Știri
Știri din categoria Credite
România limitează comisioanele la creditele de consum, în timp ce Comisia Europeană a deschis procedura de infringement pentru întârzierea transpunerii Directivei UE 2023/2225, potrivit Profit.ro. Miza practică a noilor reguli este reducerea costurilor fixe din creditare (comisioane) și limitarea acumulării de datorii suplimentare, în special pentru împrumuturile mici și pentru produsele de tip „cumpără acum, plătește mai târziu”, dacă au dobânzi și costuri pentru consumator.
România a intrat „chiar astăzi” în procedura de infringement deoarece nu a transpus directiva în legislația națională până la 20 noiembrie 2025, notează publicația. Guvernul a pus în dezbatere publică, în toamna lui 2025, un proiect de lege care ar fi abrogat OUG 50/2010 și ar fi introdus noul cadru, însă proiectul nu a mai ajuns în Parlament; între timp, Executivul intenționează să adopte schimbările prin Ordonanță de Urgență, invocând depășirea termenului.
Pentru piața creditelor de consum, elementul central este plafonarea explicită, în lei, a unor comisioane care până acum erau reglementate mai general. În forma descrisă de Profit.ro, comisioanele de acordare (analiză) și de administrare sunt limitate la sume fixe, în funcție de valoarea creditului, ceea ce schimbă direct structura costurilor, mai ales acolo unde comisionul lunar de administrare cântărește mult în costul total.
Pe lângă comisioane, proiectul introduce și o frână pentru penalități, cu efect direct asupra costului total în caz de neplată. Dacă executarea silită nu este inițiată în cel mult 6 luni de la declararea scadenței anticipate, creditorul nu mai poate percepe dobânzi penalizatoare după expirarea acestui termen. În același timp, între scadența anticipată și demararea executării silite nu pot trece mai puțin de 3 luni, perioadă în care creditorul trebuie să facă demersuri pentru a evita executarea. Sunt menținute și prevederile introduse în 2016, potrivit cărora după începerea executării silite nu se mai pot percepe dobânzi, dobânzi penalizatoare sau comisioane.
„Contractele de credit de consum (...) nu reprezintă titluri executorii în cazul în care cesionarul este o entitate ce desfășoară activități de recuperare creanțe”, se arată în proiect.
În paralel, sunt relaxate regulile de informare: creditorii nu mai trebuie să trimită notificări prin scrisoare recomandată, fiind acceptate notificări „pe orice suport durabil” (de exemplu e-mail sau notificare în aplicație). Apare și obligația ca creditorul să poată face dovada notificării către ANPC timp de 5 ani, sub sancțiunea unei amenzi de 100.000 de lei, iar recuperatorii trebuie să păstreze evidența interacțiunilor cu consumatorul cel puțin cinci ani după finalizarea procedurii.
Calendarul indicat în material arată că noile prevederi se vor aplica contractelor semnate începând cu 20 noiembrie 2026, iar pentru contractele pe perioadă nedeterminată (linii de credit, carduri) regulile privind cesiunea se vor aplica tot de la 20 noiembrie 2026. Până atunci, rămâne de urmărit forma finală a Ordonanței de Urgență și modul în care plafonarea comisioanelor va fi reflectată în ofertele creditorilor, inclusiv în zona finanțărilor mici și a produselor „cumpără acum, plătește mai târziu”.
Recomandate
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
Cererea de explicații publice către BNR reaprinde riscul de presiune de reglementare pe creditele legate de ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci într-un dosar care vizează un indice cu impact direct asupra costului împrumuturilor, potrivit Antena 3 . Dan Voiculescu afirmă, într-o postare pe blogul personal, că „milioane de români au dreptul să afle dacă ratele le-au fost crescute abuziv”, în contextul informațiilor apărute în dosarul ROBOR. El susține că tema nu ar trebui tratată doar prin argumente procedurale și cere o clarificare „asumată” la nivel înalt. În material se arată că Voiculescu pune accent pe efectele ROBOR asupra debitorilor, menționând că, în ultimii ani, ratele lunare au crescut semnificativ, „în multe cazuri cu sute sau chiar peste o mie de lei”. În paralel, el compară presiunea asupra familiilor cu credite cu rezultatele financiare ale sectorului bancar, despre care spune că a înregistrat profituri record în ultimii ani. Ce i se cere BNR și de ce contează pentru debitori Voiculescu critică poziția exprimată de reprezentanți ai Băncii Naționale a României și susține că instituția care supraveghează piața bancară ar trebui să fie preocupată „în primul rând” de clarificarea eventualelor abuzuri și de protejarea interesului public. Solicitarea sa vizează o „poziție publică fermă” din partea guvernatorului BNR, cu răspunsuri directe despre modul în care a fost stabilit ROBOR și dacă interesele celor afectați au fost prejudiciate. „O astfel de temă nu poate fi îngropată.” Contextul imediat: sancțiuni în dosarul ROBOR Potrivit articolului, reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci pentru practici care au vizat un indice cu impact direct asupra costului creditelor contractate de milioane de români. Antena 3 nu detaliază în acest material cuantumul sancțiunilor sau măsurile dispuse, iar articolul nu include un răspuns al BNR la solicitările lui Dan Voiculescu. [...]
