Știri
Știri din categoria Bursă
IPO-ul SpaceX ar putea ridica evaluarea companiei la 1.770 mld. dolari și ar rescrie topul global al listărilor, într-o operațiune care, potrivit Agerpres, ar depăși recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019 și ar plasa SpaceX între cele mai mari zece companii listate din lume.
SpaceX urmează să lanseze vineri oferta publică inițială (IPO), iar analiza citată de Agerpres, realizată de ONG-ul Oxfam, leagă direct listarea de un salt major al averii lui Elon Musk. Oxfam estimează că averea personală a lui Musk ar urma să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 de miliarde de lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume care atinge acest prag.
Dincolo de dimensiunea tranzacției, Oxfam susține că o astfel de concentrare a bogăției reflectă „decenii de politici favorabile miliardarilor”, care ar fi permis rescrierea regulilor economice în favoarea lor. În aceeași notă, Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, afirmă că trecerea lui Musk în categoria „trilionarilor” ar fi „un punct de cotitură pentru oligarhie” și „o zi întunecată pentru democrație”.
Potrivit Oxfam, SpaceX ar urma să realizeze „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, peste recordul Aramco. În urma operațiunii, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 de miliarde de dolari (aprox. 8.140 de miliarde de lei), nivel care ar propulsa compania în liga celor mai mari emitenți listați la nivel global.
ONG-ul mai afirmă că o parte importantă din averea lui Musk se sprijină pe ajutor guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, acesta „ar fi profitat de situație” pentru a-și proteja și spori averea.
În argumentația sa, Oxfam indică faptul că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor.
Recomandate
Acțiunile SpaceX au scăzut cu circa 4% după anularea în ultimul moment a testului Starship , prelungind seria de corecții la șase ședințe consecutive, potrivit news.ro . Reacția pieței vine pe fondul sensibilității investitorilor la execuția programului Starship, după listarea companiei din iunie. Testul era programat joi, în Texas, însă o defecțiune apărută la pornirea motoarelor a determinat sistemul automat să oprească lansarea cu câteva momente înainte de decolare. Elon Musk a spus că unele motoare nu au pornit corespunzător, ceea ce a declanșat anularea automată. Musk a mai anunțat că două motoare Raptor vor fi înlocuite, iar o nouă încercare de lansare este programată pentru începutul săptămânii viitoare. De ce contează pentru bursă Investitorii urmăresc îndeaproape fiecare test Starship după debutul bursier al SpaceX, descris ca „spectaculos” în material, în urma căruia compania a atras 85,7 miliarde de dolari (aprox. 393 miliarde lei), cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) din istorie, conform CNBC citat de news.ro. În acest context, orice amânare sau eșec tehnic poate amplifica volatilitatea, mai ales când titlurile se află deja sub prețul de listare de 135 de dolari (aprox. 621 lei). Context operațional și de reglementare Acesta a fost primul test al versiunii Starship V3 după listare. Și tentativa anterioară, din luna mai, s-a încheiat fără succes: treapta superioară a ajuns în Oceanul Indian, însă boosterul Super Heavy nu a reușit o aterizare controlată în Golful Mexic, după ce cinci dintre cele 33 de motoare Raptor nu au repornit. După acel incident, Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a deschis o investigație, iar luni a autorizat reluarea testelor de zbor, permițând continuarea programului de dezvoltare Starship. Următorul reper pentru piață este dacă SpaceX reușește să execute noua încercare anunțată pentru începutul săptămânii viitoare. [...]
