Știri
Știri din categoria Bursă
Bursele europene au crescut puternic, cu aproximativ 2%, după scăderea prețului petrolului, care a îmbunătățit sentimentul investitorilor în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, informează CNBC.
Indicele pan-european Stoxx 600 a urcat cu aproximativ 2% în primele ore ale tranzacționării, recuperând o parte din pierderile recente provocate de escaladarea conflictului dintre SUA și Iran. Majoritatea sectoarelor au fost pe plus, cu excepția companiilor din petrol și gaze, afectate de scăderea cotațiilor la țiței.
Printre principalele evoluții ale indicilor europeni:
Creșterea piețelor vine după ce prețul petrolului a scăzut puternic, în urma declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a sugerat că războiul cu Iranul ar putea fi aproape de final. Petrolul a coborât cu până la 10% peste noapte, iar marți dimineață Brent se tranzacționa în jur de 88 dolari pe baril, în timp ce petrolul american era în jur de 87 dolari.
Totuși, tensiunile geopolitice rămân ridicate. Iranul a avertizat că tancurile petroliere care tranzitează Strâmtoarea Ormuz trebuie să fie „foarte atente”, iar această rută strategică este crucială pentru transportul global de petrol.
În paralel, miniștrii energiei din statele G7 urmează să discute posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de petrol pentru a stabiliza piața. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că conflictul din Orientul Mijlociu creează „riscuri semnificative și în creștere” pentru piețele energetice.
În mediul corporativ, Volkswagen a raportat o scădere de 53% a profitului operațional anual, până la 8,9 miliarde euro, sub așteptările analiștilor, compania invocând impactul tarifelor comerciale impuse de administrația Trump și fluctuațiile valutare.
În același timp, producătorul elvețian de ciocolată Lindt a anunțat vânzări de 5,9 miliarde euro în 2025, în creștere organică cu 12,4%, însă acțiunile companiei au scăzut cu aproximativ 7,5% în tranzacțiile bursiere.
Recomandate
Acțiunile companiei Palantir au crescut cu aproximativ 15% într-o săptămână , pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran, investitorii anticipând o creștere a contractelor militare pentru firma americană de analiză de date și inteligență artificială. Potrivit CNBC , compania a fost una dintre puținele care au înregistrat câștiguri importante într-o perioadă dificilă pentru piața bursieră. În aceeași săptămână, indicele tehnologic Nasdaq a scăzut cu aproximativ 1,2% , afectat de scăderile unor giganți precum Apple, Google sau Micron, în timp ce prețurile petrolului au crescut pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al datelor economice slabe din SUA. De ce investitorii pariază pe Palantir Analiștii consideră că Palantir ar putea beneficia direct de conflict, deoarece o mare parte din veniturile companiei provin din contracte guvernamentale și militare. Aproximativ 60% din veniturile companiei provin din colaborarea cu: armata Statelor Unite agenții de informații instituții guvernamentale federale Compania furnizează software de analiză a datelor și sisteme de inteligență artificială utilizate în operațiuni militare, inclusiv pentru identificarea țintelor și analiză operațională . Un exemplu important este programul militar Maven Smart System , prin care Palantir oferă tehnologii AI armatei americane. De asemenea, anul trecut compania a semnat un contract de aproximativ 10 miliarde de dolari cu armata SUA pentru furnizarea de software și servicii de analiză. Îngrijorări legate de colaborarea cu Anthropic În paralel, investitorii au ignorat în mare parte incertitudinile legate de compania de inteligență artificială Anthropic , care fusese partener al Palantir în proiecte pentru apărare. Departamentul Apărării al SUA a inclus recent Anthropic pe lista entităților considerate risc pentru lanțul de aprovizionare , după ce nu s-a ajuns la un acord privind utilizarea modelelor AI în domenii sensibile, precum arme autonome sau supraveghere internă. Directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei , a anunțat că firma va contesta decizia în instanță. Analiștii spun însă că Palantir poate utiliza și alte modele AI, deoarece platforma companiei este independentă de un furnizor specific de inteligență artificială . Perspective pentru companie Pe fondul creșterii cererii pentru tehnologie militară și analiză de date în conflictele moderne, analiștii estimează că Palantir ar putea obține noi contracte guvernamentale importante . Firma de analiză Rosenblatt și-a menținut recomandarea de cumpărare pentru acțiuni și a ridicat prețul țintă de la 150 la 200 de dolari . Acțiunile companiei au închis ultima ședință bursieră la aproximativ 157 de dolari . Creșterea Palantir reflectă și un fenomen mai amplu pe piață: investitorii consideră că firmele din domeniul inteligenței artificiale aplicate în securitate și apărare ar putea deveni printre principalii beneficiari ai tensiunilor geopolitice. [...]
