Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Private Banking a fost desemnată pentru al treilea an la rând „Romania’s Best International Private Bank”, potrivit BankingNews, în urma anunțului făcut la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, eveniment organizat la Londra.
În aceeași competiție, divizia de private banking a Raiffeisen Bank a mai primit distincțiile „CEE Best Chief Investment Office” și „Romania’s Best for Structured Products”, conform comunicatului citat de publicație.
Premiile Euromoney Private Banking Awards sunt acordate anual de revista financiară Euromoney și evaluează bănci și instituții financiare pe baza unui sondaj global în rândul profesioniștilor din industrie, luând în calcul calitatea serviciilor, expertiza în administrarea averii, inovația în produse și performanța pe piețele locale și internaționale.
În cazul Raiffeisen Private Banking, banca indică drept fundament al acestor rezultate performanțe financiare și o strategie de diversificare a ofertei, cu soluții de investiții și management al averii adaptate profilului și obiectivelor clienților.
Raiffeisen Bank arată că, în 2025, activele totale administrate în cadrul Raiffeisen Private Banking & Premium Invest au depășit 4 miliarde de euro, în creștere cu 18%. Potrivit băncii, aproximativ două treimi din această creștere a fost susținută de segmentul de clienți Private Banking.
Tot în 2025, activele clienților din segmentele Private Banking și Premium Invest deținute în produse de investiții au urcat la 1,7 miliarde de euro, un avans de 19%, conform datelor prezentate în comunicat.
În zona investițiilor sustenabile, banca precizează că a inclus în ofertă două noi fonduri internaționale axate pe sustenabilitate, pe lângă cele 11 fonduri ESG deja disponibile (ESG este o abreviere folosită pentru criterii de mediu, sociale și de guvernanță în evaluarea investițiilor).
Totodată, în 2025, Raiffeisen Private Banking menționează finalizarea a 9 oferte de certificate, cu o valoare totală de 57 milioane de euro, precum și relansarea serviciilor de brokeraj la finalul anului, cu acces pentru clienți la acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe de capital din Europa și America.
Alexandru Cristescu, Director Raiffeisen Private Banking & Premium Invest, a legat reconfirmarea premiului de activitatea echipei și de relația cu clienții, inclusiv prin dezvoltarea unei comunități în jurul diviziei.
„Reconfirmarea, pentru al treilea an consecutiv, a titlului de Romania’s Best International Private Bank la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, validează eforturile unei echipe care și-a asumat pe deplin misiunea de a-și sprijini clienții în administrarea performantă a finanțelor personale.”
Raiffeisen mai precizează că direcția de Private Banking a fost lansată în 2012 și că divizia deservește peste 3.200 de clienți de private banking în România, cu sediul în București și birouri în principalele orașe din țară, punând accent pe consultanță personalizată și confidențialitate.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 1 miliard de euro pentru BID. Decizia, prezentată de G4Media , deblochează majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și prelungește garanția de stat, ceea ce poate crește capacitatea instituției de a atrage finanțare și de a împinge creditarea către zone unde piața privată rămâne reticentă. Comisia Europeană a aprobat măsurile notificate de România pentru BID, instituție creată pentru a facilita accesul la finanțare al companiilor și al proiectelor strategice, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație. Pachetul include atât o infuzie de capital, cât și extinderea mandatului băncii către noi domenii considerate strategice. Capital majorat și garanție de stat prelungită până în 2032 România va majora capitalul BID cu 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , sumă din care 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) provin dintr-un împrumut acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență . În paralel, garanția de stat care urma să expire în 2028 va fi prelungită cu trei ani, până la 31 decembrie 2032 . Comisia Europeană apreciază că aceste măsuri vor consolida capacitatea BID de a atrage finanțare și de a susține investițiile în sectoare unde accesul la credite rămâne limitat. Ce tip de proiecte și companii