Știri
Știri din categoria Diverse
Accidentul în care a fost implicată eurodeputata Diana Șoșoacă readuce în atenție riscul operațional al traficului intens pe bulevardele mari din București, unde o coliziune în lanț poate duce rapid la intervenții medicale și blocaje. Potrivit Adevărul, incidentul a avut loc joi, 30 iulie, pe bulevardul Iuliu Maniu, iar Șoșoacă, aflată într-unul dintre autovehiculele implicate, a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Brigada Rutieră a fost sesizată prin 112 în jurul orei 14:35. Din datele preliminare transmise de Poliția Capitalei, un șofer în vârstă de 49 de ani, care circula pe Bd. Iuliu Maniu dinspre strada Lujerului către strada Apusului, a intrat în coliziune cu un autovehicul din fața sa, condus de un tânăr de 23 de ani.
Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul Alcooltest, iar rezultatele au fost „zero”, conform comunicatului citat. În urma accidentului, lidera S.O.S. România a fost transportată la spital.
Polițiștii Brigăzii Rutiere continuă cercetările pentru a stabili cauzele și împrejurările exacte în care s-a produs accidentul. Pentru moment, informațiile sunt prezentate ca date preliminare în comunicarea autorităților.
Recomandate
Jandarmeria a aplicat amenzi de 2.200 de lei după incidentele de la protestul oierilor , iar verificările continuă pentru identificarea altor persoane acuzate că au provocat forțele de ordine și au incitat la violență, potrivit Digi24 . În total, au fost aplicate 10 sancțiuni contravenționale în urma adunărilor publice desfășurate joi în Piața Presei și Piața Victoriei, în contextul protestului crescătorilor de ovine. Din acestea, două sancțiuni (600 de lei) au fost date în baza art. 2, pct. 23 din Legea 61/1991, iar alte opt sancțiuni (1.600 de lei) în baza art. 2, pct. 1 din aceeași lege. Jandarmeria spune că acțiunile de verificare nu s-au încheiat și că sunt căutate persoane care ar fi aruncat cu obiecte contondente, ar fi exercitat presiuni asupra dispozitivului de jandarmi și ar fi incitat la violență. „În continuare, facem verificări pentru identificarea şi sancționarea altor persoane care au provocat forțele de ordine, au aruncat cu obiecte contondente, au exercitat presiuni asupra dispozitivului de jandarmi şi au incitat la violență, încălcând cadrul legal în vigoare”, a transmis Jandarmeria Română. De la ANSVSA la Piața Victoriei: incidente și trafic blocat temporar Protestul a început în fața sediului ANSVSA, în Piața Presei Libere, și s-a mutat ulterior în Piața Victoriei. La manifestația de la ANSVSA au apărut incidente după ce unii protestatari au încercat să treacă de gardurile de protecție și să pătrundă în instituție, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Jandarmeria Capitalei a indicat că incidentele ar fi început în jurul orei 9:45, când o parte dintre participanți ar fi forțat dispozitivul de ordine și gardurile metalice și ar fi aruncat cu obiecte contondente asupra jandarmilor. În Piața Victoriei, instituția a reclamat și blocarea circulației: potrivit Jandarmeriei, traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff a fost blocat aproximativ 30 de minute, iar participanții ar fi refuzat să ocupe spațiul aprobat pentru manifestație. Organizatorii protestului au susținut însă că persoanele care au rămas în stradă și au blocat traficul nu fac parte din manifestația crescătorilor de ovine. Context: revendicări legate de exporturi și despăgubiri Protestul a fost organizat pe fondul nemulțumirilor față de blocarea exporturilor și modul de gestionare a crizei provocate de pesta micilor rumegătoare . Fermierii au cerut deblocarea exporturilor de ovine, plata despăgubirilor și demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. [...]
