Știri
Știri din categoria Bursă
Piața recrutării rămâne prudentă, dar se mută spre part-time și entry level, cu retailul, serviciile și industria alimentară în fruntea angajărilor din primul trimestru, potrivit datelor eJobs citate de Ziarul Financiar. În același timp, numărul aplicărilor a crescut puternic, semn că presiunea pe joburile disponibile se intensifică, chiar dacă oferta totală de poziții noi a scăzut față de anul trecut.
În primele trei luni din 2026, pe eJobs au fost postate 58.000 de locuri de muncă. Retailul a publicat aproape 13.000 de poziții, iar următoarele domenii din clasament – servicii, industria alimentară, financiar-bancar, turism și transport/logistică – au avut fiecare peste 6.000 de joburi postate între ianuarie și finalul lui martie.
Deși la nivel general eJobs indică „o scădere cu aproximativ 10% a numărului de joburi noi”, segmentul part-time a avansat: în T1 au fost postate peste 13.000 de poziții part-time, cu 8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cele mai multe astfel de roluri au fost în financiar-bancar, turism, servicii, asigurări, industria alimentară, retail și transport/logistică.
Față de anul trecut, eJobs notează schimbări în ierarhia domeniilor: financiar-bancar a urcat de pe poziția a zecea pe a treia, construcțiile au crescut ușor, în timp ce call-center/BPO, producția și IT/telecom au coborât.
Și geografia recrutării se rearanjează. Bucureștiul rămâne pe primul loc, dar Brașovul urcă pe locul al doilea, depășind Cluj-Napoca; în termeni absoluți, angajatorii din Brașov au postat cu 28% mai multe joburi în T1 față de aceeași perioadă din 2025. Urmează Iași, apoi Cluj-Napoca, iar în continuare Timișoara, Ploiești și Constanța. Cea mai redusă ofertă de locuri de muncă a fost în județe mici precum Caraș-Severin, Harghita, Mehedinți sau Teleorman.
Mai mult de jumătate dintre joburile postate au vizat candidați entry level (0–2 ani experiență). Următoarele segmente ca pondere sunt mid-level (2–5 ani), apoi candidații fără experiență, specialiștii și cei cu peste 5 ani experiență; managerii sunt la final.
Dinamică similară se vede și pe iajob.ro (platformă orientată către candidați entry level și fără studii superioare), unde au fost postate 10.000 de locuri de muncă suplimentare. Exemplele de roluri menționate: lucrător comercial, manipulant marfă, șofer, curier, lucrător în depozit.
Pe partea de cerere, în T1 au fost înregistrate 3,7 milioane de aplicări, cu 24% mai mult decât în 2025. Cele mai multe aplicări au mers către retail, servicii, financiar-bancar, call-center/BPO, IT/telecom și industria alimentară, o listă care nu se suprapune perfect peste domeniile cu cele mai multe joburi.
În prezent, sunt disponibile 18.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro și peste 3.000 pe iajob.ro, conform datelor din articol.
Recomandate
CEC Bank este vizată ca principală candidată la IPO, cu termen propus în T4 2026 , potrivit unei informări guvernamentale consultate de Economedia . Miza pentru piața de capital este dublă: o listare a băncii ar aduce un nou emitent mare la Bursa de Valori București și ar funcționa ca semnal de reformă în portofoliul companiilor de stat, în contextul jaloanelor din PNRR . Raportul a fost prezentat guvernului de aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu , care are în responsabilitate reforma companiilor de stat. Documentul evaluează firme cu capital de stat eligibile pentru listare la BVB și indică drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO chiar CEC Bank. De ce CEC Bank apare ca „cel mai solid candidat” pentru IPO Raportul argumentează că dimensiunea și notorietatea CEC Bank ar susține „absorbția ofertei” atât pe piața locală, cât și pe cea regională. În plus, pregătirea ar putea începe „imediat”, iar statul ar urma să păstreze controlul majoritar, indiferent de structura tranzacției. „Pregătirea poate fi demarată imediat – termen propus pentru IPO: Trimestrul 4 2026 (sub rezerva confirmării termenului de studiu de fezabilitate). Statul va menține controlul majoritar indiferent de structura IPO.” Documentul menționează și o evaluare de 5,4 miliarde de lei pentru CEC Bank, în cadrul scenariului de IPO. Cum ar arăta tranzacția și ce condiții pune raportul Raportul indică un IPO cu o componentă de vânzare din pachetul deținut de stat, însă volumul exact ar urma să fie stabilit printr-un studiu de fezabilitate. Printre argumentele pro-listare sunt menționate: statul deține 100% din bancă, ceea ce ar simplifica procesul (fără negocieri cu alți acționari); CEC Bank este deja emitent la BVB, prin două emisiuni de obligațiuni. Context: alte listări/majorări de free-float analizate Pe baza unei „analize exploratorii”, raportul mai arată că trei companii ar justifica demararea imediată a studiilor de fezabilitate: Hidroelectrica (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; Romgaz (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; CEC Bank (IPO). ABB (accelerated bookbuilding) este o procedură rapidă de vânzare de acțiuni către investitori, de regulă instituționali. Documentul condiționează însă credibilitatea semnalului de reformă de o pregătire „profesionistă”, cu intermediari autorizați și cu respectarea integrală a reglementărilor pieței de capital. Ce urmează Termenul propus pentru IPO-ul CEC Bank este trimestrul 4 din 2026, dar raportul îl plasează explicit „sub rezerva” confirmării calendarului prin studiul de fezabilitate. Cu alte cuvinte, următorul pas practic este lansarea și finalizarea acestui studiu, care ar trebui să stabilească inclusiv volumul pachetului scos la vânzare. [...]
Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare, stabilind un reper nou pentru Bursa de Valori București , după ce în debutul ședinței a urcat pentru scurt timp până la 72,4 miliarde lei, potrivit Profit . Mișcarea contează prin efectul direct asupra dimensiunii pieței locale și a ponderii emitentului în indicii bursieri, într-o bursă unde câteva companii mari dau tonul lichidității. Recordul a fost atins în primele minute de tranzacționare, când evaluarea companiei a urcat la un maxim intraday de 72,4 miliarde lei, înainte de a rămâne peste pragul de 70 miliarde lei menționat de publicație. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România și, totodată, furnizor pentru aproximativ un milion de clienți, ceea ce îi amplifică relevanța nu doar ca emitent bursier, ci și ca actor cu impact economic mai larg, inclusiv în zona de energie și consumatori finali. [...]
Christian Tour pregătește un IPO la BVB, cu acțiuni noi și vânzare de pachete existente, într-o tranzacție care depinde de aprobarea ASF. Potrivit Economica , oferta este preconizată să includă atât acțiuni nou-emise (prin majorare de capital), cât și acțiuni existente scoase la vânzare de acționarul majoritar, iar derularea ei este condiționată de aprobarea Prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) . Unghiul principal al tranzacției este impactul asupra finanțării și guvernanței companiei: listarea ar urma să aducă capital pentru „următoarea etapă de dezvoltare” și să consolideze poziția Christian Tour într-un sector pe care compania îl descrie ca având „tendințe structurale favorabile” la nivel global și local. Cum arată oferta și cine poate participa Conform informațiilor publicate, oferta va fi o ofertă publică adresată atât investitorilor de retail, cât și investitorilor instituționali. De asemenea, aceasta se va adresa și investitorilor eligibili din afara Statelor Unite, în baza prevederilor Regulamentului S din legislația privind valorile mobiliare, urmând ca termenii să fie detaliați în Prospectul aprobat de ASF. După aprobarea Prospectului și derularea ofertei, compania intenționează să solicite admiterea la tranzacționare a acțiunilor pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București. Calendar, condiții și intermediar Oferta este preconizată să aibă loc în T2 2026, însă sub rezerva obținerii aprobărilor din partea autorităților de reglementare și a condițiilor de piață. Intermediarul tranzacției va fi BT Capital Partners. Context: profilul companiei și direcția de business Christian Tour, fondată în 1997, spune că a evoluat dintr-o agenție de turism antreprenorială într-un brand recunoscut pe piața locală. În prezent, compania operează o platformă turistică integrată, axată în principal pe turism outbound (călătorii în afara țării), cu produse precum sejururi charter, circuite, city break-uri, experiențe tematice și servicii de călătorie de grup. Cristian Pandel, fondator și CEO, leagă decizia de listare de etapa actuală a pieței, invocând cererea „robustă” pentru călătorii și activitatea de consolidare din industrie, precum și obiectivul de a construi „o companie de turism puternică, cu rădăcini locale”, susținută de capital autohton și investitori orientați pe termen lung. [...]
Guvernul pregătește listarea CEC Bank și vânzări suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz , într-un pachet de tranzacții pe piața de capital considerat prioritar, cu încasări estimate la „miliarde de lei”, potrivit Profit . Recomandarea vine de la aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu și vizează atât listarea la bursă a CEC Bank (instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor), cât și vânzarea pe bursă a unor procente suplimentare din participațiile statului la Hidroelectrica și Romgaz. CEC Bank: IPO „ofertă mixtă”, cu studiu de fezabilitate „imediat” Pentru CEC Bank, documentul guvernamental analizat de publicație indică o listare printr-o „ofertă mixtă” – adică o combinație între vânzarea unor acțiuni din pachetul deținut de stat și emiterea de acțiuni noi, special pentru această operațiune. Studiul de fezabilitate ar urma să stabilească volumul ofertei. Conform recomandării, statul ar urma să își păstreze controlul majoritar asupra băncii. „IPO ofertă mixtă. Cel mai solid candidat IPO. Studiu fezabilitate: imediat” Hidroelectrica și Romgaz: procente suplimentare scoase la vânzare Pe lângă CEC Bank, pachetul propus include și vânzarea de către stat, pe piața de capital, a unor procente suplimentare din deținerile la Hidroelectrica și Romgaz. Materialul nu detaliază, în fragmentul disponibil, ce procente ar urma să fie vândute și nici un calendar al operațiunilor. Miza comună a celor trei tranzacții este dublă: atragerea de bani la buget (estimarea indicată este la nivel de „miliarde de lei”) și creșterea rolului bursei ca mecanism de finanțare și de tranzacționare pentru companiile mari cu capital de stat. [...]
