Știri
Știri din categoria Credite
Recuperarea banilor din ratele legate de ROBOR nu este automată, iar eventualele despăgubiri depind de ce vor decide instanțele și de situația fiecărui contract, potrivit unei analize publicate de Adevărul, după decizia Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR.
Decizia autorității de concurență a reaprins discuția despre costurile suportate de debitorii cu credite în lei calculate cu dobândă variabilă raportată la ROBOR, însă specialiștii citați avertizează că o amendă aplicată băncilor nu se traduce, prin ea însăși, în bani înapoi pentru clienți.
Analistul de date din domeniul bancar Silviu Greșoi spune că, dacă acuzațiile Consiliului Concurenței vor fi confirmate definitiv în instanță, impactul asupra consumatorilor ar putea fi semnificativ, având în vedere rolul ROBOR în contractele de credit acordate înainte de introducerea IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor).
„Dacă acuzațiile formulate de Consiliul Concurenței vor fi confirmate definitiv de instanțe, impactul asupra românilor poate fi semnificativ, deoarece ROBOR a reprezentat indicele de referință pentru milioane de contracte de credit.”
În practică, chiar și variații mici ale ROBOR, de ordinul câtorva zecimi de punct procentual, pot însemna costuri suplimentare relevante când se aplică pe perioade lungi și la volume mari de credite, arată el. Totuși, Greșoi subliniază că despăgubirea nu vine „din oficiu”, iar fiecare consumator ar trebui să dovedească un prejudiciu concret și legătura directă cu comportamentul sancționat.
„Aplicarea unei amenzi de către Consiliul Concurenței nu conduce automat la despăgubirea clienților.”
Avocata de business Elena Grecu indică drept prim pas verificarea contractului de credit, pentru că nu toate împrumuturile sunt afectate la fel. Cheia este mecanismul de calcul al dobânzii: în unele contracte dobânda variabilă este „ROBOR + marja fixă a băncii”, în timp ce altele pot avea IRCC, dobândă fixă sau altă formulă.
„Dacă această formulă apare în contract, ROBOR a influențat rata lunară. Dacă în contract apare IRCC, dobândă fixă sau alt mecanism de calcul, situația trebuie analizată separat.”
Grecu avertizează și asupra riscului de a lua decizii pe baza informațiilor incomplete din spațiul public, în condițiile în care un demers în instanță poate fi costisitor și fără rezultat dacă nu există documente și argumente solide.
O altă limită majoră este stadiul juridic al cazului. Avocata Carmen Bănățeanu arată că discuția despre despăgubiri este prematură, deoarece decizia Consiliului Concurenței nu este definitivă, iar consumatorii nu pot valorifica efectele ei în forma actuală.
În aceeași logică, avocata Raluca Manea descrie cazul ca pe una dintre cele mai importante decizii ale Consiliului Concurenței în sectorul bancar, dar atrage atenția că litigiile pot dura ani, fiind parcurse toate gradele de jurisdicție. Chiar și într-un scenariu de confirmare definitivă, spune ea, nu ar urma o recalculare automată a ratelor și nici restituirea „de drept” a sumelor plătite, ci cel mult s-ar crea un fundament pentru acțiuni separate ale clienților care se consideră prejudiciați.
În perioada următoare, miza se mută pe contestarea sancțiunilor în instanță și pe motivarea finală a deciziei, care va influența dacă și cum pot fi construite acțiuni individuale sau colective. Până atunci, mesajul comun al experților citați este că eventualele pretenții ale debitorilor pornesc de la contract și de la dovada unui prejudiciu, nu de la simpla existență a unei amenzi.
