La profitabilitate, industria rămâne sectorul principal: concentrează 36,12% din profitul total al companiilor clasate și are o marjă de profit de 9,6% , conform CCIR. Ce urmărește clasamentul și de ce contează CCIR precizează că ierarhia este construită pe cinci indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat. Într-o declarație citată în material, președintele CCIR, Mihai Daraban , susține că datele din top contrazic parțial percepția publică despre o economie „în dificultate”, indicând că există companii care „investesc, produc și generează profit”, deși „există probleme reale” în economie. Pentru mediul de afaceri și autorități, concluzia practică este că performanța și ocuparea sunt puternic ancorate în acest nucleu de companii: evoluția lor are efect direct asupra veniturilor bugetare, pieței muncii și lanțurilor de furnizori. [...]
Premiul Nobel pentru Medicină 2026 validează optogenetica drept instrument-cheie pentru cercetarea creierului , o metodă care permite controlul activității neuronale cu ajutorul luminii și care a accelerat cartografierea circuitelor implicate în memorie, emoții și comportament, potrivit Digi24 . Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde premiul din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, conform anunțului citat de nobelprize.org . De ce contează: o metodă care schimbă modul de lucru în neuroștiințe Optogenetica este descrisă ca o metodă care permite „demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu”, iar laureații „au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, potrivit comunicatului care însoțește anunțul. Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, a declarat: „Optogenetica oferă oportunități de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”. Cine sunt laureații Digi24 prezintă profilurile celor trei cercetători: Karl Deisseroth (n. 1971) – cercetător și medic la Centrul Medical al Universității Stanford (SUA), profesor în cadrul aceleiași universități; Peter Hegemann (n. 1954) – specialist în neuroștiințe, profesor de biofizică experimentală la Universitatea Humboldt din Berlin (Germania); Georg Nagel (n. 1953) – biofizician, profesor la Universitatea din Würzburg (Germania). Cum s-a ajuns la optogenetică Potrivit explicațiilor din comunicat, punctul de plecare a fost cercetarea lui Peter Hegemann asupra modului în care o algă unicelulară (Chlamydomonas) se orientează către lumină. La începutul anilor 2000, Hegemann și Georg Nagel au descoperit canalrodopsina , o proteină care, expusă la lumină albastră, deschide un canal prin care ionii pătrund în celulă și generează un impuls electric. Ulterior, Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în celulele nervoase și a arătat că iluminarea cu lumină albastră poate declanșa un semnal nervos; descoperirea a fost publicată în 2005, iar doi ani mai târziu metoda a fost făcută să funcționeze în creierul șoarecilor vii. Această tehnică de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii este numită astăzi optogenetică. [...]
