Știri
Știri din categoria Bursă
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea crește disciplina de guvernanță și veniturile la buget, fără ca statul să piardă controlul, susține vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o explicație publicată de Antena 3. Mesajul vine în contextul în care PSD a anunțat că va depune un proiect de lege pentru blocarea, timp de doi ani, a unor astfel de tranzacții, în timp ce Guvernul analizează listarea unor pachete minoritare.
Principalul argument invocat este că listarea la bursă nu înseamnă „vânzarea țării”, ci introducerea unor reguli de transparență și responsabilizare: raportări financiare publice trimestriale, aprobarea contractelor importante de către acționari și supraveghere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În această logică, compania ar deveni mai greu de „capturat” de interese private prin contracte dezavantajoase.
Vicepremierul folosește Hidroelectrica drept studiu de caz și afirmă că problemele istorice ale companiei nu au ținut de active, ci de administrare și guvernanță, pe fondul unor contracte cu intermediari care „scoteau valoarea din companie”.
„Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.”
În ceea ce privește listarea din iulie 2023, Oana Gheorghiu susține că statul nu și-a redus participația, iar vânzarea a fost făcută de Fondul Proprietatea.
„Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea - un acționar privat - și-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica.”
Oana Gheorghiu leagă schimbarea de guvernanță de rezultate financiare semnificativ mai bune, indicând o comparație de profit între 2011 și 2023.
„Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.”
Tot la capitolul impact bugetar, vicepremierul afirmă că statul a încasat dividende mai mari după listare:
Ea adaugă că diferența într-un singur an ar echivala cu „peste 1 miliard de euro” (fără a detalia cursul folosit).
Vicepremierul susține că beneficiile listării ajung și la populație prin expunerea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) la companie.
„Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica - prin pensia lor.”
În același mesaj, ea indică și un reper de randament pentru investitorii care au cumpărat acțiuni la listare: „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus „dividende anuale de 6-8%”.
Structura acționariatului prezentată de vicepremier este:
Intervenția vicepremierului apare după anunțul PSD privind un proiect de lege care ar bloca, pentru doi ani, listarea la bursă a unor pachete din companiile de stat, în timp ce Guvernul analizează astfel de operațiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul Guvernului sau companiile vizate, rămâne de urmărit dacă inițiativa legislativă va schimba efectiv planurile de listare și în ce condiții.
Recomandate
Hidroelectrica a depășit 70 mld. lei capitalizare, un nou reper pentru BVB , după ce în debutul ședinței din 16 aprilie valoarea de piață a urcat până la 72,4 miliarde lei, potrivit Adevărul . Pragul este relevant pentru investitori deoarece confirmă, la nivel de bursă, poziționarea companiei între cele mai valoroase listate locale și ridică miza pentru indicele BET. Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și europarlamentar, a legat recordul de evoluția companiei din ultimul deceniu, amintind că Hidroelectrica era atunci în risc de insolvență. Într-o postare publică, el a pus creșterea pe seama investițiilor și a diversificării portofoliului de clienți. Randament aproape de 30% de la începutul anului, peste BET Popescu susține că randamentul acțiunilor Hidroelectrica de la începutul anului se apropie de 30%, cu circa 10 puncte procentuale peste media indicelui BET. În aceeași intervenție, el afirmă că Hidroelectrica „a reușit să depășească inclusiv profitul raportat de OMV Petrom”, fără a detalia valorile comparate. „Astăzi, 16 aprilie 2026, încă din deschiderea ședinței de tranzacționare, Hidroelectrica a trecut de pragul de 70 de miliarde de lei, atingând chiar 72,4 miliarde lei în primele minute — un record absolut pentru Bursa de Valori București !” Context: listarea și mesajul despre structura investitorilor Fostul ministru a readus în discuție listarea Hidroelectrica la bursă, despre care spune că a fost contestată la momentul respectiv. El precizează că acțiunile vândute au provenit din pachetul Fondului Proprietatea și că au fost cumpărate „în mare parte” de investitori români. În plus, Popescu afirmă că evoluția companiei ar fi susținută de planuri de investiții, consolidarea poziției de cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România și un accent mai mare pe eficientizarea activităților de trading (tranzacționare). La final, el indică și un al doilea exemplu din zona companiilor de stat, susținând că și Romgaz ar fi raportat un profit superior celui al OMV Petrom, fără alte detalii. (Pentru context, Adevărul a tratat separat subiectul Romgaz: Adevărul .) [...]
