Știri
Știri din categoria Diverse
Dezinformarea online poate scoate temporar din serviciu ambulanțe și pune pacienți în pericol, avertizează șeful DSU, Raed Arafat, după atacul asupra unei autosanitare în județul Cluj, pe fondul unui zvon viralizat pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”, potrivit Digi24.
Arafat spune că informațiile neverificate distribuite pe rețelele sociale pot declanșa reacții violente și cere platformelor să intervină mai rapid pentru a opri răspândirea conținutului fals. În același timp, el îndeamnă populația să verifice informațiile înainte de a le redistribui și să urmărească surse oficiale.
În cazul din Cluj, o ambulanță aflată în misiune și transportând un pacient a fost blocată și atacată, iar șoferul a fost rănit la ochi și operat. Arafat afirmă că o „minciună” distribuită online a dus la:
Într-o postare pe Facebook, șeful DSU subliniază că ambulanțele SAJ și SMURD au o singură misiune: să ajungă cât mai repede la cei care au nevoie de ajutor și să salveze vieți.
„O ambulanță care vine să salveze nu poate deveni ținta violenței din cauza unei minciuni răspândite online!”
Arafat susține că platformele de socializare ar trebui să fie „primele care filtrează” dezinformările și să le oprească atunci când apar. El afirmă că DSU ia poziții publice și publică informări, inclusiv pe platforma instituției, dar precizează că DSU „nu are serviciu de monitorizare al social-media”.
Întrebat despre monitorizarea postărilor cu dezinformări, Arafat spune că au existat în trecut încercări de colaborare cu ONG-uri care monitorizează știrile false, însă inițiativa a fost criticată, cu acuzații că instituția ar vrea să devină un „minister al Adevărului”.
Șeful DSU atrage atenția și asupra folosirii inteligenței artificiale pentru a genera imagini și materiale video care pot părea reale, ceea ce crește riscul ca publicul să fie manipulat. În acest context, el recomandă ca, în situații reale, informațiile să fie căutate în canale oficiale și în mass-media, nu în postări virale fără confirmare.
Arafat mai afirmă că răspândirea știrilor false care pot conduce la astfel de incidente ar trebui tratată „cu maximă seriozitate” și că dezinformările trebuie demontate rapid, pentru a limita riscurile asupra intervențiilor de urgență.
Recomandate
Un zvon viral de pe TikTok a dus la blocarea și atacarea unei ambulanțe în Cluj, cu efect direct asupra intervenției medicale , potrivit Digi24 . Autosanitara a fost lovită cu topoare, iar șoferul a fost rănit, după ce în mediul online s-a răspândit afirmația falsă că echipajul „fură copii”. Incidentul a avut loc într-o comună din județul Cluj, unde ambulanța fusese chemată pentru un pacient. În contextul tensiunilor alimentate de clipul de pe TikTok, echipajul a fost agresat, iar intervenția s-a transformat într-un episod violent care a pus în pericol atât personalul medical, cât și misiunea de transport a pacientului. Din informațiile relatate de alte publicații, atacul a inclus blocarea drumului ambulanței și lovirea autosanitarei, iar șoferul ar fi fost rănit la ochi de cioburile unui geam spart. Detaliile privind mecanismul exact al rănirii și starea pacientului transportat nu sunt prezentate complet în materialul Digi24, astfel că amploarea consecințelor medicale rămâne neclară în acest moment. Impact operațional: intervenții sub risc și costuri suplimentare pentru sistem Cazul evidențiază o vulnerabilitate operațională: echipajele de urgență pot fi împiedicate să-și ducă la capăt misiunea din cauza dezinformării propagate online. Consecințele imediate includ: întârzierea sau compromiterea transportului medical; scoaterea temporară din uz a ambulanței avariate; indisponibilizarea personalului rănit și presiune suplimentară pe turele rămase; costuri de reparații și de înlocuire a echipamentelor, care se transferă în final în bugetul public al serviciilor de urgență. Reacții și context: „o minciună de pe social media” Într-o intervenție video separată, șeful DSU, Raed Arafat , a calificat cazul drept efectul unei dezinformări online și a atras atenția asupra folosirii tehnologiilor de generare de conținut (inclusiv inteligență artificială) pentru a crea materiale înșelătoare, conform Digi24 . Ce urmează, din perspectiva funcționării serviciilor de urgență, este investigarea incidentului și evaluarea măsurilor de protecție pentru echipaje în teren, în special în situații în care zvonurile online pot declanșa reacții violente în comunități. [...]
