Știri
Știri din categoria Bursă
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea crește disciplina de guvernanță și veniturile la buget, fără ca statul să piardă controlul, susține vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o explicație publicată de Antena 3. Mesajul vine în contextul în care PSD a anunțat că va depune un proiect de lege pentru blocarea, timp de doi ani, a unor astfel de tranzacții, în timp ce Guvernul analizează listarea unor pachete minoritare.
Principalul argument invocat este că listarea la bursă nu înseamnă „vânzarea țării”, ci introducerea unor reguli de transparență și responsabilizare: raportări financiare publice trimestriale, aprobarea contractelor importante de către acționari și supraveghere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În această logică, compania ar deveni mai greu de „capturat” de interese private prin contracte dezavantajoase.
Vicepremierul folosește Hidroelectrica drept studiu de caz și afirmă că problemele istorice ale companiei nu au ținut de active, ci de administrare și guvernanță, pe fondul unor contracte cu intermediari care „scoteau valoarea din companie”.
„Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.”
În ceea ce privește listarea din iulie 2023, Oana Gheorghiu susține că statul nu și-a redus participația, iar vânzarea a fost făcută de Fondul Proprietatea.
„Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea - un acționar privat - și-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica.”
Oana Gheorghiu leagă schimbarea de guvernanță de rezultate financiare semnificativ mai bune, indicând o comparație de profit între 2011 și 2023.
„Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.”
Tot la capitolul impact bugetar, vicepremierul afirmă că statul a încasat dividende mai mari după listare:
Ea adaugă că diferența într-un singur an ar echivala cu „peste 1 miliard de euro” (fără a detalia cursul folosit).
Vicepremierul susține că beneficiile listării ajung și la populație prin expunerea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) la companie.
„Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica - prin pensia lor.”
În același mesaj, ea indică și un reper de randament pentru investitorii care au cumpărat acțiuni la listare: „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus „dividende anuale de 6-8%”.
Structura acționariatului prezentată de vicepremier este:
Intervenția vicepremierului apare după anunțul PSD privind un proiect de lege care ar bloca, pentru doi ani, listarea la bursă a unor pachete din companiile de stat, în timp ce Guvernul analizează astfel de operațiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul Guvernului sau companiile vizate, rămâne de urmărit dacă inițiativa legislativă va schimba efectiv planurile de listare și în ce condiții.
Recomandate
Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]
Bursa de la București a adăugat circa 2,06 miliarde de lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri a rulajului cu acțiuni, semn că interesul investitorilor a fost mai ridicat față de intervalul anterior, potrivit Economica . În perioada 17–21 august 2026, capitalizarea bursieră a ajuns la 726,28 miliarde de lei, de la 724,21 miliarde de lei în săptămâna 10–14 august 2026. În același timp, tranzacțiile cu acțiuni au totalizat 549,23 milioane de lei, peste rulajul de 435,18 milioane de lei din săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 36.437,39 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 18 august, cu schimburi de 253,38 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 17 august, cu 51,60 milioane de lei. Lichiditatea: Fondul Proprietatea a condus tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni de pe segmentul principal al BVB au fost: Fondul Proprietatea: 141,66 milioane de lei, cotație în creștere cu 1,29%; Banca Transilvania: 76,70 milioane de lei, creștere de 0,05%; S.N.G.N. Romgaz: 67,05 milioane de lei, apreciere de 3,65%. Mișcări ample pe unele titluri: câștigători și pierzători Cele mai mari creșteri ale cotațiilor au fost la: Rompetrol Rafinare: +78,14%; Sphera Franchise Group: +19,35%; Infinity Capital Investments: +13,49%. Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Sinteza: -16,34%; Electroaparataj: -8,54%; Mecanica Ceahlău: -7,20%. [...]
