ANAF spune că nu poate cuantifica câți lucrători și câte venituri sunt în videochat, din cauza felului în care activitatea este încadrată în clasificările oficiale și în declarațiile fiscale, ceea ce lasă un spațiu convenabil pentru evaziune și îngreunează colectarea, potrivit Digi24.

Într-un răspuns transmis publicației, ANAF arată că domeniul „videochat” nu este evidențiat distinct nici în Clasificarea ocupațiilor din România (COR), nici în Clasificarea activităților din economia națională (CAEN). În plus, pentru persoanele fizice, veniturile din această activitate nu au o încadrare separată în Declarația unică (Formular 212), motiv pentru care instituția afirmă că este „în imposibilitatea furnizării informațiilor” cerute.

Control fiscal cu rezultate punctuale, dar recuperare dificilă

Materialul amintește că, în 2025, Antifrauda anunța că inspectorii au identificat „cel puțin 500 de persoane” din sectorul videochat cu venituri nedeclarate „de milioane de lei”. Totuși, în aceeași comunicare, oficialii indicau dificultăți de recuperare a prejudiciului, invocând situații în care entitățile relevante ar avea sediul în jurisdicții greu de notificat.

În acest context, datele punctuale din controale nu se traduc automat în colectare, iar lipsa unei evidențe clare a domeniului face dificilă o evaluare a dimensiunii fenomenului și a impactului bugetar.

De la estimări publice ferme la „nu putem identifica numărul exact”

Digi24 compară poziția actuală a ANAF cu declarații publice din 2023 ale fostului președinte al instituției, Lucian Heiuș, care susținea că veniturile din platformele de videochat pot fi urmărite prin fluxurile bancare și că există „cinci platforme mari” cu care firmele din România ar avea contracte. Acesta mai afirma atunci că ar exista 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate și aproximativ 400.000 de persoane care lucrează în industrie.

La trei ani distanță, răspunsul oficial către Digi24 indică însă imposibilitatea identificării „numărului exact” al lucrătorilor și, implicit, a sumelor care ajung la buget.

Vidul de reglementare: încadrări CAEN diferite pentru aceeași activitate

Articolul arată că, în practică, firmele folosesc mai multe coduri CAEN pentru activități asociate videochatului, cele mai frecvente fiind:

• CAEN 9609 – „Alte activități de servicii personale n.c.a.” (neclasificate în altă parte);
• CAEN 6312 – „Activități ale portalurilor web”;
• CAEN 6311 – „Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe”.

Această dispersie a încadrărilor, coroborată cu lipsa unei categorii distincte în COR și în sistemul declarativ pentru persoane fizice, este prezentată drept una dintre cauzele pentru care activitatea rămâne într-o zonă gri, cu efect direct asupra capacității statului de a măsura și taxa consistent veniturile.

Dispută în instanță cu MAI pe interpretarea legalității

În paralel, o asociație de profil, „A.D.U.L.T”, a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne, după ce Poliția ar fi refuzat să precizeze dacă activitățile economice de masaj erotic și videochat destinate adulților (care exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal) sunt considerate legale sau pot intra în sfera penală și în baza cărui text de lege.

Potrivit comunicatului citat de Digi24, miza depășește industria în sine și vizează dacă o autoritate publică poate refuza să explice modul în care interpretează și aplică legea, în condițiile în care lipsa de claritate poate expune operatorii la controale, închideri sau acuzații penale.

În ansamblu, cazul descrie un risc de reglementare și de colectare: statul semnalează evaziune și face controale, dar admite că nu poate măsura domeniul în mod coerent, iar interpretarea legalității unor activități conexe ajunge să fie tranșată în instanță.