Știri
Știri din categoria Credite
Banca Transilvania discută un credit de circa 400 mil. euro pentru Pavăl Holding, finanțare legată de achiziția operațiunilor Carrefour în România, potrivit Ziarul Financiar. Tranzacția ar fi una dintre cele mai mari finanțări corporate (împrumuturi acordate companiilor) din istoria Băncii Transilvania, conform publicației.
Familia Pavăl, fondatoarea Dedeman și a vehiculului de investiții Pavăl Holding, s-a angajat să plătească 823 mil. euro pentru preluarea operațiunilor Carrefour în România, iar aproximativ jumătate din această sumă ar urma să vină de la Banca Transilvania, conform unor surse din piața bancară citate de ZF.
„BT, cea mai mare bancă din România, se pregăteşte să acorde un credit de 400 mil. euro către Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al familiei Pavăl, bani care vor merge către achiziţia operaţiunilor locale ale Carrefour.”
ZF amintește că, în urmă cu circa o lună, părțile au anunțat oficial negocieri exclusive și o valoare enterprise a tranzacției de 823 mil. euro (valoare care include și datoriile). Pachetul vizat include atât operațiunile comerciale, cât și proprietățile imobiliare ale grupului francez, un activ de interes pentru familia Pavăl, deja prezentă în real estate.
Rețeaua Carrefour din România pe care Pavăl Holding ar urma să o preia include, potrivit ZF, următoarele formate și număr de unități:
În total, este vorba despre aproape 480 de unități, cu vânzări cumulate de 2,8 mld. euro, mai notează publicația. Dacă discuțiile de finanțare se concretizează, împrumutul de circa 400 mil. euro ar acoperi o parte semnificativă din prețul tranzacției anunțate.
Recomandate
România limitează comisioanele la creditele de consum , în timp ce Comisia Europeană a deschis procedura de infringement pentru întârzierea transpunerii Directivei UE 2023/2225 , potrivit Profit.ro . Miza practică a noilor reguli este reducerea costurilor fixe din creditare (comisioane) și limitarea acumulării de datorii suplimentare, în special pentru împrumuturile mici și pentru produsele de tip „cumpără acum, plătește mai târziu”, dacă au dobânzi și costuri pentru consumator. România a intrat „chiar astăzi” în procedura de infringement deoarece nu a transpus directiva în legislația națională până la 20 noiembrie 2025, notează publicația. Guvernul a pus în dezbatere publică, în toamna lui 2025, un proiect de lege care ar fi abrogat OUG 50/2010 și ar fi introdus noul cadru, însă proiectul nu a mai ajuns în Parlament; între timp, Executivul intenționează să adopte schimbările prin Ordonanță de Urgență, invocând depășirea termenului. Pentru piața creditelor de consum, elementul central este plafonarea explicită, în lei, a unor comisioane care până acum erau reglementate mai general. În forma descrisă de Profit.ro, comisioanele de acordare (analiză) și de administrare sunt limitate la sume fixe, în funcție de valoarea creditului, ceea ce schimbă direct structura costurilor, mai ales acolo unde comisionul lunar de administrare cântărește mult în costul total. Principalele limitări de comisioane din proiectul de OUG sunt: Comision de acordare/analiză : între 25 și 150 de lei , în funcție de suma împrumutată (de la credite sub 2.000 de lei până la credite de peste 100.000 de lei). Comision de administrare : de la maximum 15 lei/lună (credite de până la 5.000 de lei) până la 50 de lei/lună (credite de peste 100.000 de lei). Comision pentru servicii prestate la cererea consumatorului : maximum 150 de lei , cu obligația de a fi același pentru același tip de credit. Pe lângă comisioane, proiectul introduce și o frână pentru penalități, cu efect direct asupra costului total în caz de neplată. Dacă executarea silită nu este inițiată în cel mult 6 luni de la declararea scadenței anticipate, creditorul nu mai poate percepe dobânzi penalizatoare după expirarea acestui