Știri
Știri din categoria Bursă
Piața de capital are nevoie de reguli previzibile pentru „banii uitați” ai acționarilor, iar menținerea termenului de prescripție de trei ani introdus în 2025 este văzută de juriști și economiști ca o condiție de funcționare pentru companiile listate, potrivit Ziarul Financiar. Discuția a fost relansată după ce Senatul a propus eliminarea acestui termen pentru sumele rezultate din fracțiuni de acțiuni, însă participanții la o conferință organizată la Facultatea de Drept din București au respins ideea.
Miza este una operațională și de reglementare: ce se întâmplă cu banii depuși în conturi bancare deschise de companii pentru acționarii care, în urma unor operațiuni precum consolidarea acțiunilor, ajung să dețină fracțiuni convertite în numerar. Legea 238/2025 a stabilit că aceste sume se prescriu în trei ani, adică dreptul de a le cere se stinge după acest interval.
Contextul invocat în material este specific României: aproximativ 18 milioane de români au devenit acționari prin privatizarea în masă din anii ’90, iar circa jumătate sunt astăzi complet inactivi. În astfel de cazuri, companiile listate pot ajunge să administreze pe termen nedefinit sume aferente fracțiunilor de acțiuni, dacă nu există o limită legală.
Un exemplu menționat este Fondul Proprietatea, care intenționează să majoreze valoarea nominală a acțiunilor de la 0,52 lei la 52 lei. Într-o consolidare de acest tip, acționarii care nu dețin multipli exacți (în exemplul din articol, multipli de o sută de titluri) nu primesc o acțiune întreagă, ci o fracțiune care se transformă în bani și este depusă într-un cont bancar la dispoziția lor.
În dezbaterea prezentată, una dintre ideile centrale este calificarea juridică a acestor sume: ele reprezintă drepturi de creanță, nu drepturi de proprietate. Din această perspectivă, prescripția de trei ani este tratată ca o regulă firească în materia creanțelor, nu ca o excepție.
În același registru, Valeriu Stoica susține că teza potrivit căreia prescripția i-ar prejudicia pe micii acționari (inclusiv pe cei proveniți din „cuponiada” anilor ’90) nu se susține economic.
„Un discurs fără legătură cu realitatea economică.“
Materialul notează că propunerea Senatului de a elimina termenul de prescripție a fost contestată în cadrul conferinței, însă nu detaliază un calendar legislativ sau pașii următori ai inițiativei. Cert este că subiectul rămâne unul cu efect direct asupra companiilor listate care derulează operațiuni corporative ce generează astfel de sume și asupra modului în care piața gestionează acționariatul inactiv.
Recomandate
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea crește disciplina de guvernanță și veniturile la buget , fără ca statul să piardă controlul, susține vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o explicație publicată de Antena 3 . Mesajul vine în contextul în care PSD a anunțat că va depune un proiect de lege pentru blocarea, timp de doi ani, a unor astfel de tranzacții, în timp ce Guvernul analizează listarea unor pachete minoritare. Principalul argument invocat este că listarea la bursă nu înseamnă „vânzarea țării”, ci introducerea unor reguli de transparență și responsabilizare: raportări financiare publice trimestriale, aprobarea contractelor importante de către acționari și supraveghere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În această logică, compania ar deveni mai greu de „capturat” de interese private prin contracte dezavantajoase. Hidroelectrica , exemplul folosit: controlul statului rămâne, regulile se schimbă Vicepremierul folosește Hidroelectrica drept studiu de caz și afirmă că problemele istorice ale companiei nu au ținut de active, ci de administrare și guvernanță, pe fondul unor contracte cu intermediari care „scoteau valoarea din companie”. „Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.” În ceea ce privește listarea din iulie 2023, Oana Gheorghiu susține că statul nu și-a redus participația, iar vânzarea a fost făcută de Fondul Proprietatea . „Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea - un acționar privat - și-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica.” Impact economic: profituri și dividende mai mari, potrivit vicepremierului Oana Gheorghiu leagă schimbarea de guvernanță de rezultate financiare semnificativ mai bune, indicând o comparație de profit între 2011 și 2023. „Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.” Tot la capitolul impact bugetar, vicepremierul afirmă că statul a încasat dividende mai mari după listare: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde lei 2024 (post-listare): 5,03 miliarde lei Ea adaugă că diferența într-un singur an ar echivala cu „peste 1 miliard de euro” (fără a detalia cursul folosit). Cine beneficiază: Pilonul II și investitorii de retail Vicepremierul susține că beneficiile listării ajung și la populație prin expunerea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) la companie. „Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica - prin pensia lor.” În același mesaj, ea indică și un reper de randament pentru investitorii care au cumpărat acțiuni la listare: „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus „dividende anuale de 6-8%”. Structura acționariatului prezentată de vicepremier este: 80% statul român, 11% fondurile de pensii, 9% investitori individuali români (54.000) și fonduri internaționale. Miza imediată: dispută politică pe listările viitoare Intervenția vicepremierului apare după anunțul PSD privind un proiect de lege care ar bloca, pentru doi ani, listarea la bursă a unor pachete din companiile de stat, în timp ce Guvernul analizează astfel de operațiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul Guvernului sau companiile vizate, rămâne de urmărit dacă inițiativa legislativă va schimba efectiv planurile de listare și în ce condiții. [...]