X schimbă modul în care își plătește creatorii, orientând recompensele spre conținut original și descurajând „fermele” de interacțiuni , potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: platforma încearcă să reducă stimulentele care au încurajat postările făcute strict pentru a genera reacții, nu pentru valoarea conținutului. Ce se schimbă în programul de recompense Publicația notează că X lansează un program de recompense pentru conținut original, care repoziționează criteriile de plată ale creatorilor. În esență, accentul se mută de la „ engagement farming ” (creșterea artificială a angajamentului prin tactici menite să provoace reacții) către conținut considerat original. Schimbarea vizează direct tipul de comportament pe care platforma îl stimulează financiar: creatorii care optimizează pentru reacții rapide ar putea fi dezavantajați, în timp ce cei care produc materiale originale ar urma să fie favorizați în noul sistem. De ce contează: efecte asupra conținutului și a veniturilor creatorilor Reforma are potențialul să schimbe dinamica fluxului de conținut din X, pentru că plățile funcționează ca un semnal economic intern: ce este recompensat tinde să fie produs mai mult. Dacă noul program reușește să penalizeze tacticile de „vânătoare” de interacțiuni, platforma ar putea vedea: mai puține postări construite pentru a provoca reacții în lanț; o presiune mai mare pe creatori să publice materiale originale pentru a rămâne eligibili la plăți; o redistribuire a veniturilor între tipuri diferite de conturi (în funcție de cât de mult se bazează pe interacțiuni „fabricate”). Android Headlines nu oferă în fragmentul disponibil detalii complete despre criteriile exacte de eligibilitate sau despre formula de calcul a plăților, astfel că impactul concret asupra câștigurilor creatorilor rămâne de urmărit pe măsură ce programul este implementat. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea integra până la 50.000 de militari nord-coreeni, o escaladare cu efect direct asupra capacității de luptă și a apărării aeriene în regiune , potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski susține că Moscova se pregătește să primească un nou contingent, iar estimarea actuală depășește cifra avansată în iulie. Zelenski a afirmat că „s-a luat o decizie ca 30.000 până la 50.000 de nord-coreeni să fie desfășurați pe teritoriul Rusiei”, față de o estimare de 30.000 comunicată luna trecută. Liderul ucrainean nu a oferit detalii despre sursa informațiilor. Cooperarea Moscova–Phenian, tot mai operațională În același mesaj, Zelenski a spus că armata ucraineană a găsit rachete nord-coreene pe teritoriul Ucrainei, fără să precizeze unde anume. El a avertizat că Phenianul își consolidează experiența în „războiul modern” și ar urma să obțină licențe și echipamente militare din Rusia. Contextul acestei cooperări este tratatul de parteneriat strategic semnat de Vladimir Putin și Kim Jong Un la Phenian, în iunie 2024, care prevede ajutor reciproc dacă una dintre țări se confruntă cu o agresiune externă. Presiune pe apărarea aeriană și cerere către Coreea de Sud Pe fondul intensificării legăturilor militare ruso-nord-coreene, Zelenski a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina în zona apărării aeriene, invocând o lipsă în acest domeniu. El a mai spus că Ucraina este pregătită să lucreze la un acord privind dronele și „în alte domenii”, menționând că diplomații ucraineni sunt în contact cu Seulul pentru posibile înțelegeri. Ce se știe din estimările anterioare Potrivit informațiilor prezentate, Coreea de Nord a trimis circa 14.000 de militari în regiunea rusă Kursk în 2024, pentru a ajuta Rusia să respingă o incursiune majoră a forțelor ucrainene. Separat, un oficial din serviciile de informații militare ale Ucrainei a declarat în august, pentru Reuters, că o unitate de rachete nord-coreeană a început să fie dislocată în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice și șase lansatoare, pentru atacuri împotriva Ucrainei. [...]
Zelenski a legat cooperarea cu Serbia de proiecte de infrastructură și reconstrucție , cu potențial de a susține locuri de muncă în ambele țări, în prima sa vizită oficială la Belgrad , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că discuțiile cu Aleksandar Vučić au vizat atât dosarul european, cât și cooperarea bilaterală, inclusiv securitatea și infrastructura. În conferința de presă comună, Zelenski a afirmat că înțelege scepticismul lui Vučić privind extinderea UE, dar a insistat că, pentru Ucraina, presiunea războiului schimbă ritmul deciziilor politice. „Îl înțeleg pe Aleksandar (Vučić) când își exprimă scepticismul (...). Ucraina nu are timp pentru scepticism, suntem în război (...)”, a spus Zelenski. Miza economică: reconstrucție și infrastructură, cu efecte pe piața muncii Zelenski a declarat că cei doi lideri au discutat despre „proiecte concrete” care ar putea consolida infrastructura, inclusiv liniile feroviare, și despre proiecte de reconstrucție în Ucraina ce ar putea fi realizate împreună cu Serbia. În evaluarea sa, astfel de inițiative ar contribui la menținerea locurilor de muncă existente și la crearea unora noi în ambele state. Tot în registru economic, Zelenski a spus că ucrainenii au nevoie de mai mult sprijin pentru a face față problemelor financiare, în contextul războiului. Energie și ajutor umanitar: atacuri asupra centralelor și sprijin din Serbia Președintele ucrainean a adăugat că au fost abordate atacurile asupra centralelor termice din Ucraina, afirmând că „practic nicio centrală electrică” nu a rămas intactă în urma loviturilor rusești. În același timp, Zelenski a declarat că Serbia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor umanitar, „în special în domeniul sănătății și al energiei”, și a mulțumit public pentru sprijinul acordat ucrainenilor. Comerț: ținta unui acord de liber schimb până la final de an Zelenski a mai spus că își dorește finalizarea până la sfârșitul anului a pregătirilor pentru un acord de liber schimb între Ucraina și Serbia, menționând că negocierile „avansează” și calificând evoluția drept pozitivă. În paralel, el a afirmat că negocierile privind un acord de liber schimb între Rusia și Serbia avansează, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. [...]
