Știri
Știri din categoria Credite
Banca Transilvania discută un credit de circa 400 mil. euro pentru Pavăl Holding, finanțare legată de achiziția operațiunilor Carrefour în România, potrivit Ziarul Financiar. Tranzacția ar fi una dintre cele mai mari finanțări corporate (împrumuturi acordate companiilor) din istoria Băncii Transilvania, conform publicației.
Familia Pavăl, fondatoarea Dedeman și a vehiculului de investiții Pavăl Holding, s-a angajat să plătească 823 mil. euro pentru preluarea operațiunilor Carrefour în România, iar aproximativ jumătate din această sumă ar urma să vină de la Banca Transilvania, conform unor surse din piața bancară citate de ZF.
„BT, cea mai mare bancă din România, se pregăteşte să acorde un credit de 400 mil. euro către Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al familiei Pavăl, bani care vor merge către achiziţia operaţiunilor locale ale Carrefour.”
ZF amintește că, în urmă cu circa o lună, părțile au anunțat oficial negocieri exclusive și o valoare enterprise a tranzacției de 823 mil. euro (valoare care include și datoriile). Pachetul vizat include atât operațiunile comerciale, cât și proprietățile imobiliare ale grupului francez, un activ de interes pentru familia Pavăl, deja prezentă în real estate.
Rețeaua Carrefour din România pe care Pavăl Holding ar urma să o preia include, potrivit ZF, următoarele formate și număr de unități:
În total, este vorba despre aproape 480 de unități, cu vânzări cumulate de 2,8 mld. euro, mai notează publicația. Dacă discuțiile de finanțare se concretizează, împrumutul de circa 400 mil. euro ar acoperi o parte semnificativă din prețul tranzacției anunțate.
Recomandate
MOOV Leasing își majorează cu peste 70% capacitatea de finanțare după ce a atras o finanțare sindicalizată de 187 milioane euro (aprox. 935 milioane lei), potrivit Banca Transilvania . Creditul este acordat împreună cu UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank și EximBank și vizează susținerea planurilor de creștere ale companiei și extinderea accesului la soluții moderne de mobilitate în România. Noua facilitate are și un rol de refinanțare: înlocuiește un credit sindicalizat anterior, de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei). În același timp, o parte dintre condițiile împrumutului sunt corelate cu obiectivele de sustenabilitate ale MOOV Leasing, ceea ce înseamnă că anumite clauze ale finanțării sunt legate de ținte de mediu și dezvoltare durabilă asumate de companie. Cum este structurată finanțarea și cine coordonează Banca Transilvania precizează că se numără printre băncile care au coordonat acordarea și structurarea finanțării și are, totodată, rolul de coordonare a relației dintre bănci și companie după acordarea creditului. Asistența juridică a fost asigurată de Filip & Company pentru consorțiul de bănci și de Stoica, Popa & Asociații pentru MOOV Leasing. Ce urmărește MOOV Leasing cu banii MOOV Leasing, companie românească specializată în leasing operațional și soluții de mobilitate, își bazează modelul pe tehnologie, servicii integrate și procese digitale, cu flexibilitate contractuală. Compania se adresează atât firmelor, cât și persoanelor fizice, poziționându-se ca alternativă la deținerea tradițională a unui autoturism. În comunicat, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate la Banca Transilvania, leagă tranzacția de susținerea unor modele de afaceri care combină „creșterea sustenabilă” cu „performanța operațională”: „Prin această finanțare susținem dezvoltarea unui jucător important din domeniul leasingului operațional și al soluțiilor de mobilitate, o companie care îmbină creșterea sustenabilă cu performanța operațională. Credem în modelele de afaceri care generează valoare pe termen lung, contribuie la reducerea impactului asupra mediului și sprijină tranziția către o economie mai verde. Această tranzacție reafirmă angajamentul Băncii Transilvania de a susține companiile inovatoare care integrează principiile sustenabilității în strategia de dezvoltare și contribuie la construirea unui viitor mai responsabil.” De ce contează Dimensiunea finanțării și creșterea declarată a capacității de finanțare (peste 70%) indică o accelerare a resurselor disponibile pentru MOOV Leasing într-o piață în care leasingul operațional și serviciile de mobilitate se dezvoltă pe fondul digitalizării și al cererii pentru soluții mai flexibile. În plus, includerea unor condiții corelate cu obiective de sustenabilitate arată că finanțările mari din zona corporate sunt tot mai des legate de criterii de mediu și guvernanță, nu doar de costul capitalului. [...]
