Știri
Știri din categoria Bursă
Bursa de Valori București a început săptămâna cu scăderi de peste 1% pe principalii indici, pe fondul unei deschideri negative generalizate, însoțite de un rulaj de 20,25 milioane lei după primele 50 de minute de tranzacționare, potrivit Agerpres.
Indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 1,08%, iar BET-Plus (43 de acțiuni lichide) pierdea 1,05%. În același interval, BET-XT (25 de titluri) cobora cu 1,18%, în timp ce BET-BK, reper pentru fondurile de investiții, se deprecia cu 1,38%.
Cea mai amplă corecție era vizibilă pe BET-FI, indicele SIF-urilor, care scădea cu 2,02%. BET-NG, indicele companiilor din energie și utilități, se diminua cu 1,13%.
Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale prețurilor acțiunilor erau consemnate de:
La polul opus, cele mai mari scăderi erau înregistrate de:
Recomandate
Rulajul de peste 166 milioane lei a venit într-o ședință predominant pozitivă la BVB , cu indicii principali în creștere și cu tranzacțiile concentrate pe câteva acțiuni mari, potrivit Economica . BET, indicele de referință al Bursei de Valori București (cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată), a urcat cu 1,33%, până la 29.357,52 de puncte. BET-Plus, care urmărește cele mai lichide 43 de acțiuni, a închis cu un avans de 1,28%. Indicii: energie și utilități au tras în sus, AeRO a rămas pe minus Pe segmente, BET-NG (energie și utilități) a avut cea mai mare apreciere dintre indicii menționați, +1,84%. BET-XT (25 de titluri lichide) a crescut cu 1,35%, BET-BK (reper pentru fondurile de investiții) cu 1,21%, iar BET-FI (SIF-uri) cu 1,16%. În contrast, BET AeRO, indicele care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO, a scăzut cu 1,08%, semnalând o evoluție mai slabă pe segmentul companiilor mai mici. Unde s-au concentrat tranzacțiile Cele mai lichide titluri ale ședinței au fost: Banca Transilvania : 41,02 milioane lei OMV Petrom: 22,06 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 10,85 milioane lei Cele mai mari variații la nivel de acțiuni Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Premier Energy: +6,04% SSIF BRK Financial Group: +3,83% Patria Bank: +3,61% Cele mai importante scăderi au fost consemnate de: Compania Energopetrol: -12,24% Comelf: -5,05% Bermas: -4,24% [...]
Bursa de Valori București se apropie din nou de maxime istorice , iar mișcarea este alimentată de companiile mari din energie și bănci, într-un moment în care economia locală și contextul politic rămân tensionate, potrivit Economedia . Principalul indice BET a trecut joi de 29.000 de puncte, pentru prima dată de la finalul lunii februarie, apropiindu-se de un nou maxim istoric. Impulsul a venit în special de la Hidroelectrica și Banca Transilvania, ale căror acțiuni au atins joi noi maxime istorice. Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare și a urcat până la 72,4 miliarde lei în primele minute de tranzacționare, iar Banca Transilvania a atins un record de 38,1 lei pe acțiune. Pentru banca din Cluj, contextul imediat a fost susținut și de finanțarea anunțată cu o zi înainte: grupul a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) de pe piețele externe, printr-o emisiune de obligațiuni descrisă drept cea mai mare din Europa Centrală și de Est, după o suprascriere de patru ori. De ce „ține” BET într-un context volatil Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, explică faptul că rezistența bursei locale are la bază câțiva factori structurali, care au contat într-un mediu internațional volatil: ponderea ridicată a sectoarelor defensive (energie și utilități), percepute ca mai stabile în perioade de incertitudine; îmbunătățirea percepției asupra sectorului energetic , pe fondul creșterii prețurilor la petrol și, în general, la energie; sezonul dividendelor , după ce în martie mai multe companii și-au anunțat propunerile de distribuție, iar randamentele rămân un sprijin pentru piață; o bază de investitori mai echilibrată , cu o prezență în creștere a investitorilor locali (instituționali și de retail), pe lângă capitalul străin, ceea ce poate contribui la stabilitate. În esență, apropierea BET de maxime sugerează că, cel puțin pe termen scurt, fluxurile către emitenții mari și „defensivi”, plus interesul pentru dividende, pot cântări mai mult decât zgomotul macro și politic — însă direcția rămâne dependentă de evoluția energiei și de apetitul investitorilor pentru risc. [...]