O tranzacție negociată de 131 mil. lei cu 6,5% din Fondul Proprietatea a dominat lichiditatea BVB marți, într-o ședință în care indicele BET a urcat cu 0,94% până la 36.321 de puncte, pe fondul așteptărilor legate de revizuirea FTSE Russell de vineri, potrivit Ziarul Financiar . La ora 14:00, rulajul total depășea 214 mil. lei. Pe segmentul de tranzacții negociate, au fost transferate 218 milioane de acțiuni Fondul Proprietatea la prețul de 0,60 lei/acțiune, în cinci tranzacții care au însumat aproximativ 130,8 mil. lei. Pachetul reprezintă 6,5% din capitalul social, iar prețul a fost cu circa 4% sub cotația din piața principală, unde acțiunile FP scădeau cu 0,64%, la 0,625 lei. Ce a mișcat piața în ședința de marți Cea mai vizibilă mișcare din piața principală a fost la Cris-Tim , companie listată în această primăvară: acțiunile producătorului de mezeluri se apreciau cu 7,12%, la 53,4 lei (maxim intraday 54,4 lei), pe un rulaj de 4,47 mil. lei în 247 de tranzacții. De la începutul anului, titlurile au un avans de peste 175%. În același timp, BET a fost susținut și de emitenți deja incluși în FTSE Global Equity Index Series (FTSE GEIS): Romgaz urca cu 2,94% la 19,58 lei, Electrica cu 2,69% la 53,5 lei, iar Banca Transilvania avansa cu 0,43%. Pe scădere, Transgaz pierdea 1,52%, iar Hidroelectrica 0,32%. Indicele BET-FI, care urmărește fondurile de investiții, creștea cu 1,73% (cea mai mare variație dintre indicii bursei), în timp ce BET-AeRO scădea cu 0,55%. Miza revizuirii FTSE Russell: potențial de fluxuri, dar ponderi mici Analiștii BT Capital Partners au estimat că șase companii de la BVB – Premier Energy, Cris-Tim, Aquila, Sphera Franchise Group, Antibiotice și Conpet – ar putea îndeplini criteriile de eligibilitate pentru includerea în FTSE GEIS la revizuirea din septembrie, ceea ce ar duce numărul emitenților români din serie la 16. În același scenariu, analiștii se așteaptă ca Simtel să fie eliminată din indici. FTSE Russell urmează să comunice rezultatele indicative ale revizuirii după închiderea pieței de vineri, 21 august, iar modificările ar urma să intre în vigoare la deschiderea ședinței din 21 septembrie. Includerea în indici globali contează prin fondurile pasive (care replică acești indici) și care își ajustează portofoliile în jurul datei de implementare, însă ponderile companiilor românești rămân reduse în raport cu universul global de acțiuni. [...]
Rezultatele slabe din tehnologie au declanșat o rotație spre defensiv , iar Nasdaq Composite a ajuns să scadă cu peste 3% vineri la New York, în ceea ce se conturează drept cea mai slabă ședință din iunie, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după raportări trimestriale dezamăgitoare la Amazon și Intel, care au pus din nou presiune pe acțiunile asociate temei inteligenței artificiale. S&P 500 cobora cu 1,9%, în timp ce Dow Jones, susținut de acțiuni defensive, pierdea 0,9%. Ce a declanșat vânzările: Intel și Amazon Acțiunile Intel se depreciau cu 29%, după ce compania a anunțat estimări slabe pentru trimestrul al patrulea, pe fondul încetinirii pieței de PC-uri. Amazon scădea cu 2%, după ce veniturile și profitul din trimestrul al treilea au fost sub așteptări, iar fluxul de numerar liber a fost negativ, la 42,4 mld. dolari (aprox. 202 mld. lei). Contagiune în semiconductori, dar bani mutați în consum de bază și sănătate Presiunea s-a extins asupra întregului sector de semiconductori: AMD: -11% Broadcom: -5% Nvidia: -4% În paralel, investitorii s-au orientat către sectoare considerate mai defensive, precum consumul de bază și sănătatea; Walmart și Coca-Cola urcau cu aproape 2%. Un factor suplimentar de sentiment și ce arată luna octombrie Sentimentul pieței a fost afectat și de o informație publicată de Financial Times, potrivit căreia Blackstone le-a transmis investitorilor că obligațiunile Anthropic ar putea să nu primească un rating investițional după listare. În acest context, Nasdaq se îndreaptă spre o scădere de 5% în octombrie, în timp ce Dow Jones ar putea încheia luna cu un câștig de 2%, conform datelor prezentate în articol. [...]