intră în mandatul extins BID acordă împrumuturi, garanții și finanțări prin capital pentru proiecte de investiții. Printre beneficiarii vizați se află: întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); start-upuri inovatoare; proiecte publice de infrastructură. Sunt menționate, între domeniile eligibile, investiții în sănătate, educație, utilități publice, energie regenerabilă, infrastructură locală, rețele de internet de mare viteză, porturi și aeroporturi. Prin extinderea mandatului, banca va putea finanța și companii aflate în proces de dezvoltare, precum și proiecte din apărare, producție de înaltă tehnologie, industrii bazate pe tehnologii avansate și securitate cibernetică. Filtrul ajutorului de stat: „deficiențe de piață” și monitorizare Executivul european a evaluat măsurile în baza normelor UE privind ajutoarele de stat și a concluzionat că sprijinul este necesar pentru sectoarele care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării de pe piața privată. Evaluarea indică faptul că intervenția este proporțională și limitată la domeniile unde există „deficiențe de piață”, iar activitatea băncii rămâne supusă unor mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a evita denaturarea concurenței și excluderea investitorilor privați atunci când finanțarea poate fi obținută în condiții normale. BID a fost înființată în 2022 pentru a completa activitatea băncilor comerciale. În ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat înființarea instituției cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Conform regulilor europene, măsurile din planurile naționale de redresare și reziliență care implică ajutoare de stat trebuie aprobate în prealabil de Comisia Europeană înainte de aplicare. [...]
Amenda Consiliului Concurenței pe cazul ROBOR nu se traduce automat în bani pentru fiecare debitor , iar eventualele despăgubiri ar presupune procese individuale cu probe și calcule distincte, potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul vine după decizia Consiliului Concurenței de amendare a băncilor cu 3,7 miliarde de lei și pe fondul apariției unor îndemnuri publice către clienți să ceară despăgubiri. Reprezentantul FinBan, Murgulescu, susține că se „vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine” înainte ca decizia motivată să fie publică și înainte ca instanțele să se pronunțe, iar confuzia între amendă și despăgubire ar fi întreținută „voit” și „complet neetic/fals”. „Prima mare confuzie care trebuie clarificată este aceasta: o amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat că fiecare client are bani de primit.” Ce înseamnă amenda și de ce nu devine „restituire” către clienți Argumentul central este de natură juridică și ține de efectele unei sancțiuni administrative: amenda se plătește la bugetul de stat și nu stabilește, prin ea însăși, existența unui prejudiciu pentru fiecare client cu credit legat de ROBOR. „Amenda este o sancțiune administrativă. Ea se plătește la bugetul de stat. Nu se împarte clienților. Nu se transformă automat în despăgubiri.” În consecință, chiar dacă ar exista temei pentru despăgubiri, acestea nu ar rezulta „în bloc” din amendă, ci ar trebui stabilite separat. Dacă se ajunge la despăgubiri: ce ar trebui dovedit în instanță Potrivit aceleiași analize, un demers de recuperare a banilor ar presupune demonstrarea, pentru fiecare caz, a elementelor clasice ale răspunderii: fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului. „Trebuie dovedite separat fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului.” Cu alte cuvinte, miza se mută din zona unei sancțiuni aplicate de autoritate în zona probelor concrete: cât a pierdut efectiv fiecare client și în ce măsură pierderea ar fi fost cauzată direct de conduita sancționată. Disputa de fond: „contact” între bănci versus efect asupra indicelui Murgulescu mai afirmă că în spațiul public se amestecă noțiuni diferite – „contact, coordonare, cartel și manipulare” – și amintește declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , potrivit cărora băncile nu ar fi făcut un cartel pentru stabilirea nivelului indicelui, ci s-ar fi influențat între ele. În această logică, întrebarea-cheie nu ar fi dacă a existat contact între bănci (participarea la mecanismul de piață pentru stabilirea indicelui fiind impusă de lege), ci dacă schimburile de informații au redus incertitudinea