Bursa de Valori București a adăugat peste 28,3 miliarde lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri de aproape 5% față de intervalul anterior, potrivit datelor BVB consultate de Agerpres . Mișcarea indică o îmbunătățire a evaluărilor pe piața locală, în condițiile în care și lichiditatea a urcat. Capitalizarea bursieră a ajuns la 598,60 miliarde de lei în perioada 13–17 aprilie 2026, de la 570,22 miliarde de lei în săptămâna 6–10 aprilie 2026. În ambele intervale au fost câte patru ședințe de tranzacționare. Lichiditatea a crescut, cu vârf de rulaj marți Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a urcat la 450,50 milioane de lei, față de 413,17 milioane de lei în săptămâna anterioară, ceea ce înseamnă un plus de 37,3 milioane de lei (9%). Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 14 aprilie, cu un rulaj de 137,56 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost miercuri, 15 aprilie, când s-au consemnat tranzacții de 69,21 milioane de lei. Indicele BET, principalul indice al BVB, a închis săptămâna la 29.241,88 puncte. Cele mai tranzacționate acțiuni și extremele săptămânii Cele mai lichide titluri pe segmentul principal au fost: Banca Transilvania : 134,62 milioane de lei, preț în creștere cu 3,86%; OMV Petrom : 51,98 milioane de lei (+0,20%); Romgaz : 42,64 milioane de lei (+6,54%). La capitolul variații de preț, cele mai mari creșteri au fost la: Compania Energopetrol (+13,39%); Premier Energy PLC (+8,72%); Erste Group Bank AG (+8,68%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Condmag SA (-7,35%); Simtel Team (-6,70%); Comelf SA (-5,48%). [...]
Tensiunile din coaliția PSD–PNL au început să se vadă în costul finanțării României , după ce randamentele obligațiunilor de stat au urcat, iar Bursa de Valori București (BVB) a închis săptămâna pe scădere, potrivit Stirile Pro TV . Mișcarea vine pe fondul incertitudinii legate de viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan , cu câteva zile înainte de referendumul intern în care PSD decide dacă își retrage sprijinul politic. BVB a închis ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, cu un rulaj total de peste 134 milioane de lei. În paralel, articolul notează că „costurile de finanțare externă au crescut pentru România”, pe fondul escaladării conflictului politic din coaliție. Bursa: scăderi pe principalii indici, lichiditate concentrată pe câteva simboluri Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe piața reglementată, s-a depreciat cu 0,39%, până la 29.241,88 puncte. BET-Plus a coborât tot cu 0,39%, iar BET-XT (25 de titluri lichide) a scăzut cu 0,47%. BET-FI a pierdut 0,95%, iar BET AeRO a închis cu o depreciere de 1%. Cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania: 21,5 milioane de lei; Romgaz: 8,4 milioane lei; OMV Petrom: 7,5 milioane de lei. La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de Societatea de Construcții Napoca (+14,81%), SIF Hoteluri (+4,76%) și Erste Group Bank (+2,7%), în timp ce Uztel (-13,64%), AETA (-4,72%) și Artego (-4,55%) au avut cele mai mari scăderi. Datele despre bursă sunt atribuite Agerpres. Obligațiunile: randamente mai mari, România ajunge să se împrumute mai scump decât vecinii Pe piața datoriei suverane, dobânzile la care se finanțează statul român au crescut vineri, pe fondul tensiunilor politice și al incertitudinii privind viitorul Executivului. Potrivit articolului, 17 aprilie a fost a doua zi consecutivă de scăderi semnificative pentru obligațiunile României denominate în dolari, acestea devenind cele mai slabe active de acest tip din rândul piețelor emergente, conform Bloomberg. În analiza citată, analiștii Erste Group au pus mișcarea pe seama creșterii incertitudinii politice, în contextul informațiilor că PSD ar fi pregătit să retragă sprijinul premierului săptămâna următoare și să îi ceară demisia. Datele citate indică o creștere rapidă a randamentului obligațiunilor românești pe 10 ani: 16 aprilie: 6,95% (în urcare cu 13 puncte de bază într-o singură zi, potrivit Bloomberg); 17 aprilie: 7,14% (conform World Government Bonds). În comparație, pe 17 aprilie Ungaria avea un randament de 6,14% pe 10 ani, iar Bulgaria de 5,34%, potrivit acelorași date prezentate în material. Articolul amintește și contrastul față de februarie, când, după validarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor speciale, dobânda coborâse la aproximativ 6,4% (cel mai redus nivel din ultimii doi ani), ceea ce înseamnă o diferență de aproape 0,5 puncte procentuale într-un interval scurt. De ce contează Creșterea randamentelor la obligațiuni se traduce, în practică, prin împrumuturi mai scumpe pentru stat, într-un moment în care piețele reacționează la riscul politic intern. În același timp, scăderea indicilor bursieri arată o deteriorare a apetitului pentru risc, pe fondul tensiunilor din coaliție și al contextului extern menționat în material. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține că listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat rămâne pe agenda Guvernului , în pofida criticilor venite din PSD și a intenției social-democraților de a bloca temporar astfel de tranzacții prin lege, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și de piață: dacă proiectul PSD avansează, poate întârzia sau limita listările anunțate, cu efect direct asupra planurilor de finanțare și asupra dezvoltării Bursei de Valori București. Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a spus că vânzarea de pachete minoritare este prevăzută în programul de guvernare și că subiectul a fost discutat în ultimele luni cu reprezentanții tuturor partidelor. El a insistat că statul ar urma să rămână acționar majoritar, invocând caracterul strategic al unor companii. De ce contează pentru bursă și pentru finanțele publice Bolojan a argumentat că listările ar putea contribui la lărgirea unei piețe de capital „destul de restrânse”, România fiind încadrată ca piață emergentă. În logica prezentată de premier, acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv cu bani din pensiile private și din fonduri de investiții, ceea ce ar susține lichiditatea și ar aduce investitori instituționali în acționariat. Premierul a legat implicarea mai mare a mediului privat de îmbunătățirea administrării companiilor, printr-o guvernanță mai strictă și o transparență mai mare, cu beneficii „pentru piețele financiare, pentru bugetul de stat și per ansamblu”. Disputa din coaliție: PSD pregătește o interdicție temporară Reacția premierului vine după ce PSD a criticat anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat. Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va depune un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Potrivit proiectului obținut de HotNews, interdicția ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027 și ar viza înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți unde statul este acționar, indiferent de participație. Sunt prevăzute excepții, între care companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență (declanșată prin hotărâre judecătorească definitivă) și pachetele cu o valoare totală sub 5 milioane lei pentru fiecare entitate. Ce spune programul de guvernare și ce companii sunt vizate În Programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități 2025–2028, la capitolul „Guvernanța corporativă în companiile de stat”, este menționată „listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listare pe Bursa de Valori București , cu pachete minoritare. Bolojan a mai spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate în funcție de profilul fiecăreia și a indicat, între exemple, Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank. Pentru alte companii, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul ar depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. [...]
Guvernul ia în calcul vânzarea de pachete minoritare la companii de stat , iar cumpărătorii ar putea include fondurile de pensii private, ceea ce ar aduce noi emitenți și lichiditate pe piața de capital, potrivit Profit . Premierul Ilie Bolojan a spus că o astfel de vânzare este prevăzută în programul de guvernare și că a fost aprobată „fără obiecții” în ședința Guvernului. Ideea, în forma prezentată, presupune cedarea unor participații minoritare, astfel încât statul să rămână acționar majoritar, pe motiv că unele dintre companii sunt „strategice”. De ce contează pentru bursă: potențială creștere a pieței și a bazei de investitori Bolojan a argumentat că România are „o piață de capital destul de restrânsă”, iar listarea/vânzarea de acțiuni ar putea contribui la dezvoltarea ei. În acest context, premierul a indicat explicit că acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv „din banii, din pensiile private ale românilor”, alături de alte fonduri de investiții. Ce promite Guvernul ca efect operațional în companiile vizate În declarațiile citate, premierul a legat intrarea investitorilor privați de schimbări în modul de administrare al companiilor, susținând că o pondere mai mare de administrare de tip privat ar duce la: administrare „mai bună”, prin presiunea responsabilității față de bani investiți; mai multă transparență în gestionare; un câștig pentru piețele financiare și pentru bugete (formulare rămasă fără detalii în fragmentul disponibil). Ce lipsește încă din informația publică Materialul nu precizează ce companii ar urma să fie vizate, dimensiunea pachetelor minoritare sau calendarul operațiunilor. În lipsa acestor elemente, impactul concret asupra Bursei de Valori București și asupra portofoliilor fondurilor de pensii rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică și direcție de program de guvernare. [...]
