Știri
Știri din categoria Credite
Creșterea ratei creditelor neperformante la 2,89% indică o deteriorare ușoară a calității portofoliilor bancare, într-un moment în care sistemul bancar își extinde bilanțurile: activele totale au ajuns la 981 miliarde lei, potrivit datelor BNR citate de Agerpres.
Rata creditelor neperformante (împrumuturi cu întârzieri mari la plată sau cu șanse reduse de recuperare) era de 2,89% la finalul lunii iunie 2026, în creștere față de 2,81% în perioada similară din 2025. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, când indicatorul era de 2,69%, avansul sugerează o presiune moderată pe disciplina de plată, fără a indica, pe baza datelor prezentate, o schimbare abruptă.
În iunie 2026, în România funcționau 29 de instituții de credit, dintre care zece erau sucursale ale unor bănci străine. Activele totale ale sistemului bancar se ridicau la 981 miliarde lei, cu 87 miliarde lei peste nivelul din iunie 2025.
Din perspectiva structurii de proprietate, activele instituțiilor cu capital privat reprezentau 86% din total, iar cele ale instituțiilor cu capital străin 63,2%, conform datelor centralizate de BNR.
O rată mai mare a creditelor neperformante poate însemna, în timp, costuri mai ridicate pentru bănci (prin provizioane – rezerve contabile pentru pierderi așteptate) și o prudență sporită la acordarea de împrumuturi. Materialul citat nu oferă detalii despre distribuția neperformanței pe segmente (populație/companii) sau despre cauze, astfel că amploarea și sursa creșterii nu pot fi evaluate din aceste date.
Recomandate
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar , după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. Unde se vede concentrarea riscului la companii BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat . Concret, în martie 2026: creditele către sectorul IMM: NPL 7,2% la microîntreprinderi și 7,1% la întreprinderi mici, față de 4,7% la corporații; creditele cu garanții de stat acordate firmelor: NPL 11,3%; expunerile față de piața imobiliară comercială : NPL 6,2%. Creditele în valută: pondere mare la firme, dar NPL mai mic O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%. La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce urmează: presiuni în creștere asupra capacității de plată Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni: la creditele imobiliare: de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027; la creditele de consum: de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027; la companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare. [...]
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
BERD pune pe masă până la 75 de milioane de euro (aprox. 375 milioane lei) pentru a accelera curățarea portofoliilor de credite neperformante în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România , printr-un program de co-investiții dezvoltat cu grupul ceh APS Holding , potrivit Economedia . Mecanismul este construit astfel încât APS să achiziționeze și să administreze portofolii de credite neperformante (NPL – împrumuturi care nu mai sunt rambursate conform contractului), dar și alte active aflate în dificultate, cu obiectivul declarat de a susține stabilitatea sectorului financiar și reziliența economică în piețele unde BERD este activă. Cum funcționează programul și unde se aplică Programul vizează regiuni în care BERD investește, cu un „focus” inițial pe Europa Centrală și de Est, inclusiv România. În practică, APS ar urma să identifice portofolii de active „distressed” (aflate în dificultate) și subperformante, să investească în acestea și să le administreze, în limitele criteriilor stabilite de program. Noua tranzacție se înscrie în „NPL Resolution Framework II”, cadrul BERD pentru rezolvarea creditelor neperformante, cu o valoare totală de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Din această „plafonare” totală, BERD alocă acum până la 75 de milioane de euro pentru programul realizat împreună cu APS. De ce contează pentru piața creditelor Prin preluarea și administrarea portofoliilor cu probleme, astfel de programe pot reduce presiunea asupra băncilor și pot îmbunătăți funcționarea pieței de creanțe, într-un context în care activele deteriorate rămân, potrivit articolului, o provocare pentru unele sisteme bancare. BERD susține că structura noului program permite extinderea rapidă pe mai multe piețe și poate sprijini creșterea economică și reziliența financiară în statele în care banca investește. Cine este APS și care este anvergura BERD în regiune APS, fondată la Praga în 2004, administrează active cu o valoare nominală totală de peste 12,5 miliarde de euro și este prezentată ca unul dintre cei mai mari jucători europeni din piața recuperării și administrării creanțelor. Reprezentantul companiei, Viktor Tóth, Chief Investment Officer în cadrul APS Investments, a declarat: „Suntem mândri să fi finalizat acest program de pionierat între APS și BERD. Reprezintă un pas important în cooperarea noastră de lungă durată cu BERD și în dezvoltarea unor piețe eficiente pentru creditele neperformante în regiune”. BERD este, la rândul său, unul dintre cei mai mari investitori instituționali din regiune, inclusiv în România, Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia, cu investiții de peste 43 de miliarde de euro în mai mult de 2.000 de proiecte în aceste țări, axate pe sectorul financiar, infrastructură sustenabilă și creșterea productivității sectorului privat. [...]