Hidroelectrica a depășit 70 mld. lei capitalizare, un nou reper pentru BVB , după ce în debutul ședinței din 16 aprilie valoarea de piață a urcat până la 72,4 miliarde lei, potrivit Adevărul . Pragul este relevant pentru investitori deoarece confirmă, la nivel de bursă, poziționarea companiei între cele mai valoroase listate locale și ridică miza pentru indicele BET. Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și europarlamentar, a legat recordul de evoluția companiei din ultimul deceniu, amintind că Hidroelectrica era atunci în risc de insolvență. Într-o postare publică, el a pus creșterea pe seama investițiilor și a diversificării portofoliului de clienți. Randament aproape de 30% de la începutul anului, peste BET Popescu susține că randamentul acțiunilor Hidroelectrica de la începutul anului se apropie de 30%, cu circa 10 puncte procentuale peste media indicelui BET. În aceeași intervenție, el afirmă că Hidroelectrica „a reușit să depășească inclusiv profitul raportat de OMV Petrom”, fără a detalia valorile comparate. „Astăzi, 16 aprilie 2026, încă din deschiderea ședinței de tranzacționare, Hidroelectrica a trecut de pragul de 70 de miliarde de lei, atingând chiar 72,4 miliarde lei în primele minute — un record absolut pentru Bursa de Valori București !” Context: listarea și mesajul despre structura investitorilor Fostul ministru a readus în discuție listarea Hidroelectrica la bursă, despre care spune că a fost contestată la momentul respectiv. El precizează că acțiunile vândute au provenit din pachetul Fondului Proprietatea și că au fost cumpărate „în mare parte” de investitori români. În plus, Popescu afirmă că evoluția companiei ar fi susținută de planuri de investiții, consolidarea poziției de cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România și un accent mai mare pe eficientizarea activităților de trading (tranzacționare). La final, el indică și un al doilea exemplu din zona companiilor de stat, susținând că și Romgaz ar fi raportat un profit superior celui al OMV Petrom, fără alte detalii. (Pentru context, Adevărul a tratat separat subiectul Romgaz: Adevărul .) [...]
Bursa de Valori București a deschis joi pe creștere, semn că investitorii nu au reacționat imediat prin vânzări la turbulențele politice, potrivit Economedia . În prima oră de tranzacționare, aproape toți indicii principali erau pe plus, singura excepție fiind segmentul AeRO, în timp ce în aceeași zi este anunțată o ședință de guvern în care miniștrii PSD ar urma să își dea demisia. Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, urca cu 0,88% în prima oră după deschidere, indicând o evoluție pozitivă a pieței „blue-chip” (companii mari și lichide). Cum au evoluat principalii indici în debutul ședinței BET-BK (reper pentru fondurile de investiții): +0,55% BET-NG (energie și utilități): +1,10% BET-XT (cele mai lichide 25 de titluri): +0,85% BET-FI (SIF-uri): +0,09% BET AeRO (piața AeRO): -0,72% Cine a tras piața în sus La nivel de companii, majoritatea constituenților BET erau în creștere, iar avansul era condus de companiile energetice Transgaz, Hidroelectrica și Romgaz , conform aceleiași surse. Context: piața a rămas pe plus și miercuri Economedia amintește că BVB a avut o sesiune bună și miercuri, în pofida crizei politice, după ce PSD a votat retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan, iar analiștii invocă mai multe motive pentru această evoluție (detaliate într-un material separat al publicației: De ce a crescut bursa românească, miercuri, în ciuda crizei politice? ). Pentru ziua de joi, atenția rămâne pe evoluțiile politice, inclusiv pe ședința de guvern anunțată de Economedia în format live: impactul economic al crizei politice . [...]
