Știri
Știri din categoria Harta Influenței

Eugen Tomac a ieșit din conducerea PMP înainte de desemnarea ca premier, o mutare care separă formal funcția de șef al Guvernului de șefia unui partid și reduce riscul de suprapunere politică într-un moment de formare a noului Executiv, potrivit News.
Tomac a precizat, la solicitarea publicației, că și-a depus demisia „miercuri seară” de la conducerea Partidului Mișcarea Populară, cu o zi înainte de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan.
„Am demisionat miercuri seară de la conducerea Partidului Mișcarea Populară.”
Născut la 27 iunie 1981 în satul Babele (raionul Ismail, regiunea Odesa), în fosta RSS Ucraineană (URSS), Eugen Tomac este prezentat ca primul etnic român din Ucraina care ar putea deveni prim-ministru al României. Localitatea natală se află în sudul Basarabiei istorice, astăzi pe teritoriul Ucrainei, iar Tomac provine dintr-o familie de români basarabeni.
La 17 ani a venit în România printr-un program de burse al Guvernului României destinat etnicilor români din afara țării. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București (1999–2003), cu o lucrare de licență despre Basarabia, iar la masterat (2003–2004) a cercetat mecanismele de deznaționalizare din URSS, temă care, potrivit sursei, i-a influențat ulterior parcursul academic și politic.
Înainte de politică, a lucrat în presă și instituții media: a fost redactor la „Magazin Istoric”, „Ziua”, „Confluențe”, Radio România Cultural și Televiziunea Română. A predat și la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.
Cariera politică a început în Administrația Prezidențială, în mandatul lui Traian Băsescu, ca expert și consilier pentru românii de pretutindeni (2005–2008). A devenit apoi secretar de stat pentru românii de pretutindeni (2009–2012) în guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, iar în 2012 a fost consilier de stat în Departamentul Relații Internaționale și Politici Europene.
Ca secretar de stat, News notează că a simplificat procedura de redobândire a cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a sprijinit donații de carte în limba română, precum și reeditarea a aproape jumătate de milion de manuale de istorie pentru instituții de învățământ de peste Prut.
În 2012 a devenit deputat (Colegiul 2 Diaspora), după ce a obținut 78% din voturi în colegiu. În Parlament a condus Comisia pentru comunitățile românești din afara granițelor (din decembrie 2012) și a deschis un birou parlamentar la Chișinău (mai 2013). Pe 19 iulie 2013 a demisionat din PDL și a anunțat că se alătură Mișcării Populare.
Din iulie 2019 este europarlamentar, fiind reales în mai 2024 pentru al doilea mandat. În 2024 a fost ales pe listele USR, prin alianța Dreapta Unită (USR–PMP–Forța Dreptei).
Tomac a devenit președinte al PMP la 16 iunie 2018; sursa indică două perioade de conducere: un mandat între 2015 și 2020 și un al doilea din 2022, menționând că este cel mai longeviv lider al partidului, cu aproximativ șapte ani la conducere. News descrie relația sa cu Traian Băsescu drept „foarte apropiată”, Tomac fiind considerat succesorul acestuia la conducerea PMP.
Potrivit declarației de avere citate de News, Tomac locuiește în Belgia și are două apartamente acolo, fără a deține o casă în România. Deține două terenuri intravilane (în localitatea 23 August, Constanța, și în satul Bârnadu, Neamț), conduce un Audi Q5 și o Dacia Sandero (ambele din 2020), investește în criptomonede și a acordat PMP un împrumut de 500.000 lei în campania electorală din 2024. Discursul său politic este caracterizat ca proeuropean și pro-NATO, cu accent pe comunitățile de români din diaspora.