Goldman Sachs avertizează că indicele bursier S&P 500 ar putea coborî până la 6.300 de puncte , dacă tensiunile geopolitice generate de conflictul dintre Statele Unite și Iran vor afecta creșterea economică globală și vor menține prețurile petrolului la niveluri ridicate. Potrivit Yahoo Finance , banca americană consideră că actualul context geopolitic reprezintă principalul risc negativ pentru piețele de acțiuni din SUA. Scenariul analizat de Goldman Sachs Analiștii băncii au descris un scenariu de „șoc moderat de creștere economică” , în care incertitudinea generată de conflict ar reduce încrederea investitorilor și ar duce la scăderea evaluărilor companiilor listate. În acest context: indicele S&P 500 ar putea scădea până la aproximativ 6.300 de puncte multiplii de evaluare ai companiilor s-ar contracta sentimentul investitorilor s-ar deteriora Avertismentul vine într-un moment în care piața americană deja resimte efectele conflictului. De la declanșarea războiului, la 28 februarie 2026 , indicele S&P 500 a pierdut aproximativ 2% , pe fondul creșterii incertitudinii geopolitice. Petrolul și Strâmtoarea Hormuz, principalele riscuri Un factor major de presiune asupra piețelor îl reprezintă evoluția prețului petrolului. Conflictul a perturbat transportul energetic în Strâmtoarea Hormuz , rută prin care tranzitează aproximativ 20% din livrările globale de petrol . Potrivit lui Rich Privorotsky , director de tranzacționare la Goldman Sachs, durata conflictului este esențială pentru evoluția piețelor. Într-o notă adresată clienților, acesta a avertizat că „cu cât conflictul durează mai mult, cu atât rezultatul final va fi mai negativ pentru economie” . Revizuirea perspectivelor economice Pe fondul escaladării tensiunilor, Goldman Sachs a revizuit mai multe estimări economice pentru SUA: inflație mai ridicată creștere economică mai lentă șomaj în creștere În același timp, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat cu 24 de puncte de bază , ajungând la aproximativ 4,23% de la finalul lunii februarie. Majoritatea acțiunilor deja în scădere Efectele conflictului sunt vizibile în structura pieței. Conform datelor citate de MarketWatch, aproximativ 79% dintre companiile din S&P 500 au înregistrat scăderi de la începutul conflictului. Cele mai afectate sectoare sunt: turism și croaziere transport și companii dependente de energie În schimb, sectorul energetic a fost principalul câștigător , acțiunile companiilor din domeniu crescând cu aproximativ 25% de la începutul anului . Perspective pe termen lung În ciuda riscurilor pe termen scurt, Goldman Sachs nu și-a schimbat complet perspectiva pozitivă asupra pieței bursiere americane. Banca consideră că investițiile în inteligență artificială și tehnologie ar putea susține creșterea profiturilor corporative în următorii ani. Totuși, analiștii avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne un factor major de incertitudine pentru piețele globale. [...]
Bursele din China au deschis în creștere după redeschiderea piețelor continentale în urma vacanței de Anul Nou Lunar , pe fondul deciziei Curții Supreme a SUA de a anula o parte dintre tarifele impuse de administrația Trump, potrivit Reuters . Investitorii au interpretat hotărârea drept un posibil pas spre reducerea presiunii tarifare asupra exporturilor chineze. Indicele CSI 300 a avansat cu până la 1,4% în tranzacțiile de marți dimineață, 24 februarie 2026. Shanghai Composite a crescut cu 1,15% la deschidere, iar Shenzhen Component a urcat cu 1,52%. Sectoarele orientate spre export au condus raliul, inclusiv producătorii de electronice de consum. Evoluția a venit după o ședință puternică în Hong Kong, unde Hang Seng a câștigat 2,5%. Pe 20 februarie, Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind puterile economice internaționale de urgență nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife, invalidând astfel taxele „reciproce” și cele aplicate bunurilor chineze în baza acestui cadru legal, arată analiza publicată de Holland & Knight . La scurt timp, Donald Trump a invocat Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974 pentru a introduce un tarif global de 10%, ulterior majorat la 15%, nivel maxim permis de această dispoziție, măsură intrată în vigoare pe 24 februarie, potrivit Marketplace . Secțiunea 122 poate fi aplicată doar temporar, fiind necesară aprobarea Congresului pentru prelungirea peste 150 de zile. Pentru China, schimbarea cadrului juridic ar putea reduce rata medie efectivă a tarifelor comparativ cu regimul anterior, ceea ce explică reacția pozitivă a piețelor. Totuși, incertitudinea persistă: administrația americană a semnalat că ar putea utiliza și alte instrumente comerciale, iar noile măsuri pot fi la rândul lor contestate în instanță. În paralel, Beijingul a anunțat că evaluează impactul deciziei și a cerut eliminarea măsurilor tarifare unilaterale, în timp ce la finalul lunii martie este programată o întâlnire între Donald Trump și președintele Xi Jinping . Până la clarificarea direcției negocierilor, investitorii rămân atenți la evoluțiile juridice și politice care pot influența relația comercială dintre cele două economii. [...]
