Știri
Știri din categoria Curs BNR
Competiția din inteligența artificială se mută de la „cel mai mare model” la cost și eficiență, pe măsură ce tot mai multe companii încep să combine modele diferite – inclusiv variante mai ieftine – în funcție de sarcină, potrivit Profit. Miza economică este presiunea pe marjele și prețurile practicate de giganți precum OpenAI și Anthropic, într-o piață în care clienții caută rezultate „suficient de bune” la costuri mai mici.
Publicația arată că strategia de dezvoltare se schimbă: competiția nu mai este dominată exclusiv de construirea celor mai mari și mai puternice modele, ci de optimizarea costurilor și alegerea modelului potrivit pentru fiecare solicitare, într-o abordare descrisă de CNBC.
În această logică, valoarea se mută de la modelul AI singular la platforme care pot „orchestra” mai multe modele și le pot conecta la instrumente software și baze de date. Cu alte cuvinte, diferențiatorul comercial devine capacitatea de a direcționa automat cererile către modelul optim ca preț/performanță, nu neapărat de a rula mereu cel mai scump model.
Directorul general al Perplexity, Aravind Srinivas, susține că viitorul nu aparține unui singur model, ci unor sisteme care decid automat ce model trebuie folosit în funcție de complexitatea solicitării, potrivit News.ro, citat de Profit.
Exemplul folosit în material este unul operațional, dar cu impact direct în bugete: o întrebare simplă de relații cu clienții poate fi rezolvată de un model mai ieftin, în timp ce o problemă complexă de programare poate fi trimisă către un model mai performant și mai costisitor.
Această împărțire a „muncii” între modele deschide calea pentru reducerea costului per interogare și pentru o utilizare mai eficientă a resurselor de calcul, ceea ce poate schimba modul în care companiile își dimensionează cheltuielile cu AI.
Profit notează că Perplexity a prezentat recent un nou sistem pentru produsul său destinat utilizării computerului, bazat pe modelul deschis GLM 5.2, dezvoltat de compania chineză Z.ai. Detaliile despre performanță și condițiile comerciale nu sunt dezvoltate în fragmentul disponibil, însă direcția indică o orientare către modele „open” (deschise), care pot fi integrate mai flexibil și, potențial, mai ieftin.
În ansamblu, schimbarea descrisă de Profit sugerează o piață în care avantajul competitiv se mută către cei care pot livra aceeași utilitate la costuri mai mici, punând presiune pe furnizorii care au construit poziții dominante pe baza celor mai avansate – și mai scumpe – modele.
Recomandate
Prețul spot al gazelor pe BRM a trecut de 350 lei/MWh , un nivel specific, de regulă, zilelor de iarnă, ceea ce ridică presiunea de cost pentru companii înainte de sezonul rece, potrivit Profit . Pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), prețul spot a sărit de pragul de 350 lei/MWh, iar publicația notează că este cel mai înalt nivel din istorie pentru această perioadă a anului , cu excepția lui 2022, anul declanșării războiului din Ucraina , când prețul a depășit 1.000 lei/MWh. Conform datelor citate, prețul mediu al gazului furnizat miercuri a ajuns la 352 lei/MWh , un nivel întâlnit în mod obișnuit doar în zile de iarnă geroase, când consumul este ridicat. [...]
