Știri
Știri din categoria Bursă
România rămâne pe ultimul loc în Europa la mobilitatea forței de muncă, o rigiditate geografică ce limitează capacitatea economiei de a muta rapid oamenii către zonele unde există cerere, potrivit declarațiilor CEO-ului eJobs, Bogdan Badea, la Ziarul Financiar. În practică, acest blocaj se traduce în dificultăți operaționale pentru companii – mai ales în industrie și logistică – chiar și atunci când piața muncii intră în perioade de vârf.
Bogdan Badea a spus că a văzut un studiu (pe care precizează că nu l-a realizat eJobs) în care România apărea „pe ultimul loc în Europa” la nivel de mobilitate a forței de muncă, indicând o problemă persistentă, cu efecte directe asupra alocării resursei umane.
Deficitul de mobilitate s-a văzut inclusiv în momentele în care angajatorii aveau nevoie urgentă de personal, iar agențiile de recrutare au încercat să compenseze prin eforturi logistice, mutând fizic oameni din regiuni mai sărace către centre industriale, conform aceleiași intervenții.
Badea a descris încercări de a aduce forță de muncă din Moldova către Banat, Ardeal, Brașov și zona Bucureștiului, pentru roluri din producție, logistică și alte domenii, dar a susținut că demersurile „nu funcționau” în mod consistent.
Un element relevant din perspectiva costurilor și eficienței recrutării este că, potrivit CEO-ului eJobs, dificultatea a persistat chiar și atunci când se ofereau pachete de relocare, chirie și salarii „mai mult decât corecte”. În acest context, el a descris eforturi de convingere la nivel local, cu deplasări repetate în comunități și discuții cu autorități locale, fără rezultate pe măsura resurselor investite.
Concluzia transmisă în emisiune este că mobilitatea internă scăzută nu ține doar de ciclul actual al pieței muncii, ci are caracter structural, fiind vizibilă și în perioade de cerere ridicată, când stimulentele și logistica au fost intensificate.
Recomandate
Wellkept Group a cumpărat acțiuni Sphera de 17,5 mil. lei și și-a urcat participația la 17,3% , într-o sesiune în care CEO-ul companiei, Călin Ionescu, a vândut titluri de 2,06 mil. lei, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea este relevantă pentru piață prin prisma consolidării unui acționar important înaintea votului privind dividendele. Tranzacțiile au avut loc pe 21 aprilie. Călin Ionescu a vândut 53.242 de acțiuni SFG la 38,7 lei pe unitate, în timp ce Wellkept Group, al treilea cel mai mare acționar, a cumpărat 452.596 de acțiuni la un preț mediu de 38,69 lei, pentru 17,5 mil. lei. Vehiculul de investiții controlat de Radu Dimofte și-a majorat astfel participația la 17,3%. De ce contează: poziționare înainte de dividende Sphera vizează distribuirea unor dividende în valoare de 41 mil. lei în 2026, decizia urmând să fie supusă votului acționarilor în adunarea generală din 28 aprilie. În acest context, creșterea participației Wellkept poate cântări în dinamica de vot și în echilibrul dintre acționarii relevanți. Context bursier și acționariat Acțiunile SFG au scăzut cu 9% în ultimul an, iar compania are o capitalizare de piață de 1,5 mld. lei. Din acționariat mai fac parte Shaletia Ventures Limited (29,6%), Computerland Romania (20,6%) și Fondul de Pensii Administrat Privat NN. Rezultate și schimbări operaționale recente Sphera a încheiat 2025 cu un profit în scădere cu 36%, la 62 mil. lei, pe fondul costurilor ridicate și al unui consum slab. Vânzările din restaurantele grupului (KFC, Pizza Hut, Taco Bell și Cioccolatitaliani) au crescut cu 1,5%, la 1,6 mld. lei, România generând circa 86% din total. Compania a anunțat în februarie că va închide șapte restaurante Pizza Hut operate prin subsidiara American Restaurant System, iar ulterior a deschis două unități în Italia și Republica Moldova. Pe 27 martie, grupul a inaugurat un restaurant Cioccolatitaliani în Genova, a doua locație sub acest brand în Italia. [...]