Acțiunile OTP Bank au livrat un randament de peste 100% în 12 luni, pe fondul unui raliu mai larg al pieței din Budapesta și al așteptărilor de schimbare de politică economică după alegerile din Ungaria , potrivit Ziarul Financiar . OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, s-a apreciat cu 35% de la începutul lui 2026 și cu 103% în ultimele 12 luni pe Bursa de Valori din Budapesta, ceea ce înseamnă că a dublat banii investitorilor. În același interval, indicele de referință BUX a urcat cu 26% în 2026 și cu 62% în ultimele 12 luni. Un impuls recent pentru piața maghiară a venit, conform publicației, de la rezultatul alegerilor parlamentare din 2026, pierdute de partidul condus de Viktor Orbán . Evenimentul a alimentat așteptări privind o schimbare de direcție economică și de guvernanță, ceea ce s-a reflectat în dinamica bursieră. Context: băncile europene, susținute de dobânzi ridicate În paralel, sectorul bancar european a continuat să aibă o evoluție solidă. Indicele Stoxx Europe 600 Banks este pe plus cu aproximativ 2% de la începutul lui 2026 și cu circa 51% în ultimele 12 luni, pe fondul unor rezultate financiare în linie cu estimările pieței și al menținerii unui nivel ridicat al dobânzilor în Europa. [...]
S&P 500 a atins un record intrazil, semn că investitorii reduc prima de risc a războiului potrivit Reuters , pe fondul speranțelor de detensionare a conflictului SUA–Iran și al așteptărilor pentru un sezon de rezultate corporative solid. Mișcarea este relevantă prin faptul că vine în plină criză geopolitică: atingerea unui nou maxim intrazil sugerează o schimbare de poziționare, cu traderi mai dispuși să includă în preț scenarii de escaladare mai puțin severe, cel puțin pe termen scurt. Ce a schimbat sentimentul pieței Un element-cheie a fost mesajul președintelui SUA, Donald Trump , care a spus că discuțiile cu Iranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate curând și ar putea duce la un acord, după ce negocierile din weekend, de la Islamabad, au eșuat. În paralel, piețele au fost susținute de așteptările privind câștigurile companiilor, într-un context în care executivi ai marilor bănci au indicat că consumatorul american a rămas rezilient în pofida șocului petrolier, iar „conducta” de tranzacții și listări (IPO) este robustă. Context: corecția evitată de S&P 500, confirmată de Nasdaq și Dow După izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, S&P 500 a scăzut cu până la 9%, fără să confirme o corecție. În schimb, Nasdaq și Dow Jones Industrial Average au confirmat o corecție, definită de regulă ca o închidere cu cel puțin 10% sub un maxim recent. Reuters amintește că ostilitățile au declanșat luna trecută o scădere abruptă a acțiunilor, pe fondul unui șoc istoric pe piața petrolului, care a reaprins temerile legate de inflație și de traiectoria dobânzilor în SUA. De ce contează pentru investitori: câștiguri în creștere, dar riscurile rămân Potrivit datelor LSEG citate de Reuters, analiștii se așteaptă ca firmele din S&P 500 să obțină câștiguri cumulate de 605,1 miliarde de dolari (aprox. 2.780 miliarde lei) în primul trimestru, față de 598,7 miliarde de dolari (aprox. 2.750 miliarde lei) estimate la începutul trimestrului. Mai multe case de brokeraj au tratat vânzările din piață ca pe o oportunitate de cumpărare, argumentând că războiul a adus evaluările la niveluri mai „rezonabile”. Totuși, Reuters avertizează că riscul unei noi escaladări rămâne, iar orice reaprindere a conflictului ar putea testa încrederea recentă a pieței. Chiar și într-un scenariu de reducere a riscurilor geopolitice, publicația notează că ar putea reveni teme care dominau sentimentul înainte de război, în special temerile privind perturbări asociate inteligenței artificiale. Separat, firmele de credit privat se confruntă cu risc de răscumpărări, pe măsură ce investitorii devin mai prudenți. [...]