Recomandate

Declarația de avere a premierului desemnat Eugen Tomac indică un profil financiar ancorat în UE, cu active imobiliare în Belgia și lichidități semnificative , potrivit Digi24 . Pentru mediul economic, miza este dublă: nivelul de expunere la active externe și relația financiară directă cu propriul partid, printr-un împrumut consistent acordat în campanie. Ce arată declarația de avere: proprietăți în Belgia, fără locuință în România Conform ultimei declarații de avere publice, din 2024, Eugen Tomac nu figurează cu nicio locuință în România, însă are două terenuri în țară: 1.300 mp în localitatea 23 August (județul Constanța); 3.886 mp lângă Cheile Bicazului, în satul Bârnadu (județul Neamț). În schimb, deține împreună cu soția două proprietăți în Belgia: un apartament în Bruxelles (95 mp) și o casă în Charleroi (353 mp). La capitolul bunuri mobile și economii, în declarație apar două autoturisme (Audi Q5 din 2016 și Dacia Sandero din 2020), 100.000 de euro (aprox. 505.000 lei) în conturi și criptomonede evaluate la aproximativ 28.620 de dolari (aprox. 131.000 lei). Venituri și finanțarea partidului: salariu de europarlamentar și împrumut de 500.000 lei Digi24 notează că Tomac are un salariu net de europarlamentar de aproape 8.000 de euro pe lună (aprox. 40.000 lei) și că a împrumutat Partidul Mișcarea Populară (PMP) cu 500.000 de lei pentru campania electorală din 2024. Această combinație – venituri recurente dintr-o funcție europeană și finanțare directă a partidului – devine relevantă în contextul în care premierul desemnat va intra într-o zonă de decizie cu impact bugetar și de reglementare, unde transparența asupra intereselor și fluxurilor financiare este esențială. Context politic: traseu instituțional legat de Administrația Prezidențială și PMP Tomac este prezentat ca apropiat al fostului președinte Traian Băsescu, cu debut în 2006 ca numit în Administrația Prezidențială, pe zona relației cu românii de pretutindeni. A fost secretar de stat (2009–2012), apoi deputat de Diaspora pe listele PDL, iar ulterior a devenit unul dintre fondatorii PMP și succesor la conducerea partidului. În prezent, se află la al doilea mandat de europarlamentar: primul obținut în 2019 pe listele PMP, al doilea în 2024, susținut de alianța USR–PMP–Forța Dreptei. Ce urmează Din datele prezentate, elementele care vor rămâne sub atenție publică țin de structura activelor (inclusiv proprietățile din Belgia), nivelul lichidităților și relația financiară cu PMP prin împrumutul de 500.000 de lei, în măsura în care aceste aspecte vor intersecta decizii guvernamentale sau eventuale verificări de integritate. Informațiile se bazează pe declarația de avere din 2024, menționată ca ultima declarație publică disponibilă. [...]

Posibila desemnare a lui Eugen Tomac ca premier ar prelungi incertitudinea politică într-un moment în care România încearcă să iasă din criza guvernamentală declanșată de căderea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Digi24 . Conform surselor politice citate de publicație, președintele Nicușor Dan îl are ca variantă preferată pe Eugen Tomac, iar desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, „posibil chiar mâine”, inclusiv fără o nouă rundă de consultări formale. De ce contează: riscul unui prim vot eșuat în Parlament În paralel, există și scenariul avansat de liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căruia prima propunere de premier ar putea să nu treacă de votul Parlamentului, urmând ca abia a doua desemnare să reușească formarea unei majorități. Un astfel de traseu ar însemna timp pierdut și o perioadă mai lungă de incertitudine asupra formulei de guvernare. Cine este Eugen Tomac și ce profil are Eugen Tomac este europarlamentar și președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP). Potrivit Digi24, cariera sa politică s-a construit în jurul temei românilor din diaspora și a relației cu Republica Moldova, iar în campania prezidențială l-a susținut pe Nicușor Dan. Tomac s-a născut la 28 iunie 1981 în satul Babele, raionul Ismail (pe teritoriul actual al Ucrainei), într-o familie de români basarabeni, și a venit în România la începutul anilor 2000. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București. Parcursul său instituțional a început în 2006, ca și consilier în Administrația Prezidențială în mandatul lui Traian Băsescu, pe relația cu românii de pretutindeni. Între 2009 și 2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, potrivit presidency.ro, iar în 2012 a demisionat pentru a intra în Parlament. În perioada 2012–2019 a fost deputat, iar din 2019 este europarlamentar. În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Context: „lista scurtă” discutată la Cotroceni Pe lista scurtă analizată în aceste zile ar fi și alte nume din zona economică și instituțională, între care Delia Velculescu, Matei Șerban și Radu Burnete, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Misiunea privată spre Marte anunțată de SpaceX ridică, de fapt, o întrebare de execuție: cât de repede