Banca Transilvania își extinde prezența pe bursă prin lansarea primului ETF al grupului , un pas care mizează pe creșterea interesului pentru investițiile pasive și pe accesul mai simplu la randamentul total al pieței, potrivit Ziarul Financiar . Fondul tranzacționat la bursă (ETF – un fond care se cumpără și se vinde ca o acțiune) se lansează joi, 23 aprilie, la aproape trei decenii de la listarea băncii, în octombrie 1997. În acest interval, acțiunile Băncii Transilvania au avut o apreciere anuală medie de peste 35%, ceea ce echivalează cu un randament cumulat de peste 5.000 de ori pentru investitorii care au rămas în acțiune de la debut, calculând atât creșterea prețului, cât și acțiunile gratuite și dividendele în numerar distribuite de-a lungul timpului. Publicația notează că o investiție de 1.000 de lei făcută la listare ar valora astăzi peste 5 milioane de lei. Ce lansează grupul și ce cumpără, de fapt, investitorii ETF-ul se numește BT Index România ETF BET-TR și va fi tranzacționat la Bursa de Valori București sub simbolul BTBETRETF. Fondul urmărește indicele BET-TR, o variantă a indicelui BET care include și dividendele reinvestite, ceea ce înseamnă că investitorul primește o expunere pe „randamentul total” al pieței, nu doar pe evoluția prețurilor acțiunilor. Investitorii vor plăti un comision de administrare de 1,5% pe an din suma plasată, fără comisioane la intrarea sau ieșirea din fond, conform informațiilor din articol. Fondul este administrat de BT Asset Management, iar decizia de lansare a fost aprobată de Autoritatea de Supraveghere Financiară . Context: piața locală de ETF-uri și baza de investitori a TLV Intrarea Băncii Transilvania pe acest segment vine într-o piață care are deja opt ETF-uri tranzacționabile, pe fondul creșterii interesului pentru investițiile pasive, mai arată Ziarul Financiar. Banca are în prezent peste 72.000 de acționari și investitori, iar aproape 80% din capitalul social este deținut de români, ceea ce face din TLV una dintre cele mai populare acțiuni de pe piața locală. În 2025, Banca Transilvania a raportat un profit net record de 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de anul anterior, și un randament al capitalurilor proprii (ROE) de 25,23%, poziționându-se ca cel mai mare grup bancar din România în funcție de active. [...]
UiPath marchează la Bursa din New York cinci ani de la listare , un reper de vizibilitate și credibilitate pentru compania fondată în România în relația cu investitorii internaționali, potrivit Profit . Evenimentul este legat de ceremonia „sunatului clopoțelului” la Bursa din New York (NYSE), un moment simbolic folosit de companii pentru a marca aniversări sau etape importante pe piața de capital. Listarea UiPath a avut loc „în plină pandemie”, iar aniversarea de cinci ani vine într-un context în care prezența la NYSE rămâne un element central pentru accesul companiei la capital și pentru poziționarea sa în fața investitorilor globali, conform informațiilor publicate. [...]
Bursa de Valori București a coborât din nou, deși lichiditatea a crescut la 121,7 milioane lei , într-o ședință în care vânzările au tras în jos principalii indici, potrivit Agerpres . Rulajul total al pieței a fost de aproximativ 121,7 milioane lei, în creștere față de 88 milioane lei în ședința precedentă, semn că presiunea la vânzare s-a manifestat pe volume mai mari. Indicii: scăderi pe linie la vârful pieței Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 1,51%, până la 28.261,41 puncte. BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis în scădere cu 1,48%. Și ceilalți indici relevanți au rămas pe minus: BET-BK (reper pentru fondurile de investiții): -1,48% BET-NG (energie și utilități): -1,03% BET-XT (25 de titluri lichide): -1,43% BET-FI (SIF-uri): -0,73% BET AeRO (20 de companii de pe AeRO): -0,29% Unde s-au concentrat tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania : aproape 29,3 milioane lei Sphera Franchise Group: aproximativ 18,3 milioane lei OMV Petrom: 7,9 milioane lei Extremele zilei: creșteri și scăderi Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Uztel: +12,63% AETA: +4,95% Bucur București: +4,27% Cele mai importante scăderi au fost la: Romcab: -6,54% Casa de Bucovina-Club de Munte: -3,80% Electrica: -3,59% [...]