Acțiunile Amazon au scăzut nouă ședințe consecutive, iar compania a pierdut circa 450 de miliarde de dolari din capitalizare , pe fondul îngrijorărilor legate de planul masiv de investiții în inteligență artificială, potrivit relatărilor din presa financiară internațională. Declinul, cel mai lung din iulie 2006, a început pe 5 februarie 2026, după ce directorul general Andy Jassy a anunțat investiții de 200 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital pentru acest an, peste estimarea Wall Street de aproximativ 150 de miliarde de dolari. În timpul acestei perioade, titlurile au scăzut cu aproximativ 18%, iar de la începutul anului pierd aproape 14%. Temeri privind profitabilitatea pe termen scurt Investitorii se tem că expansiunea agresivă a infrastructurii pentru inteligență artificială va pune presiune pe marje și pe fluxul de numerar în următorii ani. Suma anunțată va fi direcționată în principal către: extinderea centrelor de date Amazon Web Services; dezvoltarea de cipuri proprii pentru AI; proiectul de sateliți Kuiper ; infrastructură pentru servicii cloud și modele de inteligență artificială. Reacția negativă a pieței a venit în pofida unor rezultate solide în trimestrul al patrulea din 2025: venituri totale de 213,4 miliarde de dolari, în creștere cu 14% față de anul anterior. AWS accelerează, dar nu liniștește piața Divizia Amazon Web Services a raportat venituri de 35,6 miliarde de dolari în trimestrul patru, cu un avans anual de 24%, cel mai rapid ritm din ultimii trei ani. Portofoliul de comenzi viitoare a urcat cu 40%, la 244 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, analiștii avertizează că randamentul investițiilor ar putea întârzia, iar presiunea asupra fluxului de numerar liber ar putea fi semnificativă dacă planurile de cheltuieli vor fi implementate integral. Pariu major pe inteligența artificială Pentru a susține extinderea, Amazon a semnat un acord multianual cu STMicroelectronics pentru furnizarea de semiconductori destinați centrelor de date. Compania ar lucra și la o platformă prin care editorii să poată licenția conținut către firmele de inteligență artificială pentru antrenarea modelelor. În timp ce majoritatea analiștilor mențin recomandări de cumpărare pentru acțiuni, mulți și-au redus țintele de preț, anticipând presiuni pe marje în 2026. După ani de creștere constantă, Amazon se află într-un moment de cotitură: investește agresiv pentru a domina infrastructura globală de inteligență artificială, însă piața cere dovezi rapide că pariul de 200 de miliarde de dolari va genera profituri pe măsură. [...]
SpaceX analizează listarea pe Nasdaq într-un IPO evaluat la 1,75 trilioane de dolari , ceea ce ar putea deveni cea mai mare ofertă publică inițială din istorie. Potrivit Reuters , compania fondată de Elon Musk discută posibilitatea de a-și lista acțiunile pe bursa tehnologică Nasdaq, cu condiția ca titlurile sale să poată fi incluse rapid în indicele Nasdaq 100. Informațiile provin de la mai multe surse apropiate discuțiilor, care precizează că planurile sunt încă în analiză și pot suferi modificări. IPO-ul SpaceX ar putea avea loc chiar din iunie 2026, iar compania ar urmări o evaluare de aproximativ 1,75 trilioane de dolari , nivel care ar transforma-o în a șasea cea mai valoroasă companie din Statele Unite, potrivit estimărilor bazate pe capitalizările actuale ale marilor corporații. Pentru investitori, listarea ar reprezenta unul dintre cele mai importante evenimente bursiere ale ultimilor ani. De ce vizează SpaceX Nasdaq Conducerea companiei ar prefera Nasdaq deoarece încearcă să obțină includerea rapidă în indicele Nasdaq 100 , un indice urmărit atent de investitori instituționali și fonduri de investiții. Acesta include unele dintre cele mai mari companii tehnologice din lume, precum Nvidia, Apple sau Amazon. Avantajele unei astfel de includeri sunt importante: acces mai rapid la capital instituțional creșterea lichidității acțiunilor extinderea bazei de investitori o stabilitate mai mare a prețului acțiunilor în timp În mod normal, companiile listate trebuie să aștepte până la un an înainte de a fi eligibile pentru indici importanți precum Nasdaq 100 sau S&P 500. Noua regulă care ar putea accelera intrarea în indice Nasdaq a propus recent o regulă numită „Fast Entry” , care ar permite includerea accelerată în indice a unor companii nou listate cu capitalizare foarte mare. Dacă o companie se clasează printre primele 40 din indice după capitalizare, aceasta ar putea fi inclusă în mai puțin de o lună de la listare. Regula este gândită pentru a atrage companii private extrem de valoroase, precum: SpaceX OpenAI Anthropic Astfel de companii pregătesc sau analizează listări majore pe bursă în următorii ani. Concurența dintre burse Deși Nasdaq pare favorită, Bursa de la New York (NYSE) încearcă, de asemenea, să atragă listarea SpaceX. Sursele citate de Reuters spun că niciuna dintre burse nu a primit încă o decizie oficială din partea companiei. Debutul SpaceX pe bursă ar putea deveni punctul central al unui an 2026 foarte activ pentru IPO-uri, în care mai multe startupuri tehnologice majore pregătesc intrarea pe piața publică. [...]
