Știri
Știri din categoria Bursă
Peste 8.200 de joburi în privatul medical, dar cu 15% mai puține decât în 2025 – semn că piața începe să se tempereze, în timp ce presiunea pe personal rămâne ridicată din cauza ofertelor din străinătate, potrivit Ziarul Financiar, pe baza datelor eJobs.
Angajatorii din sectorul privat de sănătate au scos în piață peste 8.200 de locuri de muncă de la începutul anului, pentru medici, asistenți și personal auxiliar administrativ, însă volumul este cu 15% mai mic decât în perioada similară din 2025. În clasamentul domeniilor cu cei mai activi angajatori, medicalul este pe locul 12, dar urcă pe poziția a cincea la ofertele venite din străinătate, ceea ce indică o competiție tot mai vizibilă pentru resursa umană.
„Sigur că în cifre absolute numărul de poziţii disponibile pentru România sunt mult mai mari decât cele pentru străinătate, însă este interesantă această tendinţă a recrutărilor din afară şi a categoriilor de candidaţi care pot cu lejeritate să plece la muncă în altă ţară.”
Conform datelor Salario (comparatorul salarial al eJobs), salariul mediu net la nivel național pentru un asistent medical din sistemul privat este de 6.000 de lei, iar pentru un medic ajunge la 12.000 de lei.
În străinătate, ofertele pentru un asistent medical pornesc de la circa 2.500 de euro pe lună (aprox. 12.500 lei), iar pentru un medic specialist de la aproximativ 5.000 de euro lunar (aprox. 25.000 lei), putând depăși 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei), în funcție de specializare, numărul de ore și regimul de colaborare. În listă sunt menționate specializări precum chirurgia, ATI și cardiologia.
În prezent, cele mai multe poziții disponibile pe eJobs pentru candidații cu pregătire medicală sunt pentru:
Clinicile private recrutează și pentru roluri auxiliare, precum recepționeri, reprezentanți de vânzări sau contabili.
În străinătate, cele mai multe oferte vin din Germania, Irlanda, Franța, Belgia și Italia, iar categoriile menționate ca fiind căutate includ asistenții medicali și mai multe specializări medicale (diabet și nutriție, cardiologie, medicină de familie, medicină internă).
Deși numărul de poziții este ridicat, domeniul medical rămâne de nișă din perspectiva aplicărilor: din peste 8,3 milioane de aplicări înregistrate pe eJobs de la începutul anului, circa 500.000 au vizat joburi din zona medicală (aprox. 6% din total). Pentru joburile publicate de angajatori din afara țării, interesul este mult mai redus, cu circa 1.200 de aplicări de la începutul anului.
Privatul concurează direct cu sistemul public, unde Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.800 de posturi pentru medici și asistenți, însă procesul de angajare este mai complicat și primele angajări ar urma să se vadă abia peste o lună, potrivit CEO-ului eJobs, Bogdan Badea.
Separat, datele Jobradar24.ro (agregator de joburi parte din eJobs) arată că instituțiile medicale publice au scos în piață circa 1.600 de posturi noi de la începutul anului, pentru medici, asistenți medicali, infirmieri și personal auxiliar.
La nivelul platformelor operate de eJobs, în prezent sunt disponibile circa 15.000 de locuri de muncă pe eJobs și alte 8.000 pe iajob.ro, dintre care puțin peste 1.000 sunt în medicină și sănătate.
Recomandate
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Bursa de Valori București a închis pe roșu, în ciuda unui rulaj de peste 135 milioane lei , semn că vânzările au venit pe fondul unei activități ridicate, potrivit Economica . Indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a scăzut cu 0,56%, până la 35.499,79 puncte. Mișcarea a fost în linie cu restul indicilor principali: BET-Plus a coborât cu 0,54%, BET-XT cu 0,48%, iar BET-BK cu 0,40%. Lichiditatea s-a concentrat pe câteva simboluri mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate au fost: Hidroelectrica : 13,02 milioane lei Fondul Deschis de Investiții ETF BET Patria Tradeville: 12,55 milioane lei Banca Transilvania: 10,9 milioane lei Diferențe între sectoare: SIF-urile au urcat, energia a tras în jos Indicele BET-FI (societăți de investiții financiare) a avansat cu 0,83%, în timp ce BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,74%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO a pierdut 0,08%. Cele mai mari variații la închidere Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Bittnet Systems: +14,68% Aeta: +13,59% Electroaparataj: +9,33% Cele mai mari scăderi au fost: Rompetrol Well Services: -3,74% Societatea Energetică Electrica: -3,63% Hidroelectrica: -2,91% [...]