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica , într-un moment în care compania se află sub presiune operațională și juridică, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă și disputele comerciale declanșate de întreruperea livrărilor angro de energie, potrivit Profit . Ghiță era CEO de aproape nouă ani, din septembrie 2017. Informația vine pe fondul unei crize energetice în care Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă , a ajuns în instanță cu un furnizor important, după ce livrările au fost întrerupte complet pe 13 august, odată cu oprirea și a celui de-al doilea reactor, din cauza imposibilității alimentării cu apă de răcire, pe fond de secetă. Presiune pe conducere: anchete, proiecte și litigii comerciale Luna trecută, Corpul de control al prim-ministrului recomanda „analiza oportunității atragerii răspunderii” șefilor SNN și a altor persoane. Același control a indicat „neajunsuri” legate de asocierea Nuclearelectrica cu Nova Power&Gas în societatea mixtă RoPower Nuclear SA, creată pentru proiectul de la Doicești (462 MW) cu reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de putere mai mică, construite modular) de la compania americană NuScale. Nuclearelectrica a respins concluziile controlului, conform aceleiași surse. Disputa cu Getica 95 Com și miza contractelor bilaterale În paralel, furnizorul Getica 95 Com a cerut în instanță ca Nuclearelectrica să fie obligată să reia livrarea angro de energie în baza contractelor bilaterale, livrare întreruptă după oprirea reactoarelor. Potrivit documentelor din dosar citate de Profit, Getica 95 Com a solicitat pe 18 august o ordonanță președințială pentru suspendarea efectelor unuia dintre avizele de forță majoră obținute de Nuclearelectrica pe 10 august de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond privind existența și întinderea forței majore. Totodată, furnizorul a cerut obligarea provizorie a Nuclearelectrica la reluarea imediată și continuarea furnizării integrale a cantităților contractate, „în condițiile și la prețurile stabilite” în șase contracte bilaterale încheiate anul trecut pe platforma PCCB-LE-flex a OPCOM, cu livrare în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026. Getica 95 Com este controlată și condusă de Viorel Tudose și a avut un rulaj de peste 1,6 miliarde lei anul trecut, mai arată sursa. Compania s-a clasat în martie 2026 pe locul 8 între furnizorii români după cantitățile totale livrate clienților finali, cu o cotă de piață de 4,16%, iar pe segmentul concurențial pe locul 7, cu 4,47%, potrivit datelor ANRE citate în articol. Ce urmează Profit notează demisia lui Cosmin Ghiță, însă materialul nu detaliază cine preia interimar conducerea sau calendarul numirii unui nou director general. În contextul descris, miza imediată pentru companie rămâne gestionarea efectelor opririi producției și a litigiilor comerciale legate de contractele de livrare, în paralel cu presiunile de guvernanță și de proiect asociate investiției de la Doicești. [...]
Renault coboară costul de intrare în gama R5 electric prin introducerea unei baterii LFP mai ieftine , o mișcare care poate pune presiune pe prețurile din segmentul de electrice de oraș, în condițiile în care producătorii caută să lărgească baza de clienți. Potrivit Profit , noua versiune „Five” a Renault 5 E-Tech primește pentru prima dată pe acest model o baterie LFP (litiu-fier-fosfat), chimie cunoscută în industrie pentru costuri mai mici și robustețe. Actualizarea vine la doi ani de la debutul de la Salonul Auto din Geneva și este descrisă ca fiind în principal tehnică, cu modificări estetice minore și culori noi. Renault spune că deschide comenzile pe toate piețele europene pentru noile versiuni, însă în România acestea „nu sunt încă vizibile în configurator”, conform aceleiași surse. Ce aduce versiunea „Five”: baterie LFP și autonomie apropiată de varianta mai mare Versiunea de intrare în gamă, „Five”, primește un motor de 110 CP și o baterie LFP de 36,5 kWh, cu tehnologie „cell-to-pack” (celulele sunt integrate direct în pachet, pentru eficiență de spațiu). Autonomia declarată în ciclul WLTP urcă până la 305 km. Deși bateria este mai mică decât varianta de 40 kWh, Renault mizează pe avantajele LFP la nivel de performanță și siguranță, dar mai ales pe reducerea costului, ceea ce susține poziționarea acestei versiuni ca „cel mai ieftin” R5 electric din gamă. La încărcare, modelul vine cu: încărcător AC de 6,6 kW; încărcare DC de până la 80 kW pentru stații rapide. Ce se schimbă la versiunile de top și ce rămâne în ofertă Pentru versiunile superioare cu baterii NMC (nichel-mangan-cobalt) – 40 kWh „Urban Range” (120 CP) și 52 kWh „Comfort Range” (150 CP) – Renault a implementat optimizări tehnice și aerodinamice, care duc la autonomii WLTP de până la 315 km, respectiv 430 km. În paralel, configurația anterioară cu baterie de 40 kWh și motor de 95 CP rămâne disponibilă „deocamdată”, potrivit companiei franceze. De ce contează: presiune pe preț în electricele de oraș Introducerea LFP pe Renault 5 E-Tech este, în esență, o decizie de cost: o baterie mai ieftină poate face diferența la prețul final într-un segment sensibil la buget. Pentru piață, miza este dacă această repoziționare va accelera competiția pe preț la electricele mici, mai ales pe fondul extinderii ofertelor în Europa și al așteptărilor privind accesibilitatea modelelor electrice pentru utilizarea urbană. [...]
