Știri
Știri din categoria Bursă
România rămâne pe ultimul loc în Europa la mobilitatea forței de muncă, o rigiditate geografică ce limitează capacitatea economiei de a muta rapid oamenii către zonele unde există cerere, potrivit declarațiilor CEO-ului eJobs, Bogdan Badea, la Ziarul Financiar. În practică, acest blocaj se traduce în dificultăți operaționale pentru companii – mai ales în industrie și logistică – chiar și atunci când piața muncii intră în perioade de vârf.
Bogdan Badea a spus că a văzut un studiu (pe care precizează că nu l-a realizat eJobs) în care România apărea „pe ultimul loc în Europa” la nivel de mobilitate a forței de muncă, indicând o problemă persistentă, cu efecte directe asupra alocării resursei umane.
Deficitul de mobilitate s-a văzut inclusiv în momentele în care angajatorii aveau nevoie urgentă de personal, iar agențiile de recrutare au încercat să compenseze prin eforturi logistice, mutând fizic oameni din regiuni mai sărace către centre industriale, conform aceleiași intervenții.
Badea a descris încercări de a aduce forță de muncă din Moldova către Banat, Ardeal, Brașov și zona Bucureștiului, pentru roluri din producție, logistică și alte domenii, dar a susținut că demersurile „nu funcționau” în mod consistent.
Un element relevant din perspectiva costurilor și eficienței recrutării este că, potrivit CEO-ului eJobs, dificultatea a persistat chiar și atunci când se ofereau pachete de relocare, chirie și salarii „mai mult decât corecte”. În acest context, el a descris eforturi de convingere la nivel local, cu deplasări repetate în comunități și discuții cu autorități locale, fără rezultate pe măsura resurselor investite.
Concluzia transmisă în emisiune este că mobilitatea internă scăzută nu ține doar de ciclul actual al pieței muncii, ci are caracter structural, fiind vizibilă și în perioade de cerere ridicată, când stimulentele și logistica au fost intensificate.
Recomandate
Peste 8.200 de joburi în privatul medical, dar cu 15% mai puține decât în 2025 – semn că piața începe să se tempereze, în timp ce presiunea pe personal rămâne ridicată din cauza ofertelor din străinătate, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor eJobs . Angajatorii din sectorul privat de sănătate au scos în piață peste 8.200 de locuri de muncă de la începutul anului, pentru medici, asistenți și personal auxiliar administrativ, însă volumul este cu 15% mai mic decât în perioada similară din 2025. În clasamentul domeniilor cu cei mai activi angajatori, medicalul este pe locul 12, dar urcă pe poziția a cincea la ofertele venite din străinătate, ceea ce indică o competiție tot mai vizibilă pentru resursa umană. „Sigur că în cifre absolute numărul de poziţii disponibile pentru România sunt mult mai mari decât cele pentru străinătate, însă este interesantă această tendinţă a recrutărilor din afară şi a categoriilor de candidaţi care pot cu lejeritate să plece la muncă în altă ţară.” Diferența de salarii rămâne un factor de presiune Conform datelor Salario (comparatorul salarial al eJobs), salariul mediu net la nivel național pentru un asistent medical din sistemul privat este de 6.000 de lei, iar pentru un medic ajunge la 12.000 de lei. În străinătate, ofertele pentru un asistent medical pornesc de la circa 2.500 de euro pe lună (aprox. 12.500 lei), iar pentru un medic specialist de la aproximativ 5.000 de euro lunar (aprox. 25.000 lei), putând depăși 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei), în funcție de specializare, numărul de ore și regimul de colaborare. În listă sunt menționate specializări precum chirurgia, ATI și cardiologia. Ce posturi se caută în România și în afara țării În prezent, cele mai multe poziții disponibile pe eJobs pentru candidații cu pregătire medicală sunt pentru: asistenți medicali generaliști; asistenți pentru fizioterapie; medici dermatologi, cardiologi, diabetologi; medici de familie și specialiști în medicină internă; medici stomatologi și tehnicieni dentari. Clinicile private recrutează și pentru roluri auxiliare, precum recepționeri, reprezentanți de vânzări sau contabili. În străinătate, cele mai multe oferte vin din Germania , Irlanda, Franța, Belgia și Italia, iar categoriile menționate ca fiind căutate includ asistenții medicali și mai multe specializări medicale (diabet și nutriție, cardiologie, medicină de familie, medicină internă). Cerere mare de joburi, dar interes moderat din partea candidaților Deși numărul de poziții este ridicat, domeniul medical rămâne de nișă din perspectiva aplicărilor: din peste 8,3 milioane de aplicări înregistrate pe eJobs de la începutul anului, circa 500.000 au vizat joburi din zona medicală (aprox. 6% din total). Pentru joburile publicate de angajatori din afara țării, interesul este mult mai redus, cu circa 1.200 de aplicări de la începutul anului. Concurența cu statul: 6.800 de posturi deblocate, dar cu calendar mai lent Privatul concurează direct cu sistemul public, unde Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.800 de posturi pentru medici și asistenți, însă procesul de angajare este mai complicat și primele angajări ar urma să se vadă abia peste o lună, potrivit CEO-ului eJobs, Bogdan Badea. Separat, datele Jobradar24.ro (agregator de joburi parte din eJobs) arată că instituțiile medicale publice au scos în piață circa 1.600 de posturi noi de la începutul anului, pentru medici, asistenți medicali, infirmieri și personal auxiliar. La nivelul platformelor operate de eJobs, în prezent sunt disponibile circa 15.000 de locuri de muncă pe eJobs și alte 8.000 pe iajob.ro, dintre care puțin peste 1.000 sunt în medicină și sănătate. [...]
Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]
Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
Bursa Internațională a Moldovei (BIMx își propune să înceapă tranzacționarea în câteva luni , după admiterea brokerilor și a emitenților, potrivit Economedia . Platforma, dezvoltată în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) , a fost lansată oficial luni, la Chișinău. Evenimentul a avut loc în prezența premierului Vasile Tofan și a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, informație transmisă de Agerpres și preluată de publicație. Miza operațională imediată este trecerea de la lansarea formală la funcționarea efectivă a pieței, prin finalizarea procedurilor de admitere pentru intermediari și companii. Ce urmează: admiterea participanților și startul tranzacționării Directorul general al BIMx, Veronica Arpintin , a spus că procesul de admitere a brokerilor și emitenților începe „astăzi”, iar după încheierea acestor proceduri „în câteva luni” ar urma să înceapă tranzacționarea. „Astăzi, începem procesul de admitere a brokerilor şi emitenţilor. Odată finalizate aceste proceduri, în câteva luni, vom începe tranzacţionarea.” În același mesaj, Arpintin a indicat drept obiective creșterea capitalizării pieței bursiere, cu accent pe lichiditate și pe dezvoltarea pieței secundare (segmentul în care se tranzacționează titluri deja emise). Capitalul BIMx și planul de majorare până la final de 2026 Potrivit declarațiilor citate, BIMx are în prezent un capital social de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), care ar putea fi majorat până la finalul anului 2026 la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei). Arpintin a precizat că există scrisori de intenție pentru 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar 0,5 milioane de euro (aprox. 2,5 milioane lei) ar rămâne disponibili, în contextul căutării de investitori instituționali și parteneri strategici. De ce contează pentru companii și stat Conform conducerii BIMx, noua bursă este prezentată ca infrastructură de finanțare: pentru companii, acces la capital și la bune practici; pentru stat, un sistem financiar „mai puternic, mai sănătos și mai rezilient”; pentru investitori, acces la companiile și economia Republicii Moldova. [...]
China înăsprește filtrul pentru IPO-urile din robotica umanoidă , după ce volatilitatea de pe bursă și calitatea discutabilă a unor venituri au ridicat semne de întrebare asupra evaluărilor, potrivit Mediafax . Mesajul transmis informal către bănci și investitori este că listările din sector vor fi analizate mai strict, într-o încercare de a tempera entuziasmul fără a abandona o tehnologie considerată strategică. Schimbarea de ton vine după debutul agitat al Unitree Robotics la Shanghai, relatat de Reuters: acțiunile au urcat de peste cinci ori în prima zi, dar ulterior au ajuns să fie cu 55% sub maximul atins după listare. Episodul a reaprins întrebarea centrală pentru piață: cât din „povestea” roboților umanoizi este susținută de vânzări comerciale și cât de capital speculativ. Reglementatorul ridică ștacheta, fără o interdicție oficială Surse citate de Reuters spun că unele listări au fost, practic, înghețate temporar, însă nu există o interdicție formală pentru întregul sector. Măsura este descrisă ca o încetinire țintită, pe fondul unei priorități strategice mai largi: China promovează „inteligența întrupată”, adică sisteme de inteligență artificială capabile să perceapă și să acționeze în lumea fizică, iar roboții umanoizi sunt în centrul acestei direcții. În acest context, cel puțin șase companii chineze din domeniu se pregătesc pentru listare, inclusiv Deep Robotics, X Square Robot și AGIBOT, potrivit aceleiași surse. Miza pentru bursă: veniturile „de proiect” versus cererea reală Una dintre preocupările principale ale autorităților vizează calitatea veniturilor raportate de unele companii. În material sunt menționate venituri generate de centre de colectare a datelor pentru roboți și proiecte realizate împreună cu administrații locale, care pot umfla rapid cifra de afaceri. În unele cazuri, guvernele locale ar fi contribuit cu 80%-90% din investiția inițială în proiecte comune. Aceste contracte pot sprijini evaluările și îndeplinirea condițiilor pentru listare, dar întrebarea este dacă reflectă o cerere comercială independentă. O persoană apropiată investitorilor din domeniu estimează că evaluările unor companii ar putea scădea cu 60%-70% dacă veniturile asociate centrelor de colectare a datelor ar fi eliminate din calcule. Separat, Shao Tianlan, director general la Mech-Mind Robotics , a scris pe WeChat că unele companii foarte bine evaluate din zona „inteligenței întrupate” ar obține venituri prin centre de colectare a datelor, tranzacții cu părți afiliate și alte mecanisme considerate nesustenabile. Acțiunile Mech-Mind au scăzut cu aproape 20% față de maximul din prima zi de tranzacționare, pe 1 septembrie, potrivit Reuters. Ce urmează: accent pe comenzi, nu pe demonstrații Semnalul pentru investitori și companii este că „standardul” se mută de la demonstrații spectaculoase la implementare efectivă: câți roboți ajung să lucreze în fabrici, câți clienți plătesc și dacă veniturile sunt recurente. În paralel, finanțarea pentru tehnologie rămâne disponibilă: companiile de pe continent au atras 148,9 miliarde de dolari (aprox. 670 miliarde lei) în 2026 până acum prin vânzări de acțiuni și obligațiuni convertibile, cu 59% peste aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor LSEG citate de Reuters. [...]