CEC Bank este vizată ca principală candidată la IPO, cu termen propus în T4 2026 , potrivit unei informări guvernamentale consultate de Economedia . Miza pentru piața de capital este dublă: o listare a băncii ar aduce un nou emitent mare la Bursa de Valori București și ar funcționa ca semnal de reformă în portofoliul companiilor de stat, în contextul jaloanelor din PNRR . Raportul a fost prezentat guvernului de aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu , care are în responsabilitate reforma companiilor de stat. Documentul evaluează firme cu capital de stat eligibile pentru listare la BVB și indică drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO chiar CEC Bank. De ce CEC Bank apare ca „cel mai solid candidat” pentru IPO Raportul argumentează că dimensiunea și notorietatea CEC Bank ar susține „absorbția ofertei” atât pe piața locală, cât și pe cea regională. În plus, pregătirea ar putea începe „imediat”, iar statul ar urma să păstreze controlul majoritar, indiferent de structura tranzacției. „Pregătirea poate fi demarată imediat – termen propus pentru IPO: Trimestrul 4 2026 (sub rezerva confirmării termenului de studiu de fezabilitate). Statul va menține controlul majoritar indiferent de structura IPO.” Documentul menționează și o evaluare de 5,4 miliarde de lei pentru CEC Bank, în cadrul scenariului de IPO. Cum ar arăta tranzacția și ce condiții pune raportul Raportul indică un IPO cu o componentă de vânzare din pachetul deținut de stat, însă volumul exact ar urma să fie stabilit printr-un studiu de fezabilitate. Printre argumentele pro-listare sunt menționate: statul deține 100% din bancă, ceea ce ar simplifica procesul (fără negocieri cu alți acționari); CEC Bank este deja emitent la BVB, prin două emisiuni de obligațiuni. Context: alte listări/majorări de free-float analizate Pe baza unei „analize exploratorii”, raportul mai arată că trei companii ar justifica demararea imediată a studiilor de fezabilitate: Hidroelectrica (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; Romgaz (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; CEC Bank (IPO). ABB (accelerated bookbuilding) este o procedură rapidă de vânzare de acțiuni către investitori, de regulă instituționali. Documentul condiționează însă credibilitatea semnalului de reformă de o pregătire „profesionistă”, cu intermediari autorizați și cu respectarea integrală a reglementărilor pieței de capital. Ce urmează Termenul propus pentru IPO-ul CEC Bank este trimestrul 4 din 2026, dar raportul îl plasează explicit „sub rezerva” confirmării calendarului prin studiul de fezabilitate. Cu alte cuvinte, următorul pas practic este lansarea și finalizarea acestui studiu, care ar trebui să stabilească inclusiv volumul pachetului scos la vânzare. [...]