UEFA amenință cu boicotul Cupei Mondiale , într-un conflict care poate bloca un plan de finanțare al FIFA și poate zdruncina modelul de guvernanță și monetizare al competițiilor, potrivit Digi24 . Cele 55 de federații membre UEFA au convenit, într-o ședință de urgență, să se opună „unanim” proiectului promovat de Gianni Infantino , președintele FIFA, care ar presupune vânzarea către investitori privați a unei părți din Cupa Mondială și din alte competiții. Informația este relatată de Sky News și France Info, citate de Digi24. Miza este înființarea unei filiale evaluate la 20 de miliarde de dolari, „ FIFA Forward Enterprise ”, din care ar urma să fie vândut „peste 20%”, pentru a strânge 4,2 miliarde de dolari. Potrivit materialului, UEFA și mai mulți membri ai săi au reacționat dur și au acuzat că planul ar fi fost pregătit „în secret”. Ce reproșează UEFA și ce condiționează UEFA susține că federațiile naționale sunt puse în fața unui ultimatum și contestă modul de luare a deciziei, în contextul în care FIFA a stabilit un termen-limită pentru vot. În comunicatul citat de Digi24, UEFA afirmă: „UEFA și cele 55 de federații membre ale sale vorbesc cu o singură voce. Respingem în unanimitate și fără echivoc propunerea FIFA de a ceda acțiuni din Cupa Mondială și din alte competiții ale FIFA către investitori privați.” Tot UEFA califică procesul drept „guvernanță prin intimidare” și „un act de coerciție”, în condițiile în care FIFA ar fi promis o sumă suplimentară de 20 de milioane de euro pentru fiecare națiune care ar susține propunerea. Calendarul deciziei și riscul de escaladare FIFA a dat federațiilor termen până pe 19 septembrie să se pronunțe asupra propunerii, care are nevoie de o majoritate pentru a fi aprobată, conform informațiilor din articol. În paralel, națiunile europene au discutat explicit despre boicotarea Cupei Mondiale dacă Infantino merge mai departe cu planul. Dacă această poziție se transformă într-o acțiune coordonată, ar putea deschide un conflict major între UEFA și FIFA, cu efecte directe asupra organizării și valorificării comerciale a celui mai important turneu din fotbal. [...]
PSD cere intervenția Comisiei Europene pentru a proteja veniturile din sănătate și educație , mutând disputa pe legea salarizării publice la nivelul Bruxelles-ului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și implementare: cum va fi construită reforma astfel încât să nu taie sau să „rigidizeze” plățile specifice acestor profesii, în contextul condiționalităților legate de PNRR . Scrisoarea către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este semnată de europarlamentarul Victor Negrescu , de Adrian Streinu-Cercel (președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat) și de Alexandru Ghigiu (președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților), conform comunicatului PSD citat de publicație. Ce solicită PSD, concret, în legătură cu reforma salarizării În document, semnatarii cer „clarificări” care să permită României: protejarea veniturilor personalului din educație și sănătate; recunoașterea specificului acestor profesii și a plăților pentru gărzi, ture, muncă de noapte, condiții dificile și activitatea în zone cu deficit de personal; realizarea unor simulări complete privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor profesionale înainte de adoptarea legii; un „dialog real” cu sindicatele reprezentative și cu profesioniștii din cele două domenii. De ce contează: riscul de blocaj și de contestare a reformei Demersul arată că disputa politică internă se mută într-o zonă sensibilă pentru implementarea reformelor asumate: compatibilitatea dintre noua lege a salarizării și modul în care sunt tratate veniturile variabile (gărzi, ture, sporuri pentru condiții), care pot influența direct retenția de personal în sănătate și educație. Victor Negrescu susține, potrivit Digi24, că „educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide” și că ar exista „soluții concrete” prin care România poate atrage fondurile din PNRR, păstrând în același timp profesori și cadre medicale motivate. „Educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide. Propunem soluții concrete prin care România poate atrage fondurile alocate prin PNRR, cât și avea profesori și cadre medicale motivate.” [...]
Incidentul cu o rachetă căzută în Polonia ridică miza de securitate pentru NATO , iar Berlinul avertizează că Moscova testează limitele și este „pregătită de o escaladare” a tensiunilor cu Europa, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat după ce o rachetă a pătruns în spațiul aerian polonez și a căzut în estul Poloniei în timpul unui atac aerian rusesc masiv asupra Ucrainei. Merz a vorbit despre „lipsa completă de scrupule a Rusiei” și despre faptul că Moscova ar fi dispusă să escaladeze tensiunile cu Europa, conform relatărilor AFP și Reuters preluate de Digi24. În același timp, Merz a transmis pe platforma X că Germania „condamnă ferm atacurile masive” ale Rusiei asupra Ucrainei, în care „numeroși civili și-au pierdut viața”, și a adăugat că Berlinul rămâne alături de parteneri. Ce spun autoritățile poloneze și ce urmează Premierul polonez Donald Tusk a declarat că racheta care a căzut în noaptea de miercuri spre joi nu pare să fi fost îndreptată către teritoriul Poloniei. Potrivit primelor date, armata poloneză a identificat obiectul ca fiind o rachetă de croazieră rusească de tip KH-101, conform Agerpres. Tusk a spus că nu există motive să se creadă că Polonia a fost ținta și a precizat că incidentul va fi investigat în detaliu. El a adăugat că SUA sunt interesate să participe la investigație, iar Ucraina și-a oferit, de asemenea, ajutorul. De ce contează politic incidentul Pentru Varșovia, stabilirea originii rachetei este esențială și din perspectiva războiului informațional. Tusk a insistat că trebuie clarificat „definitiv” dacă racheta a fost rusească, deoarece „din punct de vedere politic acest lucru are întotdeauna o mare importanță în fața dezinformării”. [...]
