Știri
Știri din categoria Diverse
Asigurarea unor roboți industriali intră, în premieră, pe piața locală, după ce un robot umanoid și un robot patruped („câine-robot”) au fost incluși într-o poliță în România, cu o valoare cumulată de peste 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei), potrivit Digi24.
Polița a fost încheiată de Asirom Vienna Insurance Group, în parteneriat cu Safety Broker, iar companiile implicate spun că este prima asigurare de acest tip de pe piața românească. Înainte de emitere, specialiștii au analizat caracteristicile tehnice ale echipamentelor, modul de utilizare și riscurile asociate.
Asirom și Safety Broker nu au comunicat o serie de elemente esențiale pentru evaluarea concretă a produsului:
În plus, materialul arată că, în utilizarea unor astfel de roboți, apare atât riscul de avariere a echipamentelor, cât și riscul de pagube produse în timpul operării, însă nu este precizat dacă polița acoperă ambele categorii.
Robotul umanoid este un Unitree H2, echipat cu sistemul NVIDIA Jetson Thor, cu o înălțime de aproximativ 1,82 metri și 31 de grade de libertate, caracteristici care îi permit mișcări complexe și control precis al posturii.
Al doilea echipament este un robot patruped industrial Unitree A2, descris ca util pentru verificarea unor spații, transport de echipamente, intervenții pe teren dificil și preluarea activităților repetitive sau periculoase pentru oameni.
Cazul indică apariția unei cereri noi în asigurările corporate, odată cu intrarea roboților umanoizi și industriali în activități curente. Mădălin Roșu, președintele Directoratului Asirom, a explicat rațiunea din spatele produsului:
„Pe măsură ce noile tehnologii intră în activitatea companiilor, apar și nevoi noi de protecție. Rolul nostru este să înțelegem aceste riscuri și să construim soluții relevante.”
Reprezentanții celor două companii estimează că astfel de polițe ar putea deveni mai frecvente pe măsură ce utilizarea roboților se extinde în firme.
Recomandate
Un furt de 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei) ridică presiunea pe securitatea și trasabilitatea vinurilor premium în Italia, după ce 30.000 de sticle au fost sustrase de la crama Marchesi Antinori din Toscana, potrivit Digi24 . Cazul este descris drept cel mai mare furt de vin din țară, conform informațiilor publicate de Corriere della Sera, citate de agenția EFE. Furtul ar fi avut loc sâmbătă seara, când șapte indivizi mascați au sustras lăzi cu mii de sticle de vin roșu de înaltă calitate, din recolta 2023. Hoții au dezactivat sistemul de alarmă și au încărcat marfa în două camioane, iar angajații cramei au descoperit lipsa abia luni dimineață, la revenirea la serviciu. Directorul executiv al cramei, Renzo Cotarella , a declarat pentru publicația italiană că prețul sticlelor furate variază între 150 și aproape 500 de euro. În acest context, el a susținut că ar fi vorba despre o bandă „foarte bine antrenată”, posibil aceeași care ar fi jefuit și alte crame în ultimele luni. Impact: risc de piață gri și verificări mai stricte în lanțul de distribuție Reprezentanții cramei spun că încearcă să identifice unde ar putea fi revândut vinul, argumentând că o apariție bruscă a unor cantități mari din aceste etichete ar putea trezi suspiciuni. Compania anunță că își informează clienții din întreaga lume și îi avertizează să fie atenți la ofertele din afara canalelor oficiale. Indiciu de „furturi la comandă” și precedent recent Potrivit Corriere della Sera, există suspiciunea că astfel de furturi ar fi comise „la comandă”. Publicația dă ca exemplu un caz din septembrie, la crama Conterno Fantino din Monforte d’Alba, de unde au fost furate 3.000 de sticle de Barolo Sori Ginestra, cu o valoare totală estimată între 300.000 și 400.000 de euro. Marchesi Antinori, cu sediul în Florența, este una dintre cele mai mari crame din Italia, cu o istorie care datează din 1385. Afacerea de familie are venituri anuale de aproximativ 263 de milioane de euro și deține terenuri și podgorii în mai multe regiuni italiene, dar și în California (SUA) și Chile. [...]