Statul pregătește listări minoritare la BVB care ar putea aduce 3–8 miliarde de lei la buget , iar CEC Bank este indicată drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO, potrivit Banking News , care citează o notă de informare prezentată joi în ședința de guvern de vicepremierul Oana Gheorghiu. Vicepremierul a anunțat că a prezentat o „listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. În documentele discutate, CEC Bank – instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor – este considerată cea mai pregătită pentru debutul la Bursa de Valori București . CEC Bank, în centrul strategiei: ofertă mixtă și studiu de fezabilitate Raportul menționat plasează CEC Bank în centrul strategiei de piață și recomandă demararea imediată a unui studiu de fezabilitate pentru un IPO (ofertă publică inițială – prima listare la bursă). Listarea ar putea fi realizată printr-o ofertă mixtă, care poate include atât vânzarea unui pachet de acțiuni de către stat, cât și emiterea de acțiuni noi pentru atragerea de capital. Miza, conform documentului, este dublă: venituri la buget și resurse suplimentare pentru dezvoltarea băncii. Oana Gheorghiu a atras atenția asupra calendarului: „O listare durează între 12 și 24 de luni cel puțin, deci nu este un proces care se înceapă imediat. Urmează o analiză amplă.” Ținta de încasări și tranzacțiile prioritare: Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank Estimările din raport arată că primele trei tranzacții prioritare ar putea genera între 3 și 8 miliarde de lei pentru buget, la prețurile actuale de piață, cu precizarea că valorile sunt orientative și depind de condițiile de piață din momentul execuției. Pachetul de măsuri include: vânzarea unui pachet de 5–10% din Hidroelectrica (aprox. 3,1–6,2 miliarde lei); vânzarea unui pachet de 5–7% din Romgaz (aprox. 2,2–3,1 miliarde lei); IPO CEC Bank, cu volum ce urmează să fie stabilit prin studiul de fezabilitate. Listări fără pierderea controlului și presiunea termenului din PNRR Documentul subliniază că statul nu urmărește pierderea controlului: programul de guvernare prevede listarea unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare în companiile strategice. Listarea este prezentată ca instrument pentru creșterea transparenței, întărirea disciplinei corporative și acces mai facil la capital. În paralel, jalonul din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026. Alte companii pe lista analizată și condiționalități Nota prezentată în guvern include o listă de 22 de companii propuse pentru listare, care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire. Pe lângă CEC Bank, raportul indică drept prioritare și: Hidroelectrica – recomandată pentru o nouă vânzare de acțiuni (ABB), cu prioritate maximă; Romgaz – recomandată pentru o ofertă similară, cu implementare rapidă. În schimb, unele proiecte sunt condiționate, potrivit documentului: Transgaz – dependentă de calendarul proiectului Neptun Deep; CN APM Constanța – dependentă de clarificarea relației cu Fondul Proprietatea. Pe lista companiilor analizate pentru IPO mai apar, între altele: Portul Constanța (condiționat), CNAB București (amânat), Salrom (condiționat), Loteria Română (condiționat), Imprimeria Națională (amânat), Cuprumin (condiționat), Romarm (condiționat), Poșta Română (condiționat). [...]
Bursa de Valori București se apropie din nou de maxime istorice , iar mișcarea este alimentată de companiile mari din energie și bănci, într-un moment în care economia locală și contextul politic rămân tensionate, potrivit Economedia . Principalul indice BET a trecut joi de 29.000 de puncte, pentru prima dată de la finalul lunii februarie, apropiindu-se de un nou maxim istoric. Impulsul a venit în special de la Hidroelectrica și Banca Transilvania, ale căror acțiuni au atins joi noi maxime istorice. Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare și a urcat până la 72,4 miliarde lei în primele minute de tranzacționare, iar Banca Transilvania a atins un record de 38,1 lei pe acțiune. Pentru banca din Cluj, contextul imediat a fost susținut și de finanțarea anunțată cu o zi înainte: grupul a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) de pe piețele externe, printr-o emisiune de obligațiuni descrisă drept cea mai mare din Europa Centrală și de Est, după o suprascriere de patru ori. De ce „ține” BET într-un context volatil Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, explică faptul că rezistența bursei locale are la bază câțiva factori structurali, care au contat într-un mediu internațional volatil: ponderea ridicată a sectoarelor defensive (energie și utilități), percepute ca mai stabile în perioade de incertitudine; îmbunătățirea percepției asupra sectorului energetic , pe fondul creșterii prețurilor la petrol și, în general, la energie; sezonul dividendelor , după ce în martie mai multe companii și-au anunțat propunerile de distribuție, iar randamentele rămân un sprijin pentru piață; o bază de investitori mai echilibrată , cu o prezență în creștere a investitorilor locali (instituționali și de retail), pe lângă capitalul străin, ceea ce poate contribui la stabilitate. În esență, apropierea BET de maxime sugerează că, cel puțin pe termen scurt, fluxurile către emitenții mari și „defensivi”, plus interesul pentru dividende, pot cântări mai mult decât zgomotul macro și politic — însă direcția rămâne dependentă de evoluția energiei și de apetitul investitorilor pentru risc. [...]