Senatul a aprobat împrumutul SAFE de 16,68 miliarde euro, iar România își fixează cadrul legal pentru finanțare și administrarea datoriei după votul final din Parlament, potrivit Digi24 . Proiectul de lege privind aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro (aprox. 83,4 miliarde lei), a fost adoptat joi de Senat, în calitate de for decizional, și merge la promulgare. Camera Deputaților votase forma finală cu o zi înainte, fără modificări. Votul din Senat a fost de 83 „pentru”, 35 „împotrivă”, două abțineri, iar doi senatori nu au votat. Ce stabilește legea: cine plătește și ce poate fi modificat Textul adoptat prevede că plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului — rambursarea capitalului și costurile asociate finanțării și administrării — se asigură de Ministerul Finanțelor, în cadrul legislației privind datoria publică. Documentul mai autorizează Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Comisia Europeană amendamente la acord, cu condiția ca acestea să nu majoreze obligațiile financiare asumate de România față de UE. Calendarul semnării acordului Acordul SAFE a fost semnat la București la 12 mai 2026 și la Bruxelles la 20 mai 2026 și 21 mai 2026. În Parlament nu au existat amendamente nici la Camera Deputaților, nici la Senat. [...]
Senatul a blocat schimbarea regulilor de integritate , iar efectul imediat este prelungirea incertitudinii asupra modului în care vor fi reglementate declarațiile de avere și incompatibilitățile – un subiect legat și de jalonul din PNRR invocat în dezbatere, potrivit Digi24 . Proiectul a fost respins în plenul Senatului (cameră decizională), după ce a strâns 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri și 29 de senatori care nu au votat. Respingerea a venit pe fondul unui conflict politic PSD–USR–PNL, alimentat de amendamente controversate care ar fi schimbat atât transparența declarațiilor de avere, cât și regimul sancțiunilor pentru conflict de interese. Ce se schimba, dacă legea trecea: transparență redusă și reguli mai dure la conflictul de interese În forma ajunsă la vot, proiectul includea mai multe modificări cu impact direct asupra regimului de integritate: Declarații publice „mai subțiri” : actualele declarații de avere și interese ar fi fost înlocuite cu o „declarație de interese financiare”. Demnitarii ar fi depus în continuare toate informațiile la ANI, însă documentele ar fi rămas confidențiale, iar Agenția Națională de Integritate ar fi publicat doar o parte din date. În plus, sumele din conturi nu ar mai fi apărut exact , ci pe intervale. Eliminarea banilor cash din declarații : un amendament adoptat în Comisia Juridică elimina obligația de a declara sumele deținute în numerar. Fără detalii despre bunurile/veniturile soților : proiectul păstra linia deciziei Curții Constituționale din 2025, potrivit căreia datele despre veniturile soților și copiilor nu pot fi făcute publice. Încetarea mandatului pentru conflicte de interese constatate anterior : un amendament depus de PSD (susținut inclusiv de AUR și unii liberali) prevedea că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii le încetează de drept funcția/mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare. În articol este menționat că direct vizat era Dominic Fritz , primarul Timișoarei, după o decizie definitivă a ÎCCJ care a confirmat raportul ANI privind conflictul de interese. De ce a picat proiectul: PNL a ieșit de la vot, după ce nu a reușit să scoată amendamentul PSD Înainte de votul final, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a cerut amânarea votului și apoi eliminarea amendamentului PSD. Ambele propuneri au fost respinse, iar ulterior PNL a anunțat că nu participă la vot , ceea ce a dus la respingerea proiectului. Disputa a fost însoțită și de schimburi de acuzații legate de miza financiară din PNRR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a ironizat respingerea, invocând „770 de milioane de euro” ca valoare a jalonului, iar Ilie Bolojan a acuzat PSD că încearcă modificări „profund neconstituționale”. „Sunt trei necorelări în forma adoptată. Să venim săptămâna viitoare când avem sesiune extraordinară cu o lege care nu are nicio fisură”, a spus Daniel Fenechiu, potrivit relatării Digi24. Ce urmează: USR și PNL spun că redepun legea Senatorul USR Sorin Șipoș a anunțat că USR și PNL vor redepune a doua zi proiectul, într-o variantă modificată, iar dezbaterile ar urma să fie reluate săptămâna viitoare. În același context, el a susținut că respingerea ar fi „salvat banii din PNRR”, pe motiv că forma respinsă ar fi fost neconstituțională. [...]
