Știri
Știri din categoria Diverse
Apple schimbă modul în care utilizatorii din România și UE își dau consimțământul pentru urmărirea în aplicații, după un acord cu autoritatea de concurență din Germania, într-un dosar cu implicații directe și pentru investigația Consiliului Concurenței de la București, potrivit Libertatea.
Miza este funcția App Tracking Transparency (ATT), introdusă de Apple pentru ca utilizatorii iOS să poată bloca sau permite colectarea datelor personale de către aplicații și firme de publicitate digitală, în scop de targetare. În timp ce organizațiile și autoritățile de protecție a datelor au salutat ATT ca instrument de confidențialitate, industria de publicitate digitală și brokerii de date au acuzat Apple că folosește aceste reguli pentru a-și crea un avantaj competitiv în publicitatea din App Store.
Apple respinge acuzațiile și susține că regulile se aplică egal tuturor dezvoltatorilor și că nu afișează notificarea ATT pentru propriile aplicații deoarece nu urmărește utilizatorii pe aplicații sau site-uri terțe. Compania invocă și principiile GDPR, cadrul european privind protecția datelor.
„La Apple, credem că protecția vieții private este un drept fundamental al omului și am introdus App Tracking Transparency pentru a le oferi utilizatorilor o modalitate simplă de a controla dacă aplicațiile au permisiunea de a le urmări activitatea pe aplicațiile și site-urile altor companii. Considerăm că aceste angajamente ne asigură că putem continua să oferim acest instrument important de confidențialitate în Europa și să îi menținem pe utilizatori, nu companiile de tehnologie publicitară și brokerii de date, în controlul propriilor date”.
Pentru a răspunde îngrijorărilor de concurență ridicate de Bundeskartellamt (FCO) și de alte autorități europene, inclusiv Consiliul Concurenței, Apple va introduce „voluntar” ajustări vizuale și de conținut în toate statele membre UE.
Principalele modificări descrise în articol:
Decizia la nivel european influențează investigația Consiliului Concurenței din România. Potrivit declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu, președintele interimar al instituției, pentru publicația de specialitate Global Competition Review (GCR), autoritatea română este în discuții cu Apple.
În articol se arată că instituția analiza opțiunea unei amenzi pentru un posibil abuz de poziție dominantă, dar și posibilitatea de a accepta remedii similare cu cele stabilite de autoritatea germană.
Recomandate
Investițiile străine directe au scăzut puternic în primele șase luni din 2026 , iar disputa politică pe tema cauzelor riscă să amplifice incertitudinea pentru mediul de afaceri, într-un moment în care România este indicată ca având una dintre cele mai slabe evoluții economice din UE, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a acuzat că investițiile străine directe (ISD) „s-au prăbușit cu 82%” în primele șase luni ale anului și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul demis Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Parlament și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. În același context, Grindeanu a susținut că investițiile străine din perioada mandatului lui Bolojan sunt „de 5,5 ori mai mici” decât cele din 2025, indicând o scădere „de la 3,7 miliarde de euro la (…) vreo 670 de milioane de euro”. La un curs aproximativ de 5 lei/euro, asta înseamnă de la circa 18,5 miliarde de lei la aproximativ 3,35 miliarde de lei. Ce semnal economic transmite scăderea ISD ISD sunt, în general, un indicator urmărit de companii și finanțatori pentru că reflectă apetitul investitorilor de a plasa capital pe termen mai lung într-o economie (de regulă prin extinderi, achiziții, proiecte noi). În lectura liderului PSD, scăderea ar arăta că „investitorii străini nu au încredere” în politicile economice ale fostului premier și că România ar fi pierdut „peste 500 de milioane de euro” din investițiile străine numai în primele trei luni ale anului, cu riscul de a ajunge „la zero” dacă trendul continuă. Tot el a legat evoluția ISD de alți indicatori negativi, menționând „a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la șase luni” și o creștere a datoriei externe „cu peste 23 de miliarde de euro” în ultimul an (aprox. 115 miliarde de lei, la un curs de 5 lei/euro). Contextul politic care complică mesajul către investitori Materialul notează și elementul omis din intervenția lui Grindeanu: PSD a făcut parte din alianța guvernamentală și s-a retras abia pe 23 aprilie 2026, prin demisia în bloc a miniștrilor. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu 281 de voturi, iar de atunci a rămas interimar. În paralel, articolul reamintește că, pe 5 mai 2025, Marcel Ciolacu și-a depus demisia din funcția de premier, iar ulterior au existat acuzații privind „gaura” bugetară, asociată cu deficitul public de 8,65% din PIB la final de 2024 (152,7 miliarde de lei) și deficitul calculat pe standardul european ESA de 9,3% din PIB. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în material nu rezultă măsuri concrete anunțate pentru a inversa scăderea investițiilor, ci mai degrabă o escaladare a confruntării politice pe interpretarea indicatorilor. Pentru companii, miza imediată rămâne predictibilitatea: fără o stabilizare a guvernării și a direcției de politică economică, riscul este ca percepția de incertitudine să se traducă în amânarea deciziilor de investiții. [...]