Saltul de 26% al acțiunilor Intel a fost declanșat de o prognoză de venituri peste așteptări, semnalând că piața începe să creadă în redresarea companiei pe fondul cererii din inteligența artificială , potrivit Ziarul Financiar . Titlurile au urcat vineri la peste 83 de dolari (aprox. 362 lei), depășind precedentul maxim istoric din 2000. Intel a estimat pentru trimestrul curent venituri între 13,8 și 14,8 miliarde de dolari (aprox. 60–65 mld. lei), peste așteptările Wall Street de 13 miliarde de dolari (aprox. 57 mld. lei). În primul trimestru, veniturile au fost de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 59 mld. lei), în creștere cu 7% față de anul anterior și peste estimările analiștilor. De ce contează: AI-ul împinge din nou cererea pentru CPU-uri Creșterea este legată de investițiile masive în centre de date pentru AI, unde Intel furnizează procesoare (CPU-uri) care funcționează alături de cipurile avansate dezvoltate de companii precum Nvidia. Segmentul de centre de date și AI a generat venituri de 5,1 miliarde de dolari (aprox. 22 mld. lei), peste așteptări. Compania susține că trecerea către faza de „inference” în AI (rularea efectivă a modelelor, după antrenare) crește nevoia de CPU-uri, nu doar de GPU-uri (procesoare grafice), ceea ce ar putea susține cererea pentru produsele Intel. Redresare cu costuri: restructurare și retragere din proiecte europene CEO-ul Lip-Bu Tan a vorbit despre o schimbare „fundamentală” la Intel, companie care, potrivit articolului, în urmă cu un an se confrunta cu probleme serioase, inclusiv pierderi de cotă de piață în fața rivalilor asiatici precum TSMC. În paralel, Intel a anunțat măsuri de reducere a costurilor, între care: reducerea a 15% din personal; renunțarea la proiecte costisitoare în Europa, pentru a-și consolida poziția în competiția globală. Sprijin și semne de întrebare: investiții, statul american și pierderea contabilă Redresarea este susținută și de investiții din partea unor jucători majori precum Nvidia și SoftBank, dar și de sprijinul guvernului american, care a preluat o participație de 10%, conform materialului. Totuși, Intel a raportat o pierdere netă de 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16 mld. lei), cauzată în principal de o ajustare contabilă legată de achiziția Mobileye . Pe bază ajustată, profitul net a fost de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,5 mld. lei). Conducerea avertizează că industria rămâne afectată de lipsa unor componente esențiale, precum memorie și wafer-e (plăci subțiri de siliciu folosite la fabricarea cipurilor), iar atragerea clienților externi pentru divizia de producție rămâne un obiectiv cheie pentru a doua parte a anului. [...]
Creșterea de peste 1% a indicilor BET și BET-Plus arată o sesiune cu apetit pentru risc la BVB , într-o ședință în care lichiditatea s-a concentrat pe câteva instrumente mari, potrivit Economica . Indicele principal BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, a urcat cu 1,12%, până la 29.289,67 puncte. BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis cu un avans de 1,10%. Cum s-au mișcat principalii indici Pe lângă BET și BET-Plus, și ceilalți indici relevanți au încheiat pe plus: BET-BK (reper pentru fondurile de investiții): +1,21% BET-NG (energie și utilități): +1,05% BET-XT (25 de titluri lichide): +1,10% BET-FI (SIF-uri): +0,73% BET AeRO (piața AeRO): +0,94% Unde s-a concentrat lichiditatea Cele mai lichide titluri din ședință au fost: Fondul Deschis de Investiții BT Index România ETF : 20 milioane lei Banca Transilvania : 17,7 milioane lei OMV Petrom: 13,9 milioane lei Cele mai mari creșteri și scăderi Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Bermas: +7,08% FIAIR BET FI Index Invest: +6,56% Rompetrol Rafinare: +6,10% Cele mai importante scăderi au fost consemnate de: Carbochim: -5,84% AETA: -4,63% Impact Developer&Contractor: -4,03% [...]
Banca Angliei avertizează că evaluările din piețe au ajuns la niveluri care nu mai reflectă riscurile economice , iar o corecție ar putea veni „la un moment dat”, cu efecte directe asupra finanțării companiilor și asupra consumului, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la Sarah Breeden , viceguvernator al Băncii Angliei responsabilă de stabilitatea financiară, într-un interviu pentru BBC. Breeden spune că prețurile activelor sunt la maxime istorice într-un moment în care „există foarte multe riscuri”, iar investitorii par să nu le includă în evaluări. Ea nu a indicat un calendar și nici amplitudinea unei eventuale scăderi, dar a descris scenariul care o îngrijorează: mai multe șocuri care se suprapun și amplifică efectele. „Există foarte multe riscuri în acest moment, iar prețurile activelor sunt la maxime istorice. Ne așteptăm ca, la un moment dat, să vină o corecție.” De ce contează: efectul de contagiune în economie O scădere bruscă a burselor poate trece rapid din zona financiară în economia reală. În material sunt menționate trei canale principale de transmitere: dacă populația deține acțiuni, scăderea valorii portofoliilor poate reduce consumul (efect de „avere”); companiile pot avea acces mai dificil la finanțare, ceea ce duce la investiții mai mici sau amânate; încrederea se poate deteriora, iar firmele pot încetini angajările. Riscurile invocate: AI și creditul privat („shadow banking”) Breeden atrage atenția că o corecție ar putea fi declanșată sau amplificată de o reevaluare în zona inteligenței artificiale, pe fondul investițiilor masive făcute de companiile de tehnologie. În același timp, ea indică drept vulnerabilitate majoră creditul privat, acordat de fonduri care funcționează similar băncilor, dar în afara reglementării bancare clasice — sector cunoscut ca „shadow banking” (intermediere financiară din afara băncilor). „Creditul privat a crescut de la zero la 2.500 de miliarde de dolari în ultimii 15-20 de ani. Nu a fost testat la această scară și la acest nivel de complexitate.” În articol se menționează că unele fonduri au înregistrat pierderi și au limitat retragerile investitorilor, ceea ce a ridicat întrebări privind stabilitatea sistemului financiar în cazul unei scăderi mai ample a piețelor. Ce urmează: accent pe pregătirea sistemului, nu pe „momentul” corecției Viceguvernatorul subliniază că rolul ei nu este să prezică momentul scăderii, ci să se asigure că sistemul financiar poate absorbi o corecție, inclusiv una „bruscă”, fără efecte disproporționate asupra economiei. În același material, Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, notează că este neobișnuit ca un oficial al Băncii Angliei să avertizeze atât de direct asupra unei posibile scăderi și că, deși riscurile sunt cunoscute de ceva timp, piețele au avut până acum doar fluctuații temporare urmate de reveniri. [...]