Escaladarea tensiunilor sectare în Irak, Siria și Liban riscă să destabilizeze securitatea regională și să genereze noi valuri de refugiați spre Europa , pe fondul unor decizii și mesaje ale administrației Trump care apasă pe falii interconfesionale vechi, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy . Materialul descrie cum, la Washington, violențele etnice și religioase declanșate după invazia SUA în Irak și amplificate ulterior de ascensiunea Statului Islamic (ISIS) au ajuns să fie tratate ca un capitol închis, deși în regiune rămân o realitate „vie”. În acest context, promovarea ideii ca forțele conduse de președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, să „se ocupe de Hezbollah”, combinată cu presiunea pentru dezarmarea milițiilor șiite din Irak, este prezentată ca un pariu cu potențial „catastrofal”. Irak: dezarmarea milițiilor șiite, între impas și risc de colaps al securității În Irak, noul prim-ministru Ali al-Zaidi , susținut de Donald Trump, a promis dezarmarea forțelor formate în timpul ultimei runde de violențe interconfesionale. Termenul limită inițial a fost 30 septembrie, dar militanții pro-iranieni au refuzat, iar Zaidi a mutat ulterior termenul în iunie 2027, insistând că dezarmarea „nu este negociabilă”. Analiza indică un impas cu două direcții posibile: fie dezarmarea milițiilor apropiate de Teheran, fie consolidarea controlului statului asupra securității sub autoritatea guvernului condus de al-Zaidi. Un punct sensibil este rolul Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), care includ zeci de miliții șiite. Purtătorul de cuvânt al PMF, Mouhanad al-Oqabi, avertizează că securitatea Irakului „s-ar prăbuși într-o clipă” dacă PMF ar abandona pozițiile pe care le ocupă în țară. Liban: Hezbollah și riscul extinderii conflictului În Liban, unde puterea politică este împărțită oficial între 18 comunități religioase recunoscute, situația este descrisă drept „și mai explozivă”. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a reiterat că soarta armelor grupării nu poate fi decisă de Washington sau Israel. „Nimeni din afara Libanului nu are nimic de-a face cu armele.” Hezbollah ar fi transmis că ar accepta discuții despre integrarea arsenalului său cu cel al forțelor de apărare națională, dar numai în condițiile unei înțelegeri care să protejeze sudul țării de noi incursiuni ale armatei israeliene – un scenariu considerat improbabil „prea curând”. În paralel, facțiunile șiite din Irak aliate cu Iranul au avertizat că un atac al forțelor siriene loiale lui al-Sharaa asupra Hezbollah sau împotriva mișcărilor șiite din Liban ar fi tratat ca o „declarație de război”, cu riscul unui răspuns militar din partea Irakului. Intervenția Siriei în Liban ar putea, în acest tablou, să mobilizeze comunități sunnite de partea Damascului și să atragă în luptă grupări șiite din Irak. Semnele „haosului”: strămutări masive și risc de noi valuri spre Europa Digi24 notează că primele semne ale unei posibile degradări rapide a situației sunt deja vizibile: în jur de un milion de oameni au fost strămutați în Liban, iar peste 200.000 au trecut granița spre Siria doar în luna martie, potrivit datelor ONU. Analiza avertizează că o nouă rundă de violențe în Irak, Siria și Liban ar putea: alimenta din nou ascensiunea extremiștilor, inclusiv a Statului Islamic; produce noi victime și „gropi comune”; declanșa un nou val de refugiați care ar ajunge în Iordania și Turcia, iar ulterior în Europa. În plus, consecințele ar lovi în primul rând civilii și comunitățile cu cel mai mic control asupra situației: șiiții ar putea fi tratați drept agenți ai Iranului, sunniții drept jihadiști sau aliați ai statelor din Golf, iar alawiții drept urmașii unui regim eșuat; comunități mai mici, precum yazidiții, creștinii și druzii, ar rămâne prinse între tabere mai puternice. [...]
Programul de guvernare pregătit de echipa premierului desemnat Luca Niculescu pune presiune pe buget prin creșteri de venituri, dar promite că va păstra ținta de stabilitate fiscală , potrivit Libertatea . Direcțiile anunțate vizează atât sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, cât și reluarea procesului legislativ pentru salarizarea unitară în sectorul public. Prioritate: creșterea veniturilor pentru pensionarii cu pensii mici Una dintre primele decizii asumate în pachetul de măsuri este identificarea unor „pârghii financiare” care să permită majorarea veniturilor românilor cu pensii mici. Motivația invocată este impactul inflației și al creșterii costului vieții, resimțit mai puternic de această categorie. În același timp, viitorul executiv leagă aceste măsuri de un efort mai larg de consolidare fiscală, pe care spune că vrea să îl dubleze cu măsuri de „solidaritate socială”. Legea salarizării unitare revine pe agenda Guvernului Pentru sectorul public, Luca Niculescu anunță reluarea consultărilor oficiale pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare. Obiectivul declarat este un sistem „mai echitabil și predictibil”, cu un calendar de aplicare și cu o implementare adaptată „posibilităților reale ale bugetului de stat”. Din perspectiva mediului economic, reluarea acestui proiect are relevanță prin potențialul de a fixa reguli mai stabile pentru cheltuielile de personal din sectorul public, dar și prin riscul de costuri suplimentare dacă nu este corelat cu spațiul bugetar disponibil. Ce urmează: negocieri și dialog social Implementarea măsurilor nu ar urma să fie făcută unilateral. Programul de guvernare va fi discutat într-un cadru de dialog social cu partenerii de coaliție, sindicate și patronate, într-o încercare de a echilibra protejarea veniturilor populației cu reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității financiare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, un calendar ferm sau valori concrete pentru majorări, ci doar direcțiile și principiile de lucru anunțate de premierul desemnat. [...]