competitivă și, mai ales, dacă au produs un efect concret asupra ROBOR. Chirițoiu a declarat că procesul de fixing al ROBOR ar fi fost „viciat” cu „fracțiuni” de procent. Analiza citată insistă însă că, pentru o acuzație de manipulare, trebuie răspuns la întrebarea: care ar fi fost nivelul „corect” al indicelui în absența conduitei sancționate – solicitare pe care, potrivit textului, ar fi formulat-o și BNR către Consiliul Concurenței. Context economic: de ce simplificarea „ROBOR a crescut doar artificial” e greu de susținut În același material se arată că evoluția ROBOR trebuie citită în contextul macroeconomic al ultimilor ani (inflație ridicată, criză energetică, război la graniță, deficite mari, creșterea dobânzii de politică monetară). În acest cadru, „costul banilor crește” ca mecanism economic, nu ca rezultat automat al unei „conspirații”, susține Murgulescu. Profit notează și datele invocate în analiză: ROBOR la 3 luni a urcat de la circa 2% la peste 8% pe an, în timp ce inflația a ajuns aproape de 17% pe an în 2022. Chirițoiu ar fi spus, totodată, că nu au fost găsite devieri mai mari ale ROBOR în perioada de maximă creștere. La nivel operațional și de piață, concluzia imediată pentru debitori este că o eventuală „recuperare” nu poate fi tratată ca un drept automat derivat din amendă, ci ca o dispută care depinde de motivarea deciziei, de testul instanțelor și de demonstrarea efectului concret asupra fiecărui contract de credit. [...]
Raiffeisen Bank România își extinde oferta pentru antreprenori cu un pachet dedicat medicilor , mizând pe stimulente de cost (zero comisioane pe perioade determinate) și pe finanțări cu marje definite pentru activitatea curentă, overdraft și leasing, potrivit Raiffeisen Bank România . Noua „ Premium Medical ” este integrată în comunitatea GatadeBusiness și vizează atât medicii la început de drum, cât și cabinetele și clinicile. Oferta este structurată pe două direcții: soluții pentru nevoi financiare personale și soluții pentru business. În plus, banca spune că pachetul include beneficii și pentru pacienții cabinetelor și clinicilor, prin acces la finanțări și posibilitatea de plată în rate a serviciilor medicale. Ce include pachetul pentru medicii antreprenori (business) Pentru componenta de business, banca listează mai multe beneficii și condiții comerciale, între care: 24 de luni cu zero comision de administrare lunară pentru pachetele de cont curent IMM Plus, Optim sau Extra; card de debit Visa Business Platinum cu taxă zero timp de 12 luni pentru primul card emis; credit pentru activitatea curentă cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR la 1 lună; comision de acordare 0,5% (minim 500 lei), zero comision de administrare și zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; overdraft cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR O/N; comision de acordare 0,5% (minimum 1.000 lei), zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; înscriere în Programul Multishop, cu acces la peste 600.000 de utilizatori de carduri de credit Raiffeisen Bank, potențiali clienți pentru plata în rate a serviciilor medicale; leasing auto: marjă în euro de 0,99% pe an + EURIBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 15 euro/lună (aprox. 75 lei/lună), avans minim 10%, perioadă de până la 60 de luni; leasing pentru echipamente medicale: marjă în lei de 1,99% pe an + ROBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 110 lei/lună, perioadă de până la 60 de luni. Componenta pentru medici (personal) Pe zona de servicii pentru persoane fizice, oferta include: bancher personal dedicat pentru realizarea planului financiar, adaptat nevoilor și obiectivelor personale; pachet cont Premium Banking cu 12 luni zero comision de administrare lunară; credit de nevoi personale cu dobândă fixă de la 5,95% și sume de până la 50.000 euro (echivalent în lei). Context: legătura cu GatadeBusiness Raiffeisen Bank încadrează pachetul „Premium Medical” ca extensie a beneficiilor din comunitatea GatadeBusiness, care include parteneriate și instrumente digitale pentru antreprenori, cu obiectivul de a simplifica activitatea curentă și de a susține dezvoltarea pe termen lung. „Acum, din poziția de bancher antreprenor, împreună cu Divizia de Antreprenori din Raiffeisen Bank, vrem să ne arătăm respectul pentru ei și pacienții lor, dându-le timp să se ocupe de ceea ce știu ei mai bine – salvarea de vieți”, a declarat Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Pentru detalii despre produsele pentru persoane fizice, banca indică pagina sa dedicată: Raiffeisen Bank . [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