Recuperarea banilor din ratele legate de ROBOR nu este automată , iar eventualele despăgubiri depind de ce vor decide instanțele și de situația fiecărui contract, potrivit unei analize publicate de Adevărul , după decizia Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR. Decizia autorității de concurență a reaprins discuția despre costurile suportate de debitorii cu credite în lei calculate cu dobândă variabilă raportată la ROBOR, însă specialiștii citați avertizează că o amendă aplicată băncilor nu se traduce, prin ea însăși, în bani înapoi pentru clienți. De ce contează: miza pentru debitori este mare, dar drumul juridic e lung Analistul de date din domeniul bancar Silviu Greșoi spune că, dacă acuzațiile Consiliului Concurenței vor fi confirmate definitiv în instanță, impactul asupra consumatorilor ar putea fi semnificativ, având în vedere rolul ROBOR în contractele de credit acordate înainte de introducerea IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor). „Dacă acuzațiile formulate de Consiliul Concurenței vor fi confirmate definitiv de instanțe, impactul asupra românilor poate fi semnificativ, deoarece ROBOR a reprezentat indicele de referință pentru milioane de contracte de credit.” În practică, chiar și variații mici ale ROBOR, de ordinul câtorva zecimi de punct procentual, pot însemna costuri suplimentare relevante când se aplică pe perioade lungi și la volume mari de credite, arată el. Totuși, Greșoi subliniază că despăgubirea nu vine „din oficiu”, iar fiecare consumator ar trebui să dovedească un prejudiciu concret și legătura directă cu comportamentul sancționat. „Aplicarea unei amenzi de către Consiliul Concurenței nu conduce automat la despăgubirea clienților.” Ce pot face concret clienții: verificarea contractului, înainte de orice Avocata de business Elena Grecu indică drept prim pas verificarea contractului de credit, pentru că nu toate împrumuturile sunt afectate la fel. Cheia este mecanismul de calcul al dobânzii: în unele contracte dobânda variabilă este „ROBOR + marja fixă a băncii”, în timp ce altele pot avea IRCC, dobândă fixă sau altă formulă. „Dacă această formulă apare în contract, ROBOR a influențat rata lunară. Dacă în contract apare IRCC, dobândă fixă sau alt mecanism de calcul, situația trebuie analizată separat.” Grecu avertizează și asupra riscului de a lua decizii pe baza informațiilor incomplete din spațiul public, în condițiile în care un demers în instanță poate fi costisitor și fără rezultat dacă nu există documente și argumente solide. De ce nu se pot cere despăgubiri „acum”: decizia nu este definitivă O altă limită majoră este stadiul juridic al cazului. Avocata Carmen Bănățeanu arată că discuția despre despăgubiri este prematură, deoarece decizia Consiliului Concurenței nu este definitivă, iar consumatorii nu pot valorifica efectele ei în forma actuală. În aceeași logică, avocata Raluca Manea descrie cazul ca pe una dintre cele mai importante decizii ale Consiliului Concurenței în sectorul bancar, dar atrage atenția că litigiile pot dura ani, fiind parcurse toate gradele de jurisdicție. Chiar și într-un scenariu de confirmare definitivă, spune ea, nu ar urma o recalculare automată a ratelor și nici restituirea „de drept” a sumelor plătite, ci cel mult s-ar crea un fundament pentru acțiuni separate ale clienților care se consideră prejudiciați. Ce urmează În perioada următoare, miza se mută pe contestarea sancțiunilor în instanță și pe motivarea finală a deciziei, care va influența dacă și cum pot fi construite acțiuni individuale sau colective. Până atunci, mesajul comun al experților citați este că eventualele pretenții ale debitorilor pornesc de la contract și de la dovada unui prejudiciu, nu de la simpla existență a unei amenzi. [...]
