Știri
Știri din categoria Bursă
Piața recrutării rămâne prudentă, dar se mută spre part-time și entry level, cu retailul, serviciile și industria alimentară în fruntea angajărilor din primul trimestru, potrivit datelor eJobs citate de Ziarul Financiar. În același timp, numărul aplicărilor a crescut puternic, semn că presiunea pe joburile disponibile se intensifică, chiar dacă oferta totală de poziții noi a scăzut față de anul trecut.
În primele trei luni din 2026, pe eJobs au fost postate 58.000 de locuri de muncă. Retailul a publicat aproape 13.000 de poziții, iar următoarele domenii din clasament – servicii, industria alimentară, financiar-bancar, turism și transport/logistică – au avut fiecare peste 6.000 de joburi postate între ianuarie și finalul lui martie.
Deși la nivel general eJobs indică „o scădere cu aproximativ 10% a numărului de joburi noi”, segmentul part-time a avansat: în T1 au fost postate peste 13.000 de poziții part-time, cu 8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cele mai multe astfel de roluri au fost în financiar-bancar, turism, servicii, asigurări, industria alimentară, retail și transport/logistică.
Față de anul trecut, eJobs notează schimbări în ierarhia domeniilor: financiar-bancar a urcat de pe poziția a zecea pe a treia, construcțiile au crescut ușor, în timp ce call-center/BPO, producția și IT/telecom au coborât.
Și geografia recrutării se rearanjează. Bucureștiul rămâne pe primul loc, dar Brașovul urcă pe locul al doilea, depășind Cluj-Napoca; în termeni absoluți, angajatorii din Brașov au postat cu 28% mai multe joburi în T1 față de aceeași perioadă din 2025. Urmează Iași, apoi Cluj-Napoca, iar în continuare Timișoara, Ploiești și Constanța. Cea mai redusă ofertă de locuri de muncă a fost în județe mici precum Caraș-Severin, Harghita, Mehedinți sau Teleorman.
Mai mult de jumătate dintre joburile postate au vizat candidați entry level (0–2 ani experiență). Următoarele segmente ca pondere sunt mid-level (2–5 ani), apoi candidații fără experiență, specialiștii și cei cu peste 5 ani experiență; managerii sunt la final.
Dinamică similară se vede și pe iajob.ro (platformă orientată către candidați entry level și fără studii superioare), unde au fost postate 10.000 de locuri de muncă suplimentare. Exemplele de roluri menționate: lucrător comercial, manipulant marfă, șofer, curier, lucrător în depozit.
Pe partea de cerere, în T1 au fost înregistrate 3,7 milioane de aplicări, cu 24% mai mult decât în 2025. Cele mai multe aplicări au mers către retail, servicii, financiar-bancar, call-center/BPO, IT/telecom și industria alimentară, o listă care nu se suprapune perfect peste domeniile cu cele mai multe joburi.
În prezent, sunt disponibile 18.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro și peste 3.000 pe iajob.ro, conform datelor din articol.