România își leagă extinderea producției de drone de 2027 , un calendar care ar putea influența atât investițiile din industria de apărare, cât și capacitatea de a livra echipamente „made in Romania” în proiecte comune, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), spune că în anii următori capacitățile de producție de drone vor crește „accelerat”, indicând explicit orizontul anului 2027. Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o intervenție la Euronews, unde Darău a vorbit despre momentul în care ar urma să înceapă producția de drone în România și despre rolul sectorului privat în inovarea din domeniul apărării. De ce contează: un termen care fixează așteptări pentru industrie și stat Din perspectiva economică și operațională, anul 2027 funcționează ca un reper pentru proiecte industriale care, în mod tipic, cer finanțare, transfer tehnologic și contracte pe termen mediu. Darău a legat acest orizont de SAFE , despre care a spus că include prevederi privind „interceptori” și „mecanisme”, iar „producția ar trebui să înceapă în 2027”. Ce spune ministrul despre producție și parteneriate Irineu Darău a indicat două direcții principale: Producție internă legată de SAFE , cu start estimat în 2027, în zona de interceptori și mecanisme asociate. Posibile parteneriate cu Ucraina , despre care a spus că depind de modul în care „se vor pune pe picioare” și „pot să înceapă cât mai repede”, fără a oferi un termen ferm. Rolul companiilor private și „industria bazată pe drone” Ministrul interimar a afirmat că există companii private care „încep să inoveze foarte mult” în industria de apărare și că unele au deja parteneri străini. În același timp, a susținut că România ar urma să ajungă „foarte curând” la o industrie de apărare „și bazată pe drone”, dar a precizat că nu poate garanta un termen „la nivel de lună”. „Nu pot să garantez la nivel de lună, eu sunt convins că... haideţi să spunem aşa ferm în orizontul anului 2027, capacităţile noastre de producţie acasă (...) vor creşte accelerat”, a declarat Irineu Darău. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, reperul de 2027 este formulat ca așteptare și țintă, nu ca angajament contractual cu detalii publice despre investiții, volume sau capacități. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, ce proiecte concrete intră sub umbrela SAFE, ce unități de producție ar fi implicate și în ce măsură parteneriatele externe (inclusiv cu Ucraina) pot accelera calendarul. [...]
Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată , dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24 . Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite. Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus. Miza economică: cine plătește flexibilitatea din rețea În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme. Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri. Ce model invocă și ce cere, concret Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse. În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori. Dimensiunea fenomenului: câți prosumatori și ce capacitate În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie. „Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.” În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație. [...]
România ar putea viza adoptarea euro în 2032, dar numai după o consolidare fiscal-bugetară și stabilitate politică , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza practică pentru economie este că ținta nu depinde de un calendar administrativ, ci de îndeplinirea unor criterii legate de deficit și datorie publică. Ministrul spune că trecerea la moneda unică „poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor”, indicând explicit deficitul bugetar și datoria publică drept elemente centrale ale procesului de aderare. În viziunea sa, următorii ani ar trebui folosiți pentru „punerea în ordine a finanțelor” și pentru îndeplinirea criteriilor necesare intrării în zona euro , potrivit TVRinfo . Ce condiții pune ministrul pentru o țintă 2032 Pîslaru leagă posibilitatea adoptării euro de o aliniere între mai multe obiective, cu accent pe disciplina finanțelor publice și pe coerența politicilor: consolidare fiscal-bugetară (cu referire la deficit și datorie publică); un plan coerent de dezvoltare pentru perioada 2028–2034; stabilitate politică, pentru consecvență în aplicarea măsurilor. De ce apare pragul „2030 plus 2” Ministrul indică drept reper anul 2030 pentru „punerea finanțelor în ordine”, iar 2032 ca posibilă țintă, argumentând că există o perioadă de doi ani de „anticameră”, descrisă ca etapă de monitorizare înainte de intrarea efectivă în zona euro. Declarațiile au fost făcute pentru TVRinfo, iar Digi24 le-a preluat în contextul discuției despre momentul și condițiile în care România ar putea adopta moneda unică europeană. [...]