Valul de vânzări din tehnologie a șters masiv din capitalizare , iar indicele Nasdaq 100 este pe cale să piardă peste o mie de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei) din valoarea de piață, pe fondul temerilor că investițiile uriașe în inteligența artificială nu vor aduce profituri pe măsura așteptărilor, potrivit Biziday . Vineri seara (ora României), acțiunile americane au scăzut abrupt, iar Nasdaq a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Toți cei trei indici principali din SUA au fost pe minus: Nasdaq a pierdut 3,4%, iar indicele cu pondere mare în tehnologie a ajuns la o scădere de peste 8% față de maximul istoric de închidere din 6 octombrie. Ce a declanșat corecția: rezultate slabe și îndoieli despre „randamentul” investițiilor în AI Scăderile au fost alimentate de rezultatele trimestriale dezamăgitoare ale Intel și Amazon, publicate joi seara, care au amplificat îngrijorările legate de cheltuielile masive pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale și de momentul în care acestea se vor vedea în venituri și profituri. În piață, presiunea s-a văzut și în sectorul semiconductorilor și al furnizorilor de infrastructură: acțiunile Intel au scăzut cu aproape 30% (în material este menționat și -30,9%); acțiunile Amazon au fost în scădere (în material apar două repere: -2,1% și „aproximativ 3%” în primele ore de tranzacționare); indicele sectorului cipurilor (.SOX) a pierdut 8,7% și se îndrepta către o pierdere lunară; Dell a scăzut cu 12,5%, iar HP cu 10,8%. Efect de contagiune: Asia și Europa, afectate, dar fără retragere generalizată din piață După scăderile de joi, declanșate de rezultatele Alphabet (compania-mamă a Google), vânzările s-au extins vineri în Asia, Europa și SUA. În Asia, Nikkei 225 a închis cu -2,1%, SoftBank a pierdut 6% (acțiunile fiind cu aproximativ 48% sub maximul din iunie), iar în Coreea de Sud Samsung Electronics a scăzut cu 3% și SK Hynix cu 7,1%, contribuind la un minus de 3,5% al indicelui Kospi. În Europa, ASML a coborât cu 4,5% în primele ore de tranzacționare. Totuși, materialul arată că nu se conturează, deocamdată, o fugă generalizată din acțiuni: o parte din bani se mută către sectoare considerate mai stabile (energie, utilități, bunuri de consum de bază). În octombrie, nouă dintre cele 11 sectoare din S&P 500 au avut creșteri, iar energia a fost printre cele mai performante, susținută și de scumpirea petrolului. De ce contează pentru investitori: piața cere rezultate, nu doar promisiuni Mesajul dominant al mișcării de piață este o reevaluare a „poveștii AI”: după ani în care entuziasmul a împins evaluările în sus, investitorii încep să ceară dovezi concrete că sumele uriașe alocate (centre de date, cipuri, modele AI) se transformă în venituri și profituri care să justifice cheltuielile. În acest context, volatilitatea poate rămâne ridicată în jurul raportărilor financiare și al ghidajelor privind investițiile (cheltuieli de capital) ale marilor companii tehnologice. [...]
Alphabet a pierdut într-o singură zi peste 500 de miliarde de dolari din capitalizare , după ce investitorii au penalizat combinația dintre cheltuieli masive pentru infrastructura de inteligență artificială (IA) și un flux de numerar liber puternic negativ, potrivit WinFuture . Acțiunile au scăzut cu până la 13,5% joi, în ceea ce publicația descrie drept cel mai mare declin bursier din istoria companiei. Căderea a venit după publicarea miercuri seară a rezultatelor pentru trimestrul al treilea din 2026. Declinul ar depăși, ca amplitudine, episoadele de stres din martie 2020 (debutul pandemiei) și din septembrie 2008 (criza financiară), conform aceleiași surse. Cheltuielile pentru IA au împins cashflow-ul în teritoriu negativ Deși veniturile totale au crescut în ritm anual, iar divizia de cloud și-a dublat veniturile la 30,71 miliarde dolari (aprox. 141 miliarde lei), piața a reacționat la deteriorarea fluxului de numerar liber: -9,1 miliarde dolari (aprox. -42 miliarde lei), față de o așteptare a analiștilor de -2,7 miliarde dolari (aprox. -12 miliarde lei), notează WinFuture . Publicația citează Business Insider pentru explicația principală: investițiile foarte mari în infrastructura de IA. În trimestrul raportat, Alphabet ar fi investit 51,3 miliarde dolari (aprox. 236 miliarde lei) în active (cheltuieli de capital), finanțând parțial efortul prin: datorii noi de 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei); vânzări nete de acțiuni de 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei). În paralel, costurile cu dobânzile au crescut puternic: de la 143 milioane dolari (aprox. 658 milioane lei) în trimestrul similar al anului anterior la un nivel de aproape șapte ori mai mare, potrivit datelor prezentate. Presiune suplimentară: depreciere pe SpaceX și publicitate în căutare sub așteptări Rezultatul a fost afectat și de o depreciere a participației la SpaceX de 8,7 miliarde dolari (aprox. 40 miliarde lei), menționează WinFuture. Separat, segmentul de bază – publicitatea asociată motorului de căutare – a ratat estimările analiștilor: veniturile din „search ads” au fost de 63,35 miliarde dolari (aprox. 291 miliarde lei), aproape neschimbate față de trimestrul anterior. Philipp Schindler , Chief Business Officer la Google, a spus că monetizarea în „AI Mode” este, deocamdată, mai redusă; compania extinde internațional reclamele în rezumatele generate de IA („AI overviews”) pentru a compensa. Ce urmărește piața mai departe Miza pentru investitori rămâne dacă investițiile în IA se vor transforma suficient de repede în venituri și marje care să justifice efortul de capital. Potrivit WinFuture, managementul ar indica pentru 2027 cheltuieli de capital de încă aproximativ 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce sugerează că presiunea pe cashflow și finanțare ar putea continua. [...]