Recomandate
Peste 8.200 de joburi în privatul medical, dar cu 15% mai puține decât în 2025 – semn că piața începe să se tempereze, în timp ce presiunea pe personal rămâne ridicată din cauza ofertelor din străinătate, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor eJobs . Angajatorii din sectorul privat de sănătate au scos în piață peste 8.200 de locuri de muncă de la începutul anului, pentru medici, asistenți și personal auxiliar administrativ, însă volumul este cu 15% mai mic decât în perioada similară din 2025. În clasamentul domeniilor cu cei mai activi angajatori, medicalul este pe locul 12, dar urcă pe poziția a cincea la ofertele venite din străinătate, ceea ce indică o competiție tot mai vizibilă pentru resursa umană. „Sigur că în cifre absolute numărul de poziţii disponibile pentru România sunt mult mai mari decât cele pentru străinătate, însă este interesantă această tendinţă a recrutărilor din afară şi a categoriilor de candidaţi care pot cu lejeritate să plece la muncă în altă ţară.” Diferența de salarii rămâne un factor de presiune Conform datelor Salario (comparatorul salarial al eJobs), salariul mediu net la nivel național pentru un asistent medical din sistemul privat este de 6.000 de lei, iar pentru un medic ajunge la 12.000 de lei. În străinătate, ofertele pentru un asistent medical pornesc de la circa 2.500 de euro pe lună (aprox. 12.500 lei), iar pentru un medic specialist de la aproximativ 5.000 de euro lunar (aprox. 25.000 lei), putând depăși 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei), în funcție de specializare, numărul de ore și regimul de colaborare. În listă sunt menționate specializări precum chirurgia, ATI și cardiologia. Ce posturi se caută în România și în afara țării În prezent, cele mai multe poziții disponibile pe eJobs pentru candidații cu pregătire medicală sunt pentru: asistenți medicali generaliști; asistenți pentru fizioterapie; medici dermatologi, cardiologi, diabetologi; medici de familie și specialiști în medicină internă; medici stomatologi și tehnicieni dentari. Clinicile private recrutează și pentru roluri auxiliare, precum recepționeri, reprezentanți de vânzări sau contabili. În străinătate, cele mai multe oferte vin din Germania , Irlanda, Franța, Belgia și Italia, iar categoriile menționate ca fiind căutate includ asistenții medicali și mai multe specializări medicale (diabet și nutriție, cardiologie, medicină de familie, medicină internă). Cerere mare de joburi, dar interes moderat din partea candidaților Deși numărul de poziții este ridicat, domeniul medical rămâne de nișă din perspectiva aplicărilor: din peste 8,3 milioane de aplicări înregistrate pe eJobs de la începutul anului, circa 500.000 au vizat joburi din zona medicală (aprox. 6% din total). Pentru joburile publicate de angajatori din afara țării, interesul este mult mai redus, cu circa 1.200 de aplicări de la începutul anului. Concurența cu statul: 6.800 de posturi deblocate, dar cu calendar mai lent Privatul concurează direct cu sistemul public, unde Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.800 de posturi pentru medici și asistenți, însă procesul de angajare este mai complicat și primele angajări ar urma să se vadă abia peste o lună, potrivit CEO-ului eJobs, Bogdan Badea. Separat, datele Jobradar24.ro (agregator de joburi parte din eJobs) arată că instituțiile medicale publice au scos în piață circa 1.600 de posturi noi de la începutul anului, pentru medici, asistenți medicali, infirmieri și personal auxiliar. La nivelul platformelor operate de eJobs, în prezent sunt disponibile circa 15.000 de locuri de muncă pe eJobs și alte 8.000 pe iajob.ro, dintre care puțin peste 1.000 sunt în medicină și sănătate. [...]
Electro-Alfa intră în BET, iar schimbarea va forța ajustări de portofoliu pentru fondurile care urmăresc indicii BVB , odată cu recalcularea ponderilor și a factorilor tehnici folosiți în construcția indicilor, potrivit Ziarul Financiar . Bursa de Valori București (BVB) a anunțat că Electro-Alfa International S.A. (EAI) intră în indicii BET, BET-TR și BET-TRN, în locul Sphera Franchise Group (SFG), care iese din acești indici. Calendarul schimbării și ce se recalculează Ponderile simbolurilor din componența indicilor vor fi stabilite pe baza numărului de acțiuni și a prețurilor de închidere de la finalul ședinței de tranzacționare din 11 septembrie 2026. BVB precizează că noile structuri ale indicilor, inclusiv valorile actualizate ale factorilor de free float (FFi), de reprezentare (FRi), de lichiditate (FLi) și de corecție a prețului (FCi), vor fi anunțate la finalul zilei de 11 septembrie 2026 și vor intra în vigoare începând cu ședința de tranzacționare din 21 septembrie 2026. Cine intră, cine iese și reperele de piață din articol Ziarul Financiar notează că a scris despre această schimbare iminentă în urmă cu o săptămână, pe baza calculelor realizate de brokerii de la BT Capital Partners. În datele prezentate: Electro-Alfa International (EAI) are o capitalizare de 3,14 mld. lei și este controlată în proporție de 52% de Ciubotaru Gheorghe. Sphera Franchise Group (SFG) are o capitalizare bursieră de 1,69 mld. lei, iar Shaletia Ventures și Computerland România dețin împreună „un pic peste 50%” din societate. Dinamicile recente ale acțiunilor, conform aceleiași surse: de la începutul anului, acțiunile Sphera Franchise Group au urcat cu 16,29%; acțiunile Electro-Alfa International, companie „proaspăt listată”, au crescut cu 45,72% în ultimele șase luni. De ce contează pentru investitori Intrarea și ieșirea din indicii BET/BET-TR/BET-TRN contează în special pentru investitorii și administratorii care își calibrează expunerea în funcție de indici: odată cu actualizarea componenței și a ponderilor, portofoliile care urmăresc acești indici pot avea nevoie de reechilibrări în jurul datei de intrare în vigoare, 21 septembrie 2026. [...]
Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]
Bursa de la București continuă corecția , cu indicele BET în scădere cu 1,2% în prima oră de tranzacționare de luni, după minusul de 3,9% din săptămâna trecută, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine într-un moment în care investitorii au deja în spate o lună negativă pe BET (minus 4,4%), chiar dacă de la începutul anului indicele rămâne pe plus, cu 41,5%. În jurul orei 10:23, BET ajunsese la 34.605 puncte, conform datelor Bursei de Valori București citate de publicație. Presiune pe câteva nume mari din BET La ora 10:45, printre cele mai mari scăderi din structura indicelui BET erau: Cris-Tim: -3,9% Romgaz : -2,9% Digi Communications: -2,7% Transport Trade Services: -2,5% Nuclearelectrica: -1,9% Banca Transilvania: -1,4% Lichiditate de 31 mil. lei, cu Banca Transilvania în față Lichiditatea urcase între timp la 31 mil. lei, iar cele mai tranzacționate instrumente erau: Banca Transilvania: 5,6 mil. lei Romgaz: 3 mil. lei ETF-ul BET Patria-TradeVille: 2,6 mil. lei Context: final de sezon de raportări și tensiuni externe Corecția de pe BVB se suprapune peste finalul sezonului de raportări financiare, în condițiile în care „majoritatea companiilor din prima ligă bursieră” publicaseră deja rezultatele la semestru, notează articolul. În paralel, piețele vest-europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu Stoxx 600 în scădere cu 0,1%, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. În același context, cotația petrolului Brent a urcat cu aproape 3%, la peste 90 de dolari pe baril, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz , ceea ce a readus în discuție riscurile inflaționiste și a temperat așteptările privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, potrivit sursei citate. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
Bursa de Valori București a închis marți în scădere, cu BET minus 1,04% , pe fondul unui recul generalizat al principalilor indici, potrivit Economica . Mișcarea contează mai ales prin amplitudinea corecției pe segmentul „blue chips” (cele mai lichide companii), care a tras în jos ansamblul pieței. BET, indicele de referință al celor mai lichide 20 de companii, a coborât la 36.097,06 puncte. În același timp, BET-Plus a scăzut cu 1,03%, BET-XT (25 de titluri) a pierdut 0,95%, iar BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, a închis cu minus 0,67%. Energie și utilități pe minus, SIF-urile singurele pe plus Indicele BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,84%. BET-FI, care urmărește societățile de investiții financiare, a fost singurul dintre principalii indici care a terminat ședința pe verde, cu un avans de 0,28%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO s-a depreciat cu 0,30%. Unde s-au concentrat tranzacțiile Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: SNGN Romgaz : 23,29 milioane lei Banca Transilvania: 20,14 milioane lei OMV Petrom: 6,76 milioane lei Cele mai mari variații: câștigători și pierzători Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Rompetrol Rafinare: +14,44% COMCM Constanța: +9,59% Turbomecanica: +5,07% Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Prebet: -9,60% Altur: -4,23% BRD – Groupe Societe Generale: -3,83% [...]