Romgaz a trecut pentru prima dată de pragul de 10 miliarde de euro capitalizare , după ce acțiunile au urcat intraday până la 13 lei, nivel care a împins valoarea de piață a companiei peste 10 miliarde de euro (50 mld. lei), potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea este relevantă pentru Bursa de Valori București prin faptul că reconfirmă apetitul investitorilor pentru emitenții energetici cu profitabilitate ridicată și investiții consistente. Romgaz (BVB: SNG) a deschis ședința la 12,62 lei și a avansat treptat, cu 2,22% față de închiderea anterioară. Până la ora 11:56, rulajul a fost de circa 207.000 de acțiuni, în valoare de 2,67 milioane de lei, prin 259 de tranzacții. Pe ultimul an, acțiunile au crescut cu 116%, iar de la începutul lui 2026 cu 29%. Ce a alimentat creșterea: profitabilitatea din 2025 și investițiile Aprecierea vine pe fondul rezultatelor financiare pentru 2025, evaluate pozitiv de investitori. Compania a raportat: cifră de afaceri consolidată de 8,02 miliarde de lei, în creștere cu 1,2% față de 2024; profit net de 3,33 miliarde de lei, cu marjă de 41,5%; EBITDA consolidată de 4,4 miliarde de lei, cu marjă de 54,8% (EBITDA este un indicator al profitului operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare); profit pe acțiune de 0,86 lei; investiții de aproape 3,83 miliarde de lei în 2025. Repere operaționale și profil de risc Pe partea operațională, Romgaz a produs anul trecut 4,95 miliarde metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 49,6% din consumul intern al României. Producția de condensat a crescut cu 47%, în timp ce producția de energie electrică a scăzut cu 14,8%, până la 750 GWh. Compania are rating de credit BBB- cu perspectivă negativă, acordat de Fitch. Structura acționariatului și context bursier Romgaz este listată la Bursa de Valori București din noiembrie 2013, la categoria Premium. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 70% din capital; investitorii persoane juridice au 25,7%, iar cei persoane fizice 4,3% (structură la 31 decembrie 2025). [...]
Debutul ETF-ului BT a arătat că lichiditatea de pe BVB poate fi „mutată” rapid către produse indexate , după ce noul fond tranzacționat la bursă al BT Asset Management a rulat în prima zi tranzacții de 35,9 mil. lei, peste cele 10 mil. lei ale acțiunilor Banca Transilvania (TLV), potrivit Ziarul Financiar . BT Asset Management, divizia de administrare de active a grupului Banca Transilvania, a listat joi ETF-ul BTBETRETF, un fond tranzacționat la bursă care urmărește indicele BET-TR (varianta care include și dividendele) al celor mai lichide 20 de companii românești. În ziua de debut, instrumentul a devenit practic cel mai tranzacționat din piață, depășind chiar și rulajul acțiunii TLV. Unitățile fondului au deschis la 10 lei și au închis la 10,24 lei, după 3.409 tranzacții și un volum de peste 3,5 milioane de unități schimbate. Activele inițiale ale fondului sunt de aproximativ 85 mil. lei. Comparația cu alte instrumente: diferență mare de rulaj Pentru context, ETF-ul Patria-Tradeville, care urmărește același indice BET și este cel mai vechi de pe piață, a înregistrat în aceeași zi tranzacții de 2,2 mil. lei, conform datelor citate. De ce contează pentru piață Rulajul din prima zi sugerează un apetit ridicat pentru expunere „la pachet” pe piața locală, printr-un instrument care replică un indice, fără ca investitorii să cumpere individual acțiunile din BET-TR. În practică, o astfel de dinamică poate schimba distribuția lichidității între acțiunile mari și produsele indexate, mai ales în zilele cu interes ridicat. În cadrul evenimentului, CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , a punctat ritmul accelerat al schimbărilor din România: „Drumurile pe care alte ţări din vest le-au parcurs în sute de ani noi reuşim să le parcurgem în câţiva ani.” [...]