Listarea CXMT a atras 8,6 miliarde de dolari și a reaprins apetitul pentru acțiuni tech în China , după ce titlurile producătorului chinez de cipuri de memorie au urcat cu aproximativ 500% la debutul pe Bursa din Shanghai , potrivit G4Media . Mișcarea vine într-un moment în care piața locală era sub presiune după scăderi puternice ale companiilor tehnologice. Compania a obținut 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,5 miliarde lei) în cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) din Asia din acest an, conform Reuters, citată de Agerpres. Efectul de piață: evaluare uriașă și un semnal pentru sectorul tehnologic Listarea a ridicat evaluarea CXMT la peste 3.000 miliarde de yuani (443,26 miliarde de dolari) și a făcut din companie cea mai mare societate listată din China după capitalizarea bursieră, depășind Industrial and Commercial Bank of China , potrivit aceleiași surse. Pe fondul debutului, bursele din China au revenit pe creștere: indicii CSI300 și Shanghai Composite urcau cu aproximativ 0,5%, după pierderile de săptămâna trecută. Context: o piață fragilă după corecții și tensiuni geopolitice În luna curentă, indicele principal al Bursei din China a scăzut cu peste 6%, pe fondul declinului companiilor tehnologice, pe fondul escaladării tensiunilor în Iran și al problemelor pieței bursiere sud-coreene. Tot în această lună, scăderile au șters peste 1.500 miliarde de dolari din valoarea de piață, mai arată materialul. De ce contează pentru investitori: cererea de memorie și pariul pe AI Analiștii citați indică faptul că tendința de creștere a prețurilor cipurilor de memorie ar urma să continue, deoarece furnizorii prioritizează clienții din zona centrelor de date pentru inteligență artificială, în detrimentul producătorilor de electronice de larg consum. Zeng Wenkai, director de investiții la Shengqi Capital din Hong Kong, a descris reacția pieței drept „destul de calmă” și a spus că, după listarea CXMT, sectorul tehnologic are nevoie de „un impuls”. Analistul UBS Xiong Wei anticipează că investițiile legate de AI în China vor continua să crească și afirmă că nu vede o bulă în sectorul AI chinez. [...]
Foraj Sonde Videle (FOJE) își crește bugetul de investiții din 2026 la 45 mil. euro , cu 10 mil. euro peste nivelul aprobat anterior, pentru a acoperi lucrări deja contractate și pentru extinderea capacităților tehnice, potrivit Ziarul Financiar . Decizia a fost votată în adunarea generală din 23 iulie, iar reacția de piață a fost pozitivă: acțiunile au urcat cu 4% după publicarea hotărârilor. Suplimentarea de 10 mil. euro (aprox. 52,4 mil. lei) ridică programul de investiții de la 35 mil. euro la 45 mil. euro (aprox. 235,6 mil. lei), banii urmând să fie direcționați către extinderea capacităților tehnice prin achiziții directe sau prin finanțarea de noi instalații de foraj și echipamente, conform informațiilor publicate de BVB. Ce urmărește compania cu investițiile Motivul invocat pentru majorarea bugetului este necesitatea acoperirii unor lucrări contractate de societate. În practică, investițiile vizează: achiziții directe pentru extinderea capacităților tehnice; finanțarea de noi instalații de foraj; achiziția de echipamente. Foraj Sonde Videle este o companie din sectorul de foraj petrolier, cu o capitalizare de 330 mil. lei. Reacția investitorilor și repere financiare Titlurile FOJE au urcat cu 97% în ultimul an, iar joi, după hotărârile acționarilor, creșterea a fost de 4%, pe tranzacții de 350.000 de lei. La nivel de rezultate, compania a raportat pentru 2025 venituri din exploatare de 258,3 mil. lei, în creștere cu 53% față de anul anterior, însă rezultatul net a trecut de la un profit de 17,7 mil. lei la o pierdere de 9,5 mil. lei. Pentru 2026, emitentul estimează venituri de 332 mil. lei și un profit net de 39,6 mil. lei. Structura acționariatului: Iulian Stanciu , 32,9% În acționariat se află antreprenorul Iulian Stanciu, președintele eMAG, cu 32,9% din acțiuni prin vehiculul de investiții Inspire Asset Management; acesta ocupă și un loc în board, conform informațiilor citate. [...]
Bursa de Valori București a închis joi pe plus, pe fondul unui rulaj de 183,71 milioane lei , echivalentul a 35,09 milioane euro (aprox. 175 milioane lei), potrivit Agerpres . Mișcarea a fost susținută de creșteri pe aproape toți indicii, în timp ce lichiditatea s-a concentrat în câteva nume mari din energie și sectorul bancar. BET, principalul indice care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a urcat cu 0,38%, până la 36.236,95 puncte. BET-Plus a avansat cu 0,46%, BET-XT (25 de titluri) a crescut cu 0,32%, iar BET-BK, reper pentru fondurile de investiții, a avut un plus marginal de 0,01%. Lichiditatea s-a concentrat în Petrom, Romgaz și Banca Transilvania Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate acțiuni au fost: OMV Petrom : 31,29 milioane lei Romgaz: 30,64 milioane lei Banca Transilvania: 21,88 milioane lei Indicii sectoriali: scădere pe SIF-uri, ușor plus pe energie Nu toți indicii au închis în creștere. BET-FI, indicele SIF-urilor, a scăzut cu 0,95%. În schimb, BET-NG (energie și utilități) a închis ușor pe plus, cu 0,07%. Indicele BETAeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, a crescut cu 0,46%. Cele mai mari variații la nivel de acțiuni Conform datelor Bursei de Valori București, cele mai bune evoluții au fost: Aerostar: +14,93% Grupul Industrial Electrocontact: +12,07% Cris-Tim Family Holding: +10,16% Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Mecanica Ceahlău: -12,21% Fondul Proprietatea: -4,07% Erste Group Bank: -3,28% [...]