Identificarea dronei ca „momeală” reduce riscul unui incident intenționat, dar expune o vulnerabilitate de supraveghere la joasă altitudine în zona infrastructurii energetice de la graniță , potrivit Digi24 . Autoritățile bulgare spun că aparatul care s-a prăbușit și a explodat în apropierea frontierei cu România a fost identificat, pe baza unei analize preliminare a epavei. Ministerul Apărării de la Sofia a anunțat că este vorba despre o dronă-momeală de tip Maya, descrisă ca fiind „utilizată pe scară largă de forțele armate ucrainene”, informație transmisă de Agerpres. Drona a căzut pe un câmp din Bulgaria, la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan . În același comunicat, ministerul a precizat că, „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”, concluzie formulată pe baza evaluării preliminare a resturilor. Ce s-a întâmplat și de ce nu a fost detectată Anterior, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul guvernului, că drona a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, potrivit BTA. Radev a explicat că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian bulgar, nici în cel românesc, deoarece astfel de aparate sunt greu de depistat din cauza dimensiunilor reduse. La altitudine joasă, a adăugat el, nu poate fi asigurată o acoperire radar suficient de densă. Autoritățile bulgare spun că au informații despre o singură dronă implicată în incident. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de compensații din partea SUA , o poziție care menține un risc ridicat pentru fluxurile de transport maritim printr-un punct-cheie al comerțului energetic global, potrivit Digi24 . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că reluarea traficului prin strâmtoare „depinde de îndeplinirea unor condiții suplimentare”, inclusiv ca Statele Unite „să ofere compensații” pentru presupuse încălcări ale unui memorandum de înțelegere convenit în iunie. În declarația citată, Araghchi a invocat „încălcările memorandumului de la Islamabad”. Negocieri separate cu Omanul pentru o nouă rută de navigație În paralel, Teheranul spune că avansează discuțiile cu Omanul privind cadrul juridic și gestionarea căii navigabile, inclusiv stabilirea rutelor de navigație. Araghchi a susținut că aceste aspecte sunt distincte de condițiile puse Washingtonului. „Suntem foarte aproape de a ajunge la un acord (cu Omanul)” Potrivit ministrului, ruta folosită anterior, cunoscută ca Sistem de Separare a Traficului (TSS) – un set de culoare și reguli de circulație maritimă pentru a reduce riscul de coliziuni – „nu mai este acceptabilă” pentru Iran. Teheranul și Muscat lucrează la un nou sistem de rute, descris ca având dificultăți „tehnice și juridice” semnificative. Varianta unei rute provizorii și condițiile politice către Washington Într-o primă etapă, Iranul și Omanul negociază un traseu provizoriu, care ar urma să stea la baza unuia definitiv. Conform versiunii iraniene prezentate în material, ruta temporară ar traversa parțial apele teritoriale ale Iranului și Omanului și ar permite tranzitul navelor comerciale într-un nou sistem de gestionare, înlocuind rutele provizorii stabilite anterior. Separat, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, generalul Hossein Mohebi, a afirmat că redeschiderea ar depinde de acceptarea deplină de către SUA a condițiilor Teheranului (fără a le detalia) și de încetarea „interferențelor” în negocierile regionale, adică discuțiile Iran–Oman. Contextul acuzațiilor: memorandum, atacuri și blocadă navală În ultimele săptămâni, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat memorandumul semnat pe 17 iunie, invocând atacuri americane asupra teritoriului iranian în iulie și reimpunerea unei blocade navale asupra porturilor și navelor Iranului. Aceste măsuri ar fi fost adoptate, potrivit relatării, ca răspuns la o nouă închidere a căii maritime strategice de către Republica Islamică. Miercuri, autoritățile iraniene au menționat perspectiva unui acord cu Omanul, iar o declarație comună ar fi în etapa finală de redactare. [...]