Declarațiile lui Trump despre „pace” și presiunea pentru schimbarea conducerii Ucrainei riscă să complice negocierile și să prelungească incertitudinea regională , potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a spus că Vladimir Putin „ar dori” o înțelegere pentru a opri războiul, dar l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că refuză un compromis. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, după o convorbire telefonică avută vineri cu liderul de la Kremlin. Întrebat ce i-a transmis Putin, Trump a răspuns că acesta „și-ar dori foarte mult să vadă o înțelegere”, susținând că Rusia ar vrea un acord „dintr-un motiv sau altul”, însă Zelenski nu. Presiune politică directă asupra Kievului În același context, Trump a cerut explicit schimbarea președintelui Ucrainei, afirmând că a venit timpul ca țara să „aibă un nou președinte”. Totodată, el a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de hidrocarburi. „Sugerez să obțină un nou lider care poate ajunge la un acord” cu Rusia Reacție din partea Kremlinului: mesajul emisarului economic Kirill Dmitriev , emisar special al Kremlinului pentru cooperare economică, a salutat apelul lui Trump privind alegerea unui nou președinte al Ucrainei, descriind declarațiile liderului american drept „iconice și istorice”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În lipsa unor detalii despre eventuale condiții de negociere sau pași concreți, rămâne neclar cum s-ar traduce aceste poziții în plan diplomatic și dacă ele vor influența direct discuțiile privind un posibil acord de încetare a războiului. [...]
Șefa diplomației UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , iar Bruxellesul transmite că nu va reduce presiunea asupra Kremlinului, potrivit Știrile Pro TV . Kaja Kallas a reacționat după ce Washingtonul a suspendat sancțiunile americane care vizau tranzacțiile cu motorină rusească, în contextul unui acord anunțat de SUA cu Moscova privind acest carburant. Mesajul ei este că decizia oferă Rusiei venituri suplimentare și, implicit, capacitatea de a continua războiul din Ucraina. „Suspendarea sancţiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-şi duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” În același mesaj, Kallas a invocat intensificarea atacurilor rusești și a acțiunilor „hibride” împotriva Europei, menționând că loviturile ruse ar fi ucis peste 80 de civili ucraineni în două zile și că Rusia și-ar fi intensificat atacurile hibride atât împotriva statelor UE, cât și împotriva aliaților din NATO. Decizia SUA și reacțiile: motorina rusească revine pe piețe Președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA au suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile, notează materialul, care citează Agerpres, la rândul său cu referire la AFP. Decizia a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a calificat-o drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a promis că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre ar urma să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și a fost aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre. În prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități, în cadrul regimului de sancțiuni legat de acțiuni care „subminează sau amenință” integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Contextul sancțiunilor europene este unul mai larg: UE a introdus treptat măsuri restrictive împotriva Rusiei începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare menționate în material. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate crește veniturile Moscovei pentru război , după ce președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea unor restricții, potrivit Libertatea . Reacția vine pe fondul intensificării atacurilor Rusiei în Ucraina și a „războiului hibrid” împotriva Europei, susține șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Kallas a spus că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei rusești „îi oferă Moscovei venituri suplimentare” pentru a-și continua războiul și a insistat că „nu este momentul” pentru relaxarea presiunii asupra Rusiei, adăugând că Europa nu intenționează să facă acest pas. „Suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” Decizia SUA și reacțiile politice Donald Trump a anunțat vineri că a avut o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și că a decis suspendarea unor sancțiuni pentru ca Rusia să poată livra motorină în SUA și pe piața globală. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia, numind-o „slabă” și avertizând că Rusia va folosi beneficiile economice pentru a intensifica agresiunea. În SUA, anunțul a fost criticat atât de aleși democrați, cât și republicani, care l-au acuzat pe Trump că „trădează” Ucraina, Europa și securitatea Americii. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a transmis că își va consolida propriile măsuri împotriva regimului de la Moscova. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiuni legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și entități, potrivit AFP, citată de Libertatea. [...]