Recomandate
Disputa pe „dosarul ROBOR” riscă să se traducă în credite mai scumpe și condiții mai dure , dacă sancțiunile și tensiunile dintre autorități împing băncile spre prudență și reduc lichiditatea din piața interbancară, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza, dincolo de amenzile aplicate de Consiliul Concurenței , este efectul în lanț asupra dobânzilor, creditării și încrederii în economia românească. ROBOR a fost ani la rând un reper major pentru calculul ratelor la credite, iar publicația notează că, deși multe împrumuturi noi sunt raportate acum la IRCC, evoluțiile din piața interbancară continuă să influențeze costul finanțării și comportamentul băncilor. În acest context, orice decizie care afectează modul de funcționare al pieței bancare poate ajunge, indirect, la consumatori și companii. De ce contează economic: lichiditate mai mică, creditare mai prudentă Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că sancțiunile ar putea produce „efecte secundare semnificative”: dacă băncile devin mai prudente în relațiile dintre ele, lichiditatea din piața interbancară ar putea scădea, iar condițiile de creditare s-ar putea înăspri. Într-un astfel de scenariu, instituțiile financiare ar putea deveni mai selective la acordarea împrumuturilor, iar costurile de finanțare ar putea crește atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri. Un alt element urmărit de piață este conflictul de interpretare între Consiliul Concurenței și Banca Națională a României . Pentru investitori și agențiile de rating, o dispută între două instituții-cheie ridică semne de întrebare privind predictibilitatea cadrului de reglementare, într-un moment în care România are nevoie de investiții și finanțare externă. Ce s-ar putea vedea la nivelul clienților băncilor Analiza indică temeri că băncile ar putea încerca să compenseze costurile generate de amenzi prin politici comerciale mai restrictive, ceea ce ar putea însemna: dobânzi mai mici pentru depozite și economii; costuri mai ridicate pentru unele produse bancare; condiții mai stricte de acordare a creditelor; marje mai mari aplicate anumitor împrumuturi. Publicația subliniază că acestea sunt, deocamdată, scenarii estimate, nu efecte confirmate. Ce urmează: disputa se mută în instanță Băncile contestă concluziile autorităților și susțin că evoluția ROBOR a fost determinată în principal de politica monetară a BNR și de condițiile de lichiditate din piață. Următoarea etapă este în instanță, unde vor fi analizate probele și argumentele ambelor părți, iar verdictul final ar putea influența nu doar sistemul bancar, ci și modul în care vor fi interpretate pe viitor mecanismele de formare a dobânzilor în România. În perioada următoare, analiza indică drept repere: contestațiile depuse de bănci, poziția oficială a BNR, eventuale modificări ale condițiilor de creditare, impactul asupra dobânzilor și pieței interbancare, precum și reacțiile investitorilor și agențiilor de rating. [...]
BT Direct extinde creditarea pentru servicii medicale printr-un parteneriat cu Enayati Hospital , cu împrumuturi 100% online de până la 100.000 de lei , potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este reducerea timpului dintre decizia medicală și accesul efectiv la tratament, printr-un flux digital de aprobare a finanțării. Pacienții Enayati Hospital (București) pot folosi finanțarea pentru „orice serviciu medical” în cadrul spitalului, inclusiv pentru internare și îngrijire specializată în recuperare, neurologie, geriatrie, medicină internă și îngrijiri paliative. Conform informațiilor publicate, parteneriatul urmărește să ofere „predictibilitate, rapiditate și acces imediat” la servicii, prin scurtarea etapelor administrative și financiare. Cum funcționează finanțarea și care sunt condițiile anunțate Detaliile comunicate pentru soluția de finanțare BT Direct includ: sumă maximă: până la 100.000 de lei; perioadă de creditare: între 6 și 60 de luni; răspuns la cererea de credit: în aproximativ 10 minute, online; dobândă anuală fixă: 16,9% pentru sume de peste 20.000 de lei. Context: BT Direct își consolidează prezența în sănătate BT Direct, companie din Grupul Banca Transilvania specializată în finanțarea persoanelor fizice, își poziționează colaborarea cu Enayati Hospital în linia extinderii finanțării în zona medicală. CEO-ul BT Direct, Nicoleta Bott, afirmă că firma are „400 de parteneriate cu clinici și furnizori de servicii medicale din România”. „Cu fiecare nouă colaborare, BT Direct își consolidează rolul de finanțator în domeniul sănătății.” La rândul său, Dr. Wargha Enayati, președinte executiv al Enayati Medical City, leagă parteneriatul de reducerea presiunii costurilor imediate pentru pacienți. „Parteneriatul cu BT Direct le oferă pacienților noștri posibilitatea de a se concentra pe ceea ce contează cu adevărat - sănătatea lor - fără stresul costurilor imediate.” BT Direct precizează că are peste 250.000 de clienți activi și oferă finanțări în magazine fizice și online, în peste 2.300 de magazine, spitale și clinici partenere, precum și pe aproximativ 200 de site-uri. Enayati Hospital este prezentat ca parte din ecosistemul Enayati Medical City, cu focus pe îngrijire integrată și cazuri complexe. [...]