MVM Energie România a obținut ultimul aviz înainte de șantierul unui parc fotovoltaic de aproape 25 MW , un proiect de 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei) care ar urma să intre în funcțiune la mijlocul lui 2027, potrivit Profit . Miza economică este dublă: creșterea producției locale de energie regenerabilă și integrarea acesteia în portofoliul unui furnizor care operează pe piața din România. Proiectul este dezvoltat de MVM Energie România (din Miercurea Ciuc), fosta MVM Future Energy Technology, companie controlată indirect de MVM Group , gigant energetic de stat din Ungaria. Amplasamentul este în comuna Arcuș, județul Covasna. Parametrii investiției și calendarul Conform informațiilor publicate, parcul fotovoltaic este planificat cu: putere instalată : aproape 25 MW ; suprafață teren : circa 20 de hectare ; valoare estimată a investiției : 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei ); finalizare și punere în funcțiune : estimate pentru mijlocul anului 2027 . Proiectul a fost inițiat în 2022 și a ajuns acum la etapa în care compania a obținut „ultimul act legal necesar” înainte de începerea lucrărilor, potrivit aceleiași surse. Ce impact operațional urmărește MVM în România Energia produsă la Arcuș ar urma să fie integrată în portofoliul MVM Energie România , cu rol în furnizarea de energie către clienții companiei de pe piața locală. La capacitate operațională, proiectul este estimat să poată acoperi echivalentul consumului anual de energie electrică pentru aproximativ 12.000 de gospodării . [...]
Euro a coborât ușor în referința BNR, un semnal relevant pentru costurile în lei ale importurilor și ale contractelor denominate în moneda unică , potrivit Profit , care citează cursul de schimb publicat de Banca Națională a României . Moneda euro este cotată la 5,2534 lei , în scădere cu 0,0002 lei față de ședința anterioară, conform datelor BNR preluate de publicație. Pe aceeași listă de referință, dolarul american este cotat la 4,5014 lei (minus 0,0023 lei ), în timp ce lira sterlină urcă la 6,1425 lei (plus 0,0026 lei ). Francul elvețian scade la 5,6099 lei (minus 0,0032 lei ). BNR publică zilnic acest curs de referință, folosit ca reper în numeroase contracte și calcule (de la plăți comerciale la evaluări contabile), iar variațiile – chiar mici – se reflectă în costurile în lei pentru companiile cu expunere valutară. [...]
Depozitele firmelor și populației au urcat în iulie, semnalând o lichiditate mai mare în sistemul bancar , după ce soldul total al depozitelor clienților neguvernamentali a avansat față de luna precedentă, potrivit Profit . Mișcarea contează pentru că influențează direct resursele de finanțare ale băncilor și, implicit, capacitatea lor de creditare în economie. Creșterea din iulie 2026 a fost de 0,5% față de iunie, pe fondul unei dinamici diferite între economisirea în lei și cea în valută, conform datelor BNR citate în material. Lei: creștere lunară, cu avans atât la populație, cât și la companii Depozitele în lei ale rezidenților (67,7% din total) au crescut cu 0,9% față de iunie 2026, până la 463,328 miliarde lei. Față de iulie 2025, acestea s-au majorat cu 8,1%, dar au fost ușor negative în termeni reali (-0,03%), potrivit informațiilor preluate de Economica dintr-un comunicat BNR, via Agerpres . În interiorul componentei în lei: depozitele în lei ale gospodăriilor populației au urcat cu 0,5% față de luna anterioară, la 270,777 miliarde lei; față de iulie 2025: +7,6% (dar -0,5% în termeni reali); depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 1,4%, până la 192,551 miliarde lei; față de iulie 2025: +8,9% (0,7% în termeni reali). Valută: ușoară scădere la total, cu evoluții opuse între populație și firme Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei (32,3% din total), au scăzut cu 0,2% față de iunie 2026, la 221,223 miliarde lei. Exprimate în euro, acestea au coborât cu 0,3%, până la 42,159 miliarde euro. Comparativ cu iulie 2025, depozitele în valută au crescut cu 7,2% în lei (și cu 3,7% în euro). Pe segmente: depozitele în valută ale populației au crescut cu 0,4% în lei, până la 151,838 miliarde lei (și cu 0,3% în euro, la 28,936 miliarde euro); față de iulie 2025: +9,3% în lei (+5,8% în euro); depozitele în valută ale altor sectoare au scăzut cu 1,6% în lei, la 69,385 miliarde lei (și cu 1,7% în euro, la 13,223 miliarde euro); față de iulie 2025: +2,8% în lei (dar -0,6% în euro). În ansamblu, datele indică o consolidare a economisirii în lei și o temperare a depozitelor în valută la nivel agregat, evoluție relevantă pentru costul și structura resurselor din bănci în perioada următoare. [...]