Maia Sandu susține că reacția eficientă la dronele rusești nu e diplomatică, ci prin creșterea sprijinului pentru Ucraina , pe fondul intensificării incidentelor de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a declarat, într-un interviu la emisiunea „La 360 de grade” de la Teleradio Moldova, că unele drone ajung „din întâmplare”, dar altele ar fi „trimise intenționat”, nu doar în spațiul aerian moldovean, ci și în cel al altor state din regiune, inclusiv România și Polonia. Maia Sandu a spus că, „judecând după traiectoria acelor drone”, se poate distinge între cele trimise deliberat și cele rătăcite, însă în ambele cazuri este vorba despre încălcări ale spațiului aerian și despre un pericol pentru populație. Declarațiile sunt citate de NewsMaker, potrivit News.ro. De ce miza se mută de la proteste la sprijin militar pentru Ucraina Șefa statului a respins ideea că măsuri precum expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, ar opri survolurile neautorizate. În aceeași logică, ea a afirmat că nici notele de protest nu schimbă politica Moscovei, iar „lucrurile care pot să aibă impact” țin de un sprijin mai mare pentru Ucraina, astfel încât aceasta „să reușească în acest război”. În interviu, Maia Sandu a insistat că „măsurile drastice” sunt cele care pot opri războiul și că acestea se leagă de ajutorarea Ucrainei, nu de gesturi diplomatice care, în opinia sa, nu au produs efecte în ultimii ani. Incidente recente: dronă Shahed, traseu spre România și doborâre de un avion spaniol Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău , o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova duminică, 16 august, în jurul orei 04:30, venind dinspre Ucraina. Aceasta ar fi zburat 18 minute deasupra țării și s-a îndreptat spre Galați, în România. Instituția a precizat că drona era de tip Shahed 136 (Geran 2) și că a fost doborâtă în jurul orei 05:00 în România de un avion al forțelor aeriene spaniole. În plus, în raionul Ștefan Vodă, la circa 100 km de Chișinău, a fost raportat luni un incident în care „aparent” o dronă a explodat pe un câmp, la câteva zile după un eveniment similar în aceeași zonă. Republica Moldova a înregistrat „zeci de incidente” cu drone intrate în spațiul aerian de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de patru ani, iar astfel de evenimente s-au intensificat în ultima perioadă. [...]
Aplicarea noii Legi a integrității în cazul lui Dominic Fritz riscă să fie blocată de principiul „non bis in idem” , adică interdicția de a sancționa de două ori aceeași faptă, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Miza este operațională și de reglementare: dacă mecanismul de „pierdere de drept” a mandatului se lovește de o sancțiune deja aplicată, procedura de înlăturare a primarului Timișoarei poate depinde de anularea în instanță a ordinului prefectului. Curtea Constituțională a validat amendamentul din Legea integrității prin care aleșii locali găsiți definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își pierd funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În acest context, Dominic Fritz este vizat direct, după ce starea de conflict de interese a fost constatată de Agenția Națională de Integritate și a rămas definitivă în instanță, după ce edilul a pierdut la Curtea de Apel Timișoara și la Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce „două sancțiuni pentru aceeași faptă” poate bloca demiterea Cristian Clipa, expert în drept administrativ și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, susține că, dincolo de discuția despre retroactivitate, obstacolul major este că prefectul a emis deja un ordin de sancționare: diminuarea indemnizației de primar cu 10% timp de șase luni. În această logică, un nou ordin de prefect care ar constata încetarea de drept a mandatului, pentru aceeași stare de conflict de interese, ar însemna o a doua sancțiune pentru aceeași faptă, ceea ce ar încălca principiul „non bis in idem”. Ce ar trebui să se întâmple procedural, potrivit expertului Pentru ca Fritz să își piardă mandatul în baza noii legi, Clipa spune că ar fi necesar ca ordinul prefectului prin care a fost aplicată sancțiunea de 10% pe șase luni să fie anulat în instanță. Expertul afirmă că există deja o acțiune în instanță pentru anularea ordinului prefectului, promovată de un partid (Partidul România Puternică), iar decizia CCR ar putea sprijini această acțiune. Într-un astfel de scenariu, instanța de contencios administrativ ar putea anula ordinul inițial și, la cererea reclamanților, ar putea obliga prefectul să emită un ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a declarat însă că instituția nu a fost citată până acum într-un proces pentru anularea ordinului de sancționare și că dosarul nu figurează încă pe portalul Tribunalului Timiș. Ce urmează cu legea: promulgarea și marja de manevră a președintelui După decizia CCR, Legea integrității merge la promulgare. Clipa susține că președintele are, teoretic, două opțiuni de a o bloca, dar ambele sunt limitate: retrimiterea legii în Parlament la reexaminare, cu șanse reduse dacă motivele au fost deja tranșate de CCR; o nouă sesizare la CCR, dar doar pe alte temeiuri constituționale decât cele analizate deja. Prefectul Paul Finta a spus că nu comentează până la publicarea legii în Monitorul Oficial, invocând faptul că nu se știe încă ce variantă va fi promulgată și care vor fi „detaliile tehnice” aplicabile. [...]