Raiffeisen are cea mai mică dobândă fixă din comparația principalelor oferte ipotecare din iunie 2026 , potrivit datelor publicate de Credit Intelligent , într-o analiză realizată de brokerul de credite Alexandru Mihaita. Comparația include ofertele BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit și ING pentru credite ipotecare cu dobândă fixă în primii ani și dobândă variabilă ulterior, având ca exemplu un împrumut de 500.000 de lei. În clasamentul ofertelor „verzi” cu dobândă fixă pe 3 ani, cea mai redusă dobândă este cea a Raiffeisen Bank, de 4,55% pe an, disponibilă pentru clienții cu venituri de peste 2.000 de euro și asigurare de viață. Urmează BRD cu 4,65%, BCR și ING cu câte 4,79%, în timp ce UniCredit pornește de la 4,99% pentru clienții care își virează salariul și îndeplinesc condițiile băncii. Cum arată comparația principalelor oferte Bancă Dobândă fixă 3 ani (ofertă verde) Avans minim Raiffeisen 4,55% 15% BRD 4,65% 20% BCR 4,79% 15% ING 4,79% până la 40% pentru cea mai bună ofertă UniCredit 4,99% 15% Diferențele dintre oferte nu se rezumă însă doar la dobândă. Costurile de analiză, asigurările obligatorii, condițiile privind veniturile sau virarea salariului și valoarea avansului pot influența semnificativ costul total al creditului. Rate lunare estimate Pentru scenariile prezentate în analiză, ratele lunare orientative cu asigurare inclusă sunt: UniCredit: aproximativ 2.650 lei; Raiffeisen: aproximativ 2.678 lei; BCR: aproximativ 2.750 lei; ING: aproximativ 2.750 lei; BRD: aproximativ 2.743 lei. UniCredit se remarcă și prin perioada maximă de creditare de până la 420 de luni, peste limita de 360 de luni întâlnită la majoritatea concurenților. Ce condiții cer băncile Ofertele cele mai atractive sunt de regulă condiționate de: încasarea salariului în contul băncii; asigurare de viață; anumite praguri de venit; achiziția unei locuințe cu performanță energetică ridicată; avans mai mare la cumpărarea locuinței. În cazul creditelor „verzi”, instituțiile bancare oferă reduceri de dobândă pentru imobile încadrate în anumite clase energetice, precum clasa A sau, în unele situații, clasa B pentru construcțiile mai noi. Datele prezentate au caracter orientativ și pot fi modificate de bănci. Condițiile finale sunt stabilite în momentul aprobării finanțării, iar negocierile individuale pot conduce la costuri diferite față de cele din ofertele standard. [...]
