Știri
Știri din categoria Bursă

OMV Petrom intră în T1/2026 cu o producție mai mică, dar cu un sprijin vizibil din prețul țițeiului și din vânzările de gaze, ceea ce poate atenua presiunile venite din scăderea marjei de rafinare, potrivit Ziarul Financiar. Compania a publicat rezultatele operaționale preliminare pentru primul trimestru, înaintea raportului financiar complet programat pe 30 aprilie.
Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 3% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 104.200 de barili echivalent petrol pe zi. Din total, țițeiul și condensatul au reprezentat 45.800, iar gazele naturale 58.400, acestea din urmă fiind în creștere față de trimestrul anterior.
Prețul mediu realizat la țiței a urcat la 70,77 dolari pe baril, de la 54,66 dolari în trimestrul patru din 2025 și 66,11 dolari în primul trimestru din 2025, pe fondul unui Brent mediu de 81,13 dolari pe baril în perioada analizată.
Pe segmentul de gaze, vânzările către terți au avansat cu 21% an/an, la 12,44 TWh. În plus, producția de energie electrică a crescut cu 33%, la 1,63 TWh.
Marja de rafinare s-a situat la 14,31 dolari pe baril, în scădere față de 16,75 dolari pe baril în trimestrul anterior. Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 98%.
Vânzările de produse rafinate au crescut cu 11% față de anul trecut, la 1,33 milioane de tone, deși au scăzut cu 8% comparativ cu trimestrul anterior. Compania avertizează că marjele la vânzările cu amănuntul și comerciale au fost „semnificativ erodate” de scumpirea abruptă a produselor petroliere.
În ședința de ieri, acțiunea OMV Petrom a urcat cu 0,70%, pe un volum tranzacționat de aproape 1,6 milioane de titluri. Pe termen de un an, titlul are un plus de peste 41%, iar capitalizarea de piață depășește 62,3 miliarde de lei. De la începutul anului, acțiunea este pe un avans de 1,31%, cu tranzacții cumulate de peste 1,36 miliarde de lei.
Următoarele repere pentru investitori sunt publicarea consensului analiștilor privind rezultatele trimestriale, pe 23 aprilie, și raportul financiar complet, programat pe 30 aprilie.
Recomandate

Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]

Bursa de Valori București a urcat joi pe fondul unui rulaj de aproape 187 milioane lei , un nivel de lichiditate care a concentrat interesul investitorilor pe câteva acțiuni mari din energie și sectorul bancar, potrivit Agerpres . Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 186,95 milioane de lei (35,54 milioane euro), în timp ce indicele BET – care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată – a crescut cu 1,14%, până la 32.053,91 puncte. Cum s-au mișcat principalii indici Evoluția a fost preponderent pozitivă la nivelul indicilor principali, cu excepții în zona SIF-urilor și pe segmentul AeRO: BET-Plus: +1,08% BET-XT: +0,93% BET-FI: -0,53% BET-BK: +0,44% BET-NG: +1,54% BET AeRO: -0,86% Unde s-a concentrat lichiditatea Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania : 36,20 milioane de lei OMV Petrom: 28,31 milioane de lei Romgaz: 16,74 milioane de lei Cele mai mari creșteri și scăderi La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Sinteza: +14,65% SOCEP: +5,98% Electro-Alfa International: +5,48% În sens opus, cele mai importante scăderi au fost la: AETA: -9,30% Artego: -6,18% Condmag: -6,00% [...]

Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]

Bursa de Valori București a închis pe creștere pe toți indicii, pe un rulaj de 103,64 milioane de lei , semn că interesul la tranzacționare a rămas ridicat în ședința de miercuri, potrivit Agerpres . Valoarea totală a tranzacțiilor a depășit 103,64 milioane de lei (19,75 milioane euro). BET, principalul indice al pieței, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a urcat cu 0,63%, până la 36.487,21 puncte. În același timp, BET-Plus a avansat cu 0,62%, BET-XT cu 0,65%, iar BET-BK (reper pentru fondurile de investiții) cu 0,46%. Lichiditatea, concentrată pe câteva acțiuni mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate titluri au fost: Banca Transilvania : 13,56 milioane de lei Romgaz: 12,42 milioane de lei OMV Petrom: 7 milioane de lei Cele mai mari variații din piață Conform datelor BVB, cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Rompetrol Rafinare: +14,81% Sphera Franchise Group: +9,30% Altur: +4,41% La polul opus, cele mai importante scăderi au fost: Aeta SA: -7,50% Prefab: -7,27% Comelf: -4,96% În ansamblu, ședința s-a închis „pe verde” pe toți indicii, inclusiv pe BET-NG (+0,95%) și pe BETAeRO (+0,43%), în timp ce BET-FI a avut un avans marginal, de 0,04%. [...]

Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]

Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]