IMM-urile pot obține credite de până la 300.000 lei cu garanție de stat de până la 80% , printr-un mecanism care promite scurtarea timpului de aprobare, după ce UniCredit Bank și FNGCIMM au semnat o nouă convenție de garantare, potrivit Ziarul Financiar . Programul este construit în jurul produsului „Garanții Preaprobate INSTANT”, prin care companiile eligibile pot accesa finanțări pentru capital de lucru și investiții, în limita a 300.000 lei, susținute de o garanție FNGCIMM de până la 80% din valoarea creditului. Miza operațională este reducerea barierelor de acces la finanțare, într-un context în care viteza și predictibilitatea aprobării contează direct pentru deciziile de investiții și pentru continuitatea activității curente. Ce finanțează și cui se adresează Produsul se adresează atât firmelor cu experiență, cât și start-up-urilor eligibile și poate acoperi o plajă largă de nevoi, de la rulajul zilnic până la proiecte de dezvoltare. În informațiile transmise de UniCredit, sunt menționate explicit: capital de lucru (susținerea activității curente); extinderea activității; investiții în echipamente; digitalizare și modernizare; investiții în active, tehnologie, spații de producție sau servicii. De ce contează pentru IMM-uri: garanția reduce riscul perceput de bancă Garanția FNGCIMM de până la 80% din valoarea creditului este elementul care poate face diferența pentru firmele care au dificultăți în a îndeplini cerințele de garantare sau pentru cele care vor să accelereze accesul la finanțare. În practică, o astfel de garanție transferă o parte importantă din risc către fondul de garantare, ceea ce poate facilita aprobarea creditului pentru companiile eligibile. Ce spun partenerii Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv UniCredit Bank, a legat parteneriatul de nevoia de rapiditate și predictibilitate în finanțare: „Parteneriatul dintre UniCredit Bank şi FNGCIMM reprezintă un nou pas în direcţia sprijinirii mediului de afaceri local, într-un context în care viteza de acces la finanţare şi predictibilitatea procesului de aprobare sunt esenţiale pentru succesul companiilor.” UniCredit afirmă că, prin acest parteneriat, își reconfirmă angajamentul de a susține antreprenoriatul românesc și competitivitatea IMM-urilor, prin instrumente financiare dedicate. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reies detalii despre costuri (dobânzi, comisioane), criterii exacte de eligibilitate sau termene de implementare. Cert este că accesul la finanțare este condiționat de eligibilitatea companiei și de aplicarea în cadrul produsului „Garanții Preaprobate INSTANT”, pe baza convenției semnate între UniCredit Bank și FNGCIMM. [...]
MOOV Leasing își majorează cu peste 70% capacitatea de finanțare după ce a atras o finanțare sindicalizată de 187 milioane euro (aprox. 935 milioane lei), potrivit Banca Transilvania . Creditul este acordat împreună cu UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank și EximBank și vizează susținerea planurilor de creștere ale companiei și extinderea accesului la soluții moderne de mobilitate în România. Noua facilitate are și un rol de refinanțare: înlocuiește un credit sindicalizat anterior, de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei). În același timp, o parte dintre condițiile împrumutului sunt corelate cu obiectivele de sustenabilitate ale MOOV Leasing, ceea ce înseamnă că anumite clauze ale finanțării sunt legate de ținte de mediu și dezvoltare durabilă asumate de companie. Cum este structurată finanțarea și cine coordonează Banca Transilvania precizează că se numără printre băncile care au coordonat acordarea și structurarea finanțării și are, totodată, rolul de coordonare a relației dintre bănci și companie după acordarea creditului. Asistența juridică a fost asigurată de Filip & Company pentru consorțiul de bănci și de Stoica, Popa & Asociații pentru MOOV Leasing. Ce urmărește MOOV Leasing cu banii MOOV Leasing, companie românească specializată în leasing operațional și soluții de mobilitate, își bazează modelul pe tehnologie, servicii integrate și procese digitale, cu flexibilitate contractuală. Compania se adresează atât firmelor, cât și persoanelor fizice, poziționându-se ca alternativă la deținerea tradițională a unui autoturism. În comunicat, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate la Banca Transilvania, leagă tranzacția de susținerea unor modele de afaceri care combină „creșterea sustenabilă” cu „performanța operațională”: „Prin această finanțare susținem dezvoltarea unui jucător important din domeniul leasingului operațional și al soluțiilor de mobilitate, o companie care îmbină creșterea sustenabilă cu performanța operațională. Credem în modelele de afaceri care generează valoare pe termen lung, contribuie la reducerea impactului asupra mediului și sprijină tranziția către o economie mai verde. Această tranzacție reafirmă angajamentul Băncii Transilvania de a susține companiile inovatoare care integrează principiile sustenabilității în strategia de dezvoltare și contribuie la construirea unui viitor mai responsabil.” De ce contează Dimensiunea finanțării și creșterea declarată a capacității de finanțare (peste 70%) indică o accelerare a resurselor disponibile pentru MOOV Leasing într-o piață în care leasingul operațional și serviciile de mobilitate se dezvoltă pe fondul digitalizării și al cererii pentru soluții mai flexibile. În plus, includerea unor condiții corelate cu obiective de sustenabilitate arată că finanțările mari din zona corporate sunt tot mai des legate de criterii de mediu și guvernanță, nu doar de costul capitalului. [...]
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