CEC Bank reduce marja la creditele Noua Casă pentru clienții care își încasează salariul în bancă , coborând costul la IRCC + 1,90% față de IRCC + 2,00% pentru cei care nu virează veniturile la CEC, potrivit Wall-Street . Mișcarea are un impact direct asupra costului total al finanțării și arată cum băncile încearcă să „lege” clienții de relația de încasare a veniturilor într-un program unde dobânda rămâne variabilă. Ce se schimbă în ofertă și de ce contează Diferența de 0,10 puncte procentuale în marjă se aplică în funcție de modul de încasare a veniturilor, într-un context în care creditele Noua Casă sunt calculate cu dobândă variabilă (IRCC plus marja băncii). Pentru debitori, orice ajustare a marjei contează deoarece se reflectă în rata lunară, mai ales la împrumuturi pe termen lung. CEC Bank precizează că, în cadrul ofertei Noua Casă, nu percepe comisioane standard asociate creditului: comision de analiză: zero comision de administrare: zero comision de rambursare anticipată: zero Plafon, avans și garanții în Noua Casă 2026 Creditele din program beneficiază de garanția FNGCIMM și vin, în general, cu avans mai redus decât finanțările ipotecare standard, conform articolului. Principalele repere menționate: Finanțare : până la 66.500 euro (aprox. 332.500 lei) pentru locuințe de maximum 70.000 euro (aprox. 350.000 lei) până la 119.000 euro (aprox. 595.000 lei) pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (aprox. 700.000 lei) Avans minim : 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro 15% pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro Garanții : ipotecă asupra locuinței și scrisoare de garanție FNGCIMM, care acoperă 50% sau 60% din valoarea creditului (în funcție de condițiile programului) Exemplu de cost: rată și DAE Pentru un credit Noua Casă de 250.000 lei pe 30 de ani , articolul indică o rată lunară de 1.744,61 lei în cazul încasării salariului prin CEC Bank, în condițiile actuale ale programului. DAE (dobânda anuală efectivă, indicator care include costurile totale ale creditului) este menționată la 7,92% . Cine este eligibil și cum arată cererea pentru program Programul se adresează persoanelor fizice care nu dețin nicio locuință (singuri sau împreună cu soțul/soția) sau dețin o singură locuință cu suprafață utilă mai mică de 50 mp, potrivit condițiilor prezentate. CEC Bank afirmă că a acordat de la lansarea Prima Casă/Noua Casă peste 20.000 de credite , cu o valoare cumulată de peste 3 miliarde lei . Context: „Noua Casă” pierde teren în fața dobânzilor fixe Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, susține că programul și-a pierdut din popularitate în ultimii ani, pe fondul ofertelor cu dobândă fixă mai mică la creditele ipotecare. În opinia sa, legarea de dobânda variabilă (IRCC) face programul mai scump în actualul context al indicilor de referință. „Cred că în momentul de față, programul «Noua Casă» devine un program scump ca și cost de dobândă. (…) Ne uităm la dobânda de referință, IRCC Robor, care sunt niște indici destul de sus, plus marja băncii și sărim de 8% vs. o dobândă fixă, pe următorii 3 ani de zile, care este sub 5%.” În acest cadru, reducerea marjei pentru clienții cu salariul la CEC Bank poate micșora marginal costul, dar nu schimbă caracterul de bază al produsului: un credit cu dobândă variabilă, sensibil la evoluția IRCC. [...]
Banca Transilvania își mută accentul pe consultanță dedicată la ipotecare , prin deschiderea a patru centre specializate în București și Cluj-Napoca, într-un moment în care accesibilitatea locuințelor se deteriorează pe fondul scumpirii accelerate a activelor imobiliare, potrivit Banking News . Noile BT Mortgage Centers sunt gândite ca puncte de lucru în care clienții parcurg întregul proces de creditare cu un singur consultant: de la analiza inițială și pregătirea documentelor, până la aprobarea finanțării. Banca spune că, în acest format, clienții primesc sprijin pentru evaluarea situației financiare, analiza costurilor, stabilirea avansului, simulări online de credit și estimarea impactului financiar pe termen lung. Ce se schimbă operațional: „un consultant dedicat” și program extins Modelul propus de BT mizează pe reducerea fragmentării procesului de acordare a unui credit ipotecar, prin alocarea unui consultant care gestionează „întregul flux”. Centrele au și un program mai lung decât cel standard: de luni până vineri, între 09:00 și 19:00, iar banca recomandă programarea online pentru acces mai rapid la consultanță. Inițiativa vizează și românii din diaspora care vor să cumpere o proprietate în România și au nevoie de îndrumare pentru accesarea finanțării, conform informațiilor din articol. Unde sunt deschise cele patru centre București Sucursala