poate compania să transforme Starship într-o navă capabilă de zboruri cu echipaj dincolo de Lună , în condițiile în care vehiculul nu a ajuns încă nici măcar la acest prag, potrivit BGR . SpaceX susține că va lansa, la un moment dat, o expediție privată de tip „survol” (flyby) pe lângă Marte cu Starship, iar „căpitanul” misiunii ar fi miliardarul Chun Wang . Nici compania, nici Wang nu au indicat un calendar, însă durata zborului este estimată la aproximativ doi ani. Cine este Chun Wang Conform publicației, Chun Wang este un antreprenor din zona criptomonedelor, cu un parcurs legat direct de infrastructura de „minare” Bitcoin (procesul prin care tranzacțiile sunt validate, iar noi monede sunt generate, folosind putere de calcul). BGR notează câteva repere din biografia sa: a descoperit Bitcoin în 2011 și ar fi împrumutat 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei) de la tatăl său pentru a investi; în 2013 a cofondat F2Pool , descrisă ca una dintre primele operațiuni de minare Bitcoin din China, care ulterior ar fi ajuns cel mai mare miner de Bitcoin la nivel global; în 2018 a lansat o altă platformă de minare, Stakefish; până la interdicția Bitcoin în China, în 2021, ar fi acumulat deja o avere. Publicația mai amintește că Wang a mai participat la o misiune spațială: Fram2, care a folosit capsula SpaceX Dragon și o rachetă Falcon 9 pentru un zbor peste ambii poli ai Pământului, menționând totodată că Wang ar fi finanțat, în esență, acea misiune. De ce contează: riscul operațional al unui „Marte privat” înainte de maturizarea Starship Anunțul este semnificativ prin potențialul de a deveni prima misiune cu echipaj uman către Marte, chiar și fără aselenizare pe planetă. În același timp, BGR subliniază că planul se bazează pe o tehnologie încă nevalidată pentru astfel de zboruri: Starship nu a ajuns la Lună și nu a efectuat misiuni cu echipaj. Contextul prezentat include și un precedent relevant de „promisiune vs. livrare”: Space.com amintește cazul miliardarului japonez Yusaku Maezawa, care în 2018 rezervase un zbor cu Starship în jurul Lunii, apoi și-a anulat planurile în 2025, după ce misiunea nu s-a materializat în intervalul anticipat. (Referința este în materialul Space.com .) Ce urmează În lipsa unui termen asumat public, fezabilitatea misiunii depinde de ritmul în care SpaceX demonstrează capabilități-cheie: zboruri fiabile, apoi zboruri cu echipaj și, ulterior, capacitatea de a ajunge cel puțin la Lună. Până atunci, „primul Starship privat spre Marte” rămâne, în esență, o intenție fără calendar și fără o platformă operațională demonstrată pentru un astfel de profil de misiune. [...]

Posibila absență a lui Donald Trump de la nunta lui Donald Trump Jr. pune din nou în prim-plan riscul ca agenda de politică externă să domine complet calendarul public al președintelui , pe fondul tensiunilor cu Iranul, potrivit Adevărul . Donald Trump a declarat joi, 21 mai, în Biroul Oval, că ar putea rata nunta fiului său Don Jr. din acest weekend, invocând că este un „moment nepotrivit”, „în special din cauza conflictului cu Iranul”. Președintele a spus că va încerca totuși să ajungă, precizând că evenimentul este „în cadru restrâns”. „I-am spus: «Nu este momentul potrivit pentru mine. Am chestia asta numită Iran şi alte lucruri»” Trump a adăugat că, indiferent de decizia sa, va fi criticat de presă, afirmând că este „oricum în pierdere” și urându-i fiului său o „căsnicie foarte frumoasă”. Publicația amintește că președintele SUA are cinci copii din trei căsnicii. Cine este Donald Trump Jr. Donald Trump Jr. s-a născut la 31 decembrie 1977, în New York City, și este cel mai mare dintre copiii președintelui SUA. Este copilul din prima căsătorie a lui Donald Trump cu Ivana Trump, mariaj care a durat între 1977 și 1990. În plan profesional, Don Jr. este administrator și vicepreședinte executiv al Trump Organization , conducând compania împreună cu fratele său mai mic, Eric Trump . În timpul primului mandat prezidențial al tatălui lor, cei doi au continuat să facă afaceri și investiții în țări străine și să încaseze plăți de la guverne străine pentru proprietățile lor din SUA, deși promiseseră că nu vor face acest lucru, notează Adevărul. A mai fost membru al juriului în reality-show-ul „The Apprentice” și a publicat cărțile „Triggered” (2019) și „Liberal Privilege” (2020). Rol politic și controverse Donald Trump Jr. a fost implicat activ în campaniile prezidențiale ale tatălui său din 2016 și 2020 și a fost asociat cu mai multe controverse politice. Conform articolului, a participat la întâlnirea cu o avocată rusă care promitea informații compromițătoare despre Hillary Clinton și a promovat ulterior teoria „alegerilor furate” după scrutinul din 2020. Totodată, a vorbit la mitingul care a precedat atacul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021, iar numele său a apărut în investigațiile privind contestarea rezultatului alegerilor. În 2024, el l-a prezentat oficial pe JD Vance drept partener de candidatură al lui Donald Trump. [...]