termen. În același timp, între scadența anticipată și demararea executării silite nu pot trece mai puțin de 3 luni, perioadă în care creditorul trebuie să facă demersuri pentru a evita executarea. Sunt menținute și prevederile introduse în 2016, potrivit cărora după începerea executării silite nu se mai pot percepe dobânzi, dobânzi penalizatoare sau comisioane. „Contractele de credit de consum (...) nu reprezintă titluri executorii în cazul în care cesionarul este o entitate ce desfășoară activități de recuperare creanțe”, se arată în proiect. În paralel, sunt relaxate regulile de informare: creditorii nu mai trebuie să trimită notificări prin scrisoare recomandată, fiind acceptate notificări „pe orice suport durabil” (de exemplu e-mail sau notificare în aplicație). Apare și obligația ca creditorul să poată face dovada notificării către ANPC timp de 5 ani, sub sancțiunea unei amenzi de 100.000 de lei, iar recuperatorii trebuie să păstreze evidența interacțiunilor cu consumatorul cel puțin cinci ani după finalizarea procedurii. Calendarul indicat în material arată că noile prevederi se vor aplica contractelor semnate începând cu 20 noiembrie 2026 , iar pentru contractele pe perioadă nedeterminată (linii de credit, carduri) regulile privind cesiunea se vor aplica tot de la 20 noiembrie 2026 . Până atunci, rămâne de urmărit forma finală a Ordonanței de Urgență și modul în care plafonarea comisioanelor va fi reflectată în ofertele creditorilor, inclusiv în zona finanțărilor mici și a produselor „cumpără acum, plătește mai târziu”. [...]
Dobânzile variabile la creditele retail noi în lei, acordate după mai 2019, vor scădea în primul trimestru din 2026, odată cu reducerea indicelui IRCC la 5,68% , față de 6,06% în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de Business Magazin . Aceasta este prima scădere semnificativă după o perioadă în care IRCC a atins niveluri record, influențând costurile creditelor pentru milioane de români. Indicele IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele noi în lei acordate persoanelor fizice după luna mai 2019. Nivelul de 5,68% aplicabil în T1/2026 reflectă media tranzacțiilor interbancare din al treilea trimestru al anului 2025, ceea ce arată o tendință de relaxare a condițiilor din piața monetară. Această scădere se înscrie într-un posibil trend de continuare a reducerilor și în al doilea trimestru din 2026, unde estimările inițiale indică un posibil IRCC în jur de 5,6%. Pentru debitorii cu rate în lei, această ajustare poate aduce reduceri lunare între 50 și 150 de lei, în funcție de valoarea și termenul creditului. Evoluția altor indici de referință: ROBOR la 3 luni : 6,12% (în scădere de la 6,14% la începutul anului) ROBOR la 6 luni : 6,25% (față de 6,28% pe 5 ianuarie) ROBOR la 12 luni : 6,46% (ușor mai mic decât 6,49%) ROBOR este indicele folosit la calculul dobânzilor pentru creditele contractate înainte de mai 2019, dar și pentru o parte dintre creditele corporate în lei. Deși scăderile sunt modeste, ele pot semnala o ușoară relaxare a presiunilor inflaționiste și a dobânzilor în general. Ce înseamnă această evoluție pentru consumatori? Reduceri ușoare ale ratelor lunare la creditele cu dobândă variabilă Posibilă revigorare a cererii de creditare în perioada următoare, odată cu ieftinirea împrumuturilor Ajustări în politica băncilor comerciale , care ar putea reveni la oferte mai agresive pentru atragerea clienților noi Scăderea IRCC vine într-un moment în care Banca Națională a României menține o atitudine prudentă în privința reducerii dobânzii de politică monetară, așteptând semnale clare privind traiectoria inflației și stabilitatea fiscală în 2026. Pentru debitorii aflați în dificultate, evoluția favorabilă a indicilor poate oferi o gură de oxigen, însă rămâne de văzut dacă această tendință va fi una de durată sau doar o corecție temporară. [...]