BT București Est – Piața Alba Iulia nr. 2, bl. I1, sector 3 Sucursala BT București Vest – Bd. Iuliu Maniu nr. 6Q, sector 6 Agenția BT Dimitrie Pompeiu – Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 6A, sector 2 Cluj-Napoca Sucursala BT Cluj – Calea Dorobanților nr. 27-29 Context: accesibilitatea locuințelor se deteriorează În paralel cu anunțul operațional, banca plasează demersul în contextul unei piețe în care „proprietatea a devenit tot mai greu de atins”, pe fondul aprecierii rapide a activelor imobiliare. Articolul citează date Eurostat (2025), potrivit cărora România are cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe din UE, de aproximativ 94%. Într-o analiză „marca BT” (publicată aici ), banca arată că, în intervalul 2015–2025, prețurile locuințelor din UE au crescut cu 64,9%, iar chiriile cu 21,8%, ceea ce indică o creștere a prețurilor de vânzare de aproape trei ori mai rapidă decât cea a chiriilor. Concluzia analizei este că problema majoră nu este direcția pieței, ci degradarea accesibilității: locuințele devin mai greu de cumpărat raportat la venituri, oferta nouă rămâne insuficientă, iar costurile de construcție nu sunt așteptate să scadă curând. Mesajul băncii Anca Crăciun, Director Coordonator Private, Premium Banking și Produse Retail la Banca Transilvania, descrie creditul ipotecar ca pe un angajament pe termen lung și justifică lansarea centrelor prin nevoia de „claritate și îndrumare” în procesul de cumpărare a unei locuințe: „Un credit pentru locuință este mai mult decât o finanțare. Este începutul unui drum, un angajament pe termen lung, o investiție majoră și un pas esențial spre stabilitate și siguranță. De aceea am creat BT Mortgage Centers, dedicate celor care pornesc în această călătorie, unde clienții găsesc claritate și îndrumare, într-un moment în care visul devine plan, iar planul devine realitate.” [...]
BERD pune pe masă până la 75 de milioane de euro (aprox. 375 milioane lei) pentru a accelera curățarea portofoliilor de credite neperformante în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România , printr-un program de co-investiții dezvoltat cu grupul ceh APS Holding , potrivit Economedia . Mecanismul este construit astfel încât APS să achiziționeze și să administreze portofolii de credite neperformante (NPL – împrumuturi care nu mai sunt rambursate conform contractului), dar și alte active aflate în dificultate, cu obiectivul declarat de a susține stabilitatea sectorului financiar și reziliența economică în piețele unde BERD este activă. Cum funcționează programul și unde se aplică Programul vizează regiuni în care BERD investește, cu un „focus” inițial pe Europa Centrală și de Est, inclusiv România. În practică, APS ar urma să identifice portofolii de active „distressed” (aflate în dificultate) și subperformante, să investească în acestea și să le administreze, în limitele criteriilor stabilite de program. Noua tranzacție se înscrie în „NPL Resolution Framework II”, cadrul BERD pentru rezolvarea creditelor neperformante, cu o valoare totală de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Din această „plafonare” totală, BERD alocă acum până la 75 de milioane de euro pentru programul realizat împreună cu APS. De ce contează pentru piața creditelor Prin preluarea și administrarea portofoliilor cu probleme, astfel de programe pot reduce presiunea asupra băncilor și pot îmbunătăți funcționarea pieței de creanțe, într-un context în care activele deteriorate rămân, potrivit articolului, o provocare pentru unele sisteme bancare. BERD susține că structura noului program permite extinderea rapidă pe mai multe piețe și poate sprijini creșterea economică și reziliența financiară în statele în care banca investește. Cine este APS și care este anvergura BERD în regiune APS, fondată la Praga în 2004, administrează active cu o valoare nominală totală de peste 12,5 miliarde de euro și este prezentată ca unul dintre cei mai mari jucători europeni din piața recuperării și administrării creanțelor. Reprezentantul companiei, Viktor Tóth, Chief Investment Officer în cadrul APS Investments, a declarat: „Suntem mândri să fi finalizat acest program de pionierat între APS și BERD. Reprezintă un pas important în cooperarea noastră de lungă durată cu BERD și în dezvoltarea unor piețe eficiente pentru creditele neperformante în regiune”. BERD este, la rândul său, unul dintre cei mai mari investitori instituționali din regiune, inclusiv în România, Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia, cu investiții de peste 43 de miliarde de euro în mai mult de 2.000 de proiecte în aceste țări, axate pe sectorul financiar, infrastructură sustenabilă și creșterea productivității sectorului privat. [...]