Bursa de Valori București a deschis pe scădere pe toată linia , un semnal de răcire după luni de creșteri, cu majoritatea indicilor în teritoriu negativ încă din debutul ședinței, potrivit Economica . Indicele principal BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, era în depreciere cu 0,87%, iar BET-Plus (43 de acțiuni lichide) scădea cu 0,86%. BET-XT, indicele extins al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,82%, în timp ce BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, cobora cu 0,28%. Pe segmente, BET-NG (energie și utilități) consemna o scădere de 0,98%, iar BET-FI (SIF-uri) era aproape neschimbat, cu -0,02%. Excepția de la tendința generală a fost BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, în ușoară creștere, cu 0,12%. Mișcări punctuale: câștigători și perdanți la deschidere Conform datelor BVB citate de publicație, cele mai mari creșteri ale acțiunilor erau: Intercapital SBITOP TR UCITS ETF: +3,75% Patria Bank: +3,32% Erste Group Bank AG: +2,55% Cele mai mari scăderi erau înregistrate de: SSIF BRK Financial Group: -2,22% IAR: -1,55% Rompetrol Rafinare: -1,16% În lipsa altor detalii din sursă despre volume sau cauze, rămâne de văzut dacă deschiderea pe minus se transformă într-o corecție mai amplă sau într-o ajustare de scurtă durată, după avansul din lunile precedente. [...]
Bursa americană a atins noi maxime istorice , pe fondul unui val de rezultate peste așteptări în sectorul legat de inteligența artificială și al scăderii cotațiilor petrolului, potrivit The Guardian . S&P 500 a urcat cu 1,8% și a depășit precedentul record stabilit cu câteva luni în urmă. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 907 puncte (+1,7%), atingând la rândul său un nou maxim, după recordul din ziua anterioară, iar Nasdaq Composite a avansat cu 2,6%. La finalul ședinței, S&P 500 a închis la 7.736,52 puncte, Dow la 54.085,88 puncte, iar Nasdaq la 26.584,99 puncte. Profiturile din „valul AI” împing indicii în sus Printre companiile care au tras piața în sus s-a aflat Palantir Technologies , care a urcat cu 29,5% după ce directorul general, Alex Karp, a spus că veniturile totale au sărit cu 93%, într-un trimestru pe care l-a descris drept „ieșit din comun”. Compania a raportat un profit peste așteptările analiștilor pentru trimestrul de primăvară și și-a majorat estimarea de venituri pentru întreg anul 2026. Caterpillar a câștigat 5,6% după ce a raportat, la rândul său, profit și venituri peste așteptări. Compania a depășit pentru prima dată pragul de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) în vânzări și venituri într-un trimestru, iar directorul general, Joe Creed, a indicat un ritm puternic al comenzilor și un portofoliu în creștere. În material se arată că producătorul beneficiază și de boom-ul AI, inclusiv prin comenzi mai mari pentru turbine folosite la alimentarea centrelor de date. Contextul mai larg rămâne unul de sezon de raportări solide: după rezultate puternice la Amazon și Microsoft, companiile din S&P 500 erau pe traiectoria unei creșteri de aproape 50% a câștigului pe acțiune pentru trimestrul de primăvară față de anul anterior, conform FactSet. În acest cadru, un manager de portofoliu citat, Phil Segner (Leuthold Group), a argumentat că, odată cu avansul profitabilității, acțiunile „nu mai par la fel de scumpe” ca înainte, în condițiile în care prețurile erau încă aproximativ la nivelurile de acum două luni. Petrolul mai ieftin și dobânzile în scădere susțin sentimentul Un alt sprijin pentru bursă a venit din scăderea cotațiilor petrolului. Brent, reperul internațional, a coborât cu 5,3% la 79,36 dolari pe baril (aprox. 365 lei), pe fondul unei schimbări de sentiment în piața petrolului, după o perioadă de volatilitate în iulie, legată de incertitudinile privind războiul cu Iran și ieșirea petrolierelor din Golf. În paralel, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a scăzut la 4,62%, de la 4,70% în ziua precedentă și de la 4,75% la finalul săptămânii trecute. Publicația notează că randamentele mai ridicate cresc costurile de finanțare pentru populație și companii, inclusiv pentru investiții mari precum construirea de centre de date pentru AI, chiar dacă nivelul rămâne peste 3,97% (cât era înainte de războiul cu Iran). Cine a mai mișcat piața Acțiunile producătorilor de cipuri au avut, de asemenea, o contribuție importantă la creșterea indicilor: Nvidia: +2,6% Broadcom: +6,6% Micron Technology: +7,6% Pe partea negativă, Chipotle Mexican Grill a scăzut cu 9,7%, pe fondul temerilor că profiturile viitoare ar putea fi afectate după ce lanțul a retras ardeii jalapeño din unele restaurante în urma unui focar de salmonella; compania a spus că autoritățile sanitare din Minnesota nu mai au îngrijorări în derulare. Pentru investitori, combinația dintre profituri în accelerare în zona AI, petrol mai ieftin și o relaxare a randamentelor a creat un mix favorabil pentru activele de risc, însă evoluția rămâne dependentă de următoarele raportări financiare și de dinamica dobânzilor și a energiei. [...]