Bursele americane au urcat puternic pe fondul speranțelor de detensionare SUA-Iran , potrivit Nasdaq , după informații că Iranul ar fi transmis deschidere către discuții, ceea ce a îmbunătățit apetitul pentru risc. În același timp, un raport al Rezervei Federale (Fed) a susținut percepția că economia SUA rămâne solidă. Wall Street a închis miercuri pe plus, cu avansuri conduse de tehnologie și consum discreționar, într-un context în care investitorii au redus primele de risc asociate escaladării geopolitice. Mișcarea a venit după câteva zile de tensiuni accentuate, pe fondul loviturilor militare americane și israeliene asupra unor ținte legate de Iran, care alimentaseră temeri privind extinderea conflictului în Orientul Mijlociu și posibile perturbări ale aprovizionării globale cu energie. Sentimentul s-a îmbunătățit după relatări potrivit cărora oficiali iranieni ar fi indicat disponibilitatea pentru discuții indirecte cu Statele Unite, prin intermediari, ceea ce a crescut probabilitatea unei căi diplomatice de reducere a tensiunilor. Totuși, nici Washingtonul, nici Teheranul nu au confirmat formal negocieri, iar piața a reacționat mai degrabă la perspectiva unor contacte decât la un acord concret. În acest cadru, investitorii au revenit către sectoare orientate spre creștere, iar indicii principali au închis în teritoriu pozitiv. Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5% la 48.739,41 de puncte, Nasdaq Composite a câștigat 1,3% până la 22.807,48 de puncte, iar S&P 500 a avansat cu 0,8% la 6.869,5 puncte. Indicator/sector Evoluție la închidere Dow Jones Industrial Average +0,5% (48.739,41) Nasdaq Composite +1,3% (22.807,48) S&P 500 +0,8% (6.869,5) Consumer Discretionary Select Sector SPDR (XLY) +2,2% Technology Select Sector SPDR (XLK) +1,3% Communication Services Select Sector SPDR (XLC) +0,6% Energy Select Sector SPDR (XLE) -0,7% CBOE Volatility Index (VIX) -10,3% (21,15) Pe acțiuni, titlurile Advanced Micro Devices (AMD) și Amazon (AMZN) au urcat cu 5,8%, respectiv 3,9%, pe fondul raliului din tehnologie și consum discreționar. În paralel, indicatorul de volatilitate VIX, considerat un barometru al „fricii” din piață, a scăzut cu 10,3% la 21,15, semn că investitorii au perceput un risc mai redus pe termen scurt. Din zona macro, Fed a transmis în cel mai recent raport Beige Book că activitatea economică a crescut ușor în ultimele săptămâni, prețurile au continuat să urce, iar nivelurile de ocupare au rămas, în general, stabile. Raportul indică o cerere constantă în mai multe regiuni, în pofida presiunilor inflaționiste persistente, și o angajare care continuă într-un ritm moderat, în timp ce companiile au arătat un optimism prudent pentru lunile următoare. În plus, datele economice au inclus o accelerare a ISM Services Index la 56,1 în februarie, de la 53,8 în ianuarie, cel mai ridicat nivel în peste trei ani și jumătate. Totodată, un raport guvernamental a arătat că stocurile comerciale de țiței ale SUA (excluzând rezerva strategică) au crescut cu 3,5 milioane de barili în săptămâna încheiată la 27 februarie, un element urmărit de piețe în contextul sensibilității prețului energiei la evoluțiile din Orientul Mijlociu. [...]