PSD contestă listările la BVB ale unor pachete minoritare din companii de stat , deși vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern o „listă exploratorie” care ar putea deschide drumul către oferte publice inițiale (IPO) și vânzări de participații, potrivit G4Media . Miza pentru piața de capital este că o astfel de direcție ar aduce transparență și potențiale venituri la buget, dar riscă să fie blocată politic în coaliție. Într-un comunicat transmis joi, PSD spune că „respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului român” și susține că nu a fost consultat în legătură cu inițiativa, acuzând că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe subiect. Partidul afirmă că reprezentanții săi din Guvern s-au opus „explicit” demersului asumat de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu. „PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării.” Ce propune vicepremierul: listă „doar pentru explorare”, fără decizie politică Oana Gheorghiu a declarat joi dimineață, la Palatul Victoria, că a prezentat în ședința de guvern o listă „exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, precizând că nu există „o decizie” sau „o asumare politică”. Potrivit declarațiilor citate de Agerpres, următorul pas ar presupune studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor, într-un proces pe care l-a descris drept complex. Companiile menționate pentru pregătire de 6–12 luni În nota de informare prezentată în Guvern, vicepremierul a indicat o listă de companii care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire pentru o eventuală listare, cu variante precum IPO (ofertă publică inițială) sau „ofertă mixtă” (acțiuni noi plus pachet vândut de acționarul existent). Lista include: CEC Bank – propunere avansată: IPO, ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49% / ofertă mixtă; Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Compania Națională Imprimeria Națională – IPO, ofertă mixtă; Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni – parteneriat strategic (JV), nu IPO la BVB; Romarm / Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă; Compania Națională Poșta Română – IPO; FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate. De ce contează pentru bursă și buget: transparență și bani, dar cu risc de blocaj politic Materialul notează că listarea la bursă a unor pachete minoritare la companiile de stat ar avea rolul de a transparentiza activitatea acestora și de a aduce „sume considerabile” la buget. În plus, o astfel de mișcare ar crește atractivitatea Bursei de Valori București și ar extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii. PSD își argumentează opoziția prin contextul unei „crize energetice și financiare” și invocă riscuri pentru „siguranța națională”, susținând totodată că în Uniunea Europeană ar exista o tendință de naționalizare sau răscumpărare de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Disputa pe PNRR și exemplul Hidroelectrica PSD afirmă că invocarea PNRR pentru justificarea inițiativei ar fi „dezinformare publică” și susține că nu există obligația de a vinde companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Potrivit comunicatului, singura companie menționată în PNRR ar fi Hidroelectrica, pentru care România s-ar fi angajat să listeze 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Separat, vicepremierul a spus că, pe jalonul din PNRR privind restructurarea unor companii de stat, România va propune restructurarea Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR, menționând că pentru cele două companii din transporturi soluția ar fi fuziunea, pentru reducerea costurilor administrative. [...]
Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare, stabilind un reper nou pentru Bursa de Valori București , după ce în debutul ședinței a urcat pentru scurt timp până la 72,4 miliarde lei, potrivit Profit . Mișcarea contează prin efectul direct asupra dimensiunii pieței locale și a ponderii emitentului în indicii bursieri, într-o bursă unde câteva companii mari dau tonul lichidității. Recordul a fost atins în primele minute de tranzacționare, când evaluarea companiei a urcat la un maxim intraday de 72,4 miliarde lei, înainte de a rămâne peste pragul de 70 miliarde lei menționat de publicație. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România și, totodată, furnizor pentru aproximativ un milion de clienți, ceea ce îi amplifică relevanța nu doar ca emitent bursier, ci și ca actor cu impact economic mai larg, inclusiv în zona de energie și consumatori finali. [...]