Disputa pe „dosarul ROBOR” riscă să se traducă în credite mai scumpe și condiții mai dure , dacă sancțiunile și tensiunile dintre autorități împing băncile spre prudență și reduc lichiditatea din piața interbancară, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza, dincolo de amenzile aplicate de Consiliul Concurenței , este efectul în lanț asupra dobânzilor, creditării și încrederii în economia românească. ROBOR a fost ani la rând un reper major pentru calculul ratelor la credite, iar publicația notează că, deși multe împrumuturi noi sunt raportate acum la IRCC, evoluțiile din piața interbancară continuă să influențeze costul finanțării și comportamentul băncilor. În acest context, orice decizie care afectează modul de funcționare al pieței bancare poate ajunge, indirect, la consumatori și companii. De ce contează economic: lichiditate mai mică, creditare mai prudentă Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că sancțiunile ar putea produce „efecte secundare semnificative”: dacă băncile devin mai prudente în relațiile dintre ele, lichiditatea din piața interbancară ar putea scădea, iar condițiile de creditare s-ar putea înăspri. Într-un astfel de scenariu, instituțiile financiare ar putea deveni mai selective la acordarea împrumuturilor, iar costurile de finanțare ar putea crește atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri. Un alt element urmărit de piață este conflictul de interpretare între Consiliul Concurenței și Banca Națională a României . Pentru investitori și agențiile de rating, o dispută între două instituții-cheie ridică semne de întrebare privind predictibilitatea cadrului de reglementare, într-un moment în care România are nevoie de investiții și finanțare externă. Ce s-ar putea vedea la nivelul clienților băncilor Analiza indică temeri că băncile ar putea încerca să compenseze costurile generate de amenzi prin politici comerciale mai restrictive, ceea ce ar putea însemna: dobânzi mai mici pentru depozite și economii; costuri mai ridicate pentru unele produse bancare; condiții mai stricte de acordare a creditelor; marje mai mari aplicate anumitor împrumuturi. Publicația subliniază că acestea sunt, deocamdată, scenarii estimate, nu efecte confirmate. Ce urmează: disputa se mută în instanță Băncile contestă concluziile autorităților și susțin că evoluția ROBOR a fost determinată în principal de politica monetară a BNR și de condițiile de lichiditate din piață. Următoarea etapă este în instanță, unde vor fi analizate probele și argumentele ambelor părți, iar verdictul final ar putea influența nu doar sistemul bancar, ci și modul în care vor fi interpretate pe viitor mecanismele de formare a dobânzilor în România. În perioada următoare, analiza indică drept repere: contestațiile depuse de bănci, poziția oficială a BNR, eventuale modificări ale condițiilor de creditare, impactul asupra dobânzilor și pieței interbancare, precum și reacțiile investitorilor și agențiilor de rating. [...]
BT Direct extinde creditarea pentru servicii medicale printr-un parteneriat cu Enayati Hospital , cu împrumuturi 100% online de până la 100.000 de lei , potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este reducerea timpului dintre decizia medicală și accesul efectiv la tratament, printr-un flux digital de aprobare a finanțării. Pacienții Enayati Hospital (București) pot folosi finanțarea pentru „orice serviciu medical” în cadrul spitalului, inclusiv pentru internare și îngrijire specializată în recuperare, neurologie, geriatrie, medicină internă și îngrijiri paliative. Conform informațiilor publicate, parteneriatul urmărește să ofere „predictibilitate, rapiditate și acces imediat” la servicii, prin scurtarea etapelor administrative și financiare. Cum funcționează finanțarea și care sunt condițiile anunțate Detaliile comunicate pentru soluția de finanțare BT Direct includ: sumă maximă: până la 100.000 de lei; perioadă de creditare: între 6 și 60 de luni; răspuns la cererea de credit: în aproximativ 10 minute, online; dobândă anuală fixă: 16,9% pentru sume de peste 20.000 de lei. Context: BT Direct își consolidează prezența în sănătate BT Direct, companie din Grupul Banca Transilvania specializată în finanțarea persoanelor fizice, își poziționează colaborarea cu Enayati Hospital în linia extinderii finanțării în zona medicală. CEO-ul BT Direct, Nicoleta Bott, afirmă că firma are „400 de parteneriate cu clinici și furnizori de servicii medicale din România”. „Cu fiecare nouă colaborare, BT Direct își consolidează rolul de finanțator în domeniul sănătății.” La rândul său, Dr. Wargha Enayati, președinte executiv al Enayati Medical City, leagă parteneriatul de reducerea presiunii costurilor imediate pentru pacienți. „Parteneriatul cu BT Direct le oferă pacienților noștri posibilitatea de a se concentra pe ceea ce contează cu adevărat - sănătatea lor - fără stresul costurilor imediate.” BT Direct precizează că are peste 250.000 de clienți activi și oferă finanțări în magazine fizice și online, în peste 2.300 de magazine, spitale și clinici partenere, precum și pe aproximativ 200 de site-uri. Enayati Hospital este prezentat ca parte din ecosistemul Enayati Medical City, cu focus pe îngrijire integrată și cazuri complexe. [...]