Acțiunile Adidas au scăzut cu peste 18% după un profit trimestrial sub așteptări , într-o mișcare care indică cât de rapid penalizează piața companiile ce nu livrează pe fondul unor așteptări ridicate, chiar și atunci când vânzările cresc, potrivit Ziarul Financiar . În primele ore ale ședinței de tranzacționare, titlurile grupului german au coborât cu 18%, cea mai mare scădere intraday din istoria companiei, după raportarea rezultatelor pe trimestrul al doilea. Publicația notează că Financial Times (FT) a relatat despre evoluție. Ce a declanșat corecția: profit sub estimări, costuri de marketing în creștere Adidas a raportat un profit net din operațiunile continue de 398 milioane euro (aprox. 2,09 mld. lei) în T2, în creștere cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar sub estimările analiștilor, care indicau 430 milioane euro (aprox. 2,25 mld. lei). Compania a indicat drept factor principal creșterea cheltuielilor de marketing, care au fost cu 30% mai mari decât în urmă cu un an, pe fondul investițiilor suplimentare în campaniile dedicate Cupei Mondiale la fotbal. Analiștii Deutsche Bank au avertizat că, deși trimestrul a fost „bun” în termeni absoluți, așteptările ridicate asociate Cupei Mondiale au amplificat riscul de dezamăgire pentru investitori. Contextul operațional: pariul pe Cupa Mondială și presiunea concurenței Cheltuielile legate de Cupa Mondială organizată în această vară în America de Nord au crescut cu 212 milioane euro (aprox. 1,11 mld. lei), în condițiile în care CEO-ul Bjørn Gulden încearcă să reducă diferența față de Nike. Gulden a descris turneul drept un succes pentru companie: „Această Cupă Mondială a fost ca un basm pentru mine. Sunt extrem de mândru de ceea ce au reuşit echipele noastre din întreaga lume. Nu cred că am fi putut scrie un scenariu mai bun.” Adidas a vândut de patru ori mai multe tricouri și de două ori mai multe mingi de fotbal față de turneul din Qatar de acum patru ani și a generat aproximativ 1,5 miliarde euro (aprox. 7,86 mld. lei) din vânzările legate de Cupa Mondială. Vânzări record, dar marje sub presiune Rezultatul sub așteptări la nivel de profit a venit în pofida unor venituri record în T2, de 6,7 miliarde euro (aprox. 35,1 mld. lei), în creștere cu 14% la cursuri de schimb constante. Creșterea a fost susținută de cererea pentru produse de alergare și fotbal și de avansul vânzărilor în America Latină și China, unde Nike se confruntă cu un declin al vânzărilor, potrivit articolului. În același timp, vânzările de încălțăminte au crescut cu doar 1%, pe fondul volatilității din piața produselor „lifestyle” (încălțăminte și îmbrăcăminte pentru purtare de zi cu zi), mai dependentă de promoții. Adidas a precizat că cererea pentru modelele retro Samba și Gazelle a rămas solidă. Gulden a indicat presiunea din retail, în special în Europa, ca factor care apasă segmentul: „Piaţa încălţămintei lifestyle, în special cea destinată bărbaţilor, este în prezent sub presiune din cauza reducerilor masive practicate de mulţi retaileri, în special în Europa, dar şi pe multe alte pieţe.” [...]
Ministerul Energiei își întărește controlul asupra direcției de investiții a Hidroelectrica pentru 2027–2030 , după ce acționarii companiei au aprobat în AGA un document care fixează ținte și priorități ce urmează să fie integrate în viitoarea „Scrisoare de așteptări”, potrivit Ziarul Financiar . Adunarea generală ordinară a avut loc pe 30 iulie, iar documentul aprobat este intitulat „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiţii a Hidroelectrica S.A., ale cărei elemente se impun a fi integrate în viitoarea Scrisoare de aşteptări”, conform informațiilor publicate de BVB. Ce cere statul, ca acționar majoritar Demersul vine în contextul în care Ministerul Energiei deține 80% din acțiunile Hidroelectrica și solicitase anterior un „angajament ferm” privind extinderea investițiilor. Direcțiile strategice vizate pentru perioada 2027–2030 includ: dezvoltarea de capacități de stocare în baterii; proiecte în surse regenerabile, precum eolian și solar; retehnologizări; revizuirea indicatorilor de performanță ai conducerii. Context bursier și financiar Hidroelectrica (simbol H2O) este cel mai mare producător de energie din România și este evaluată la circa 90 de miliarde de lei, după o creștere de aproape 60% a acțiunilor în ultimul an, conform aceleiași surse. În T1/2026, compania și-a majorat profitul net cu 122%, la 1,3 mld. lei, pe fondul unui debit al Dunării mai mare și al extinderii portofoliului de clienți. Veniturile au ajuns la 3,1 mld. lei, în creștere cu 67%. De ce contează pentru investitori Aprobarea documentului în AGA formalizează așteptările acționarului majoritar privind alocarea capitalului și criteriile de performanță ale managementului, într-o companie cu pondere mare în piața de capital locală. În practică, țintele privind stocarea, regenerabilele și retehnologizările pot influența ritmul investițiilor și prioritățile operaționale în intervalul 2027–2030, urmând să fie reflectate în „Scrisoarea de așteptări” menționată în document. [...]