Bursa de la București a bifat un nou maxim istoric pe BET pe fondul unei lichidități ridicate. Potrivit Ziarul Financiar , ședința de miercuri a fost dominată de o tranzacție specială cu Digi Communications și de creșteri puternice în energie, într-o zi în care lichiditatea doar pe acțiuni a ajuns la 213 milioane de lei. Tranzacția cu Digi a fost realizată pe piața „deals” (tranzacții negociate, în afara cursului normal), la 61 de lei/acțiune, cu 3,79% sub cotația de referință. A fost o singură tranzacție, de 1,35 milioane de acțiuni, în valoare de 82,35 milioane de lei. Pe piața principală, Digi a închis la 63 de lei, în scădere cu 0,63%, cu un rulaj de aproape 2 milioane de lei. Cris-Tim trece de 3,2 mld. lei capitalizare, după un salt de peste 9% Cris-Tim Family Holding a avut cea mai mare creștere din piața principală: +9,18% (în text apare și rotunjirea la 9%), până la 39,85 lei/acțiune, ceea ce a dus capitalizarea peste 3,2 miliarde de lei. Compania s-a listat la BVB în acest an și a avut o creștere de peste 40% în ultima lună, iar tranzacțiile din ședința menționată au fost de 1,6 milioane de lei. Energia a tras piața, cu Romgaz în prim-plan la rulaj Romgaz a continuat seria de creșteri, cu un avans de 4,81%, până la 18,30 lei/acțiune. A fost cel mai tranzacționat emitent ca valoare pe piața reglementată, cu 34,58 milioane de lei și peste 2.500 de tranzacții, iar capitalizarea a ajuns la aproximativ 70,5 miliarde de lei. În același sector, au închis pe verde: Premier Energy: +2,30% la 62,40 lei; OMV Petrom: +1,85% la 1,318 lei (capitalizare 82,1 miliarde de lei); Electrica: +1,82%; Transgaz: +0,82%. Hidroelectrica a fost printre puținele scăderi din piața principală: -0,50% la 199 lei, cu o capitalizare de aproape 89,5 miliarde de lei. BET urcă cu 1,09% într-o ședință „liniștită” pentru bănci Indicele BET, care urmărește cele mai lichide companii de la BVB, a urcat cu 1,09% și a atins un nou maxim istoric. De la începutul anului, BET are un avans de 48%, iar pe ultimele 12 luni de 84%. În sectorul bancar, mișcările au fost reduse: Banca Transilvania a urcat cu 0,22% la 37,28 lei, iar BRD a scăzut marginal cu 0,13%. Nuclearelectrica a închis aproape neschimbată, cu -0,14%. [...]
BT România ETF a urcat la peste 300 mil. lei active în trei luni, pe fondul unui randament de 20,2% , semn că interesul pentru produse bursiere „la cheie” (ETF-uri) se accelerează odată cu creșterea pieței, potrivit Ziarul Financiar . Fondul, listat în aprilie și descris ca primul ETF (fond tranzacționat la bursă) lansat de Banca Transilvania la Bursa de Valori București, a depășit 12.500 de investitori și a ajuns la o valoare medie a portofoliului de circa 20.000 de lei, conform aceleiași surse. Randamentul: bursă versus depozite Până la jumătatea lunii iulie, BT România ETF a generat un randament de 20,2%. ZF compară această performanță cu dobânzile la depozite: cele mai bune oferte bancare pe un an sunt „în jur de 7%”, ceea ce înseamnă că un câștig acumulat într-un trimestru la ETF ar echivala, ca ordin de mărime, cu dobânda bancară pe trei ani. Ce urmărește fondul și de ce contează pentru piață Fondul urmărește indicele BET-TR, care include cele mai tranzacționate 20 de companii locale și presupune reinvestirea dividendelor (adică randamentul include și dividendele, nu doar variația prețurilor acțiunilor). ZF leagă dinamica fondului de evoluția pieței din ultimul an și jumătate și notează că rulajele zilnice pe segmentul de ETF-uri sunt în creștere — un semnal operațional important pentru Bursa de Valori București, unde lichiditatea (volumul tranzacțiilor) rămâne un indicator-cheie pentru atragerea de investitori și noi produse. [...]