Banca Transilvania își mută accentul pe consultanță dedicată la ipotecare , prin deschiderea a patru centre specializate în București și Cluj-Napoca, într-un moment în care accesibilitatea locuințelor se deteriorează pe fondul scumpirii accelerate a activelor imobiliare, potrivit Banking News . Noile BT Mortgage Centers sunt gândite ca puncte de lucru în care clienții parcurg întregul proces de creditare cu un singur consultant: de la analiza inițială și pregătirea documentelor, până la aprobarea finanțării. Banca spune că, în acest format, clienții primesc sprijin pentru evaluarea situației financiare, analiza costurilor, stabilirea avansului, simulări online de credit și estimarea impactului financiar pe termen lung. Ce se schimbă operațional: „un consultant dedicat” și program extins Modelul propus de BT mizează pe reducerea fragmentării procesului de acordare a unui credit ipotecar, prin alocarea unui consultant care gestionează „întregul flux”. Centrele au și un program mai lung decât cel standard: de luni până vineri, între 09:00 și 19:00, iar banca recomandă programarea online pentru acces mai rapid la consultanță. Inițiativa vizează și românii din diaspora care vor să cumpere o proprietate în România și au nevoie de îndrumare pentru accesarea finanțării, conform informațiilor din articol. Unde sunt deschise cele patru centre București Sucursala BT București Est – Piața Alba Iulia nr. 2, bl. I1, sector 3 Sucursala BT București Vest – Bd. Iuliu Maniu nr. 6Q, sector 6 Agenția BT Dimitrie Pompeiu – Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 6A, sector 2 Cluj-Napoca Sucursala BT Cluj – Calea Dorobanților nr. 27-29 Context: accesibilitatea locuințelor se deteriorează În paralel cu anunțul operațional, banca plasează demersul în contextul unei piețe în care „proprietatea a devenit tot mai greu de atins”, pe fondul aprecierii rapide a activelor imobiliare. Articolul citează date Eurostat (2025), potrivit cărora România are cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe din UE, de aproximativ 94%. Într-o analiză „marca BT” (publicată aici ), banca arată că, în intervalul 2015–2025, prețurile locuințelor din UE au crescut cu 64,9%, iar chiriile cu 21,8%, ceea ce indică o creștere a prețurilor de vânzare de aproape trei ori mai rapidă decât cea a chiriilor. Concluzia analizei este că problema majoră nu este direcția pieței, ci degradarea accesibilității: locuințele devin mai greu de cumpărat raportat la venituri, oferta nouă rămâne insuficientă, iar costurile de construcție nu sunt așteptate să scadă curând. Mesajul băncii Anca Crăciun, Director Coordonator Private, Premium Banking și Produse Retail la Banca Transilvania, descrie creditul ipotecar ca pe un angajament pe termen lung și justifică lansarea centrelor prin nevoia de „claritate și îndrumare” în procesul de cumpărare a unei locuințe: „Un credit pentru locuință este mai mult decât o finanțare. Este începutul unui drum, un angajament pe termen lung, o investiție majoră și un pas esențial spre stabilitate și siguranță. De aceea am creat BT Mortgage Centers, dedicate celor care pornesc în această călătorie, unde clienții găsesc claritate și îndrumare, într-un moment în care visul devine plan, iar planul devine realitate.” [...]
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar , după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. Unde se vede concentrarea riscului la companii BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat . Concret, în martie 2026: creditele către sectorul IMM: NPL 7,2% la microîntreprinderi și 7,1% la întreprinderi mici, față de 4,7% la corporații; creditele cu garanții de stat acordate firmelor: NPL 11,3%; expunerile față de piața imobiliară comercială : NPL 6,2%. Creditele în valută: pondere mare la firme, dar NPL mai mic O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%. La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce urmează: presiuni în creștere asupra capacității de plată Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni: la creditele imobiliare: de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027; la creditele de consum: de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027; la companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare. [...]
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