Consiliul Concurenței deschide calea pentru litigii civile legate de ROBOR , după ce a explicat că sancțiunile aplicate unor bănci vizează un schimb de informații confidențiale și strategice în procedura de „fixing” (stabilire) a indicelui, fapt care ar fi putut influența dobânzile la credite, potrivit Agerpres . Autoritatea susține că decizia este rezultatul unei investigații derulate „potrivit legii”, pe baza probelor din dosar și cu respectarea drepturilor procedurale ale părților. În esență, Consiliul Concurenței afirmă că participanții la stabilirea ROBOR aveau obligația legală de a acționa independent, fără coordonare cu ceilalți concurenți, iar schimbul de informații sensibile în timpul fixing-ului reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în UE în ultimii ani. De ce contează: efect potențial asupra dobânzilor și a veniturilor băncilor Consiliul Concurenței indică faptul că încălcarea confidențialității cotațiilor ferme din perioada de fixing, prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementări sectoriale naționale și europene, „permite coordonarea cotațiilor” pentru obținerea unui ROBOR mai ridicat la maturitățile de 3 luni și 6 luni. Aceste maturități influențează dobânzile la credite, ceea ce, în interpretarea autorității, ar fi putut genera venituri suplimentare „fără riscurile normale” asociate unor tranzacții comerciale. Autoritatea mai precizează că sancțiunile sunt calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora. Ce urmează: contestarea în instanță și posibile acțiuni pentru prejudicii Decizia urmează să fie comunicată părților și poate fi contestată la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare. Consiliul Concurenței spune că impune și măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurențiale constatate, astfel încât regulile să fie respectate în perioada procedurii de fixing. În același timp, autoritatea arată că eventualele prejudicii suferite de clienți pot fi solicitate pe calea acțiunilor civile, în fața instanțelor competente. Consiliul Concurenței subliniază însă că nu stabilește, prin decizia de sancționare, cuantumul despăgubirilor, dar constatarea încălcării poate fi folosită în procese civile, în condițiile legii. Reacția industriei: ARB respinge acuzațiile și cere „explicații concrete” Precizările Consiliului Concurenței vin după ce Asociația Română a Băncilor (ARB) a anunțat că respinge acuzațiile din dosarul privind stabilirea ROBOR și solicită instituției să detalieze reglementările pretins încălcate și mecanismele prin care ar fi fost distorsionată piața. ARB invocă și rolul BNR ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare, precum și existența cadrului european privind prevenirea abuzului de piață. Consiliul Concurenței mai afirmă că nu va comenta public elemente confidențiale din dosar și nu va înlocui dezbaterea juridică din instanță cu o polemică publică, dar are obligația de a informa publicul despre deciziile adoptate, în limitele legii. [...]
Comisia Europeană pregătește o recalibrare a supravegherii bancare, cerând o toleranță mai mică la „risc zero”, într-un demers care ar putea schimba modul în care băncile din UE finanțează economia și își dimensionează capitalul, potrivit Newsweek , care citează un proiect de raport consultat de Euractiv. Documentul – un proiect al raportului Comisiei Europene privind competitivitatea bancară, așteptat să fie publicat oficial în iulie – pledează pentru o „schimbare culturală” la nivelul băncilor, autorităților de reglementare și auditorilor, astfel încât supravegherea să se concentreze pe riscurile „semnificative” pentru stabilitatea financiară, nu pe o abordare de tip „toleranță la risc zero”. De ce contează: mai mult credit și investiții, dar cu o linie fină între prudență și relaxare În logica proiectului, o supraveghere excesiv de rigidă poate ajunge să frâneze finanțarea economiei și investițiile necesare pentru competitivitatea Europei. Raportul leagă explicit competitivitatea pieței unice bancare de competitivitatea economiei UE, sugerând că o capacitate mai mare de asumare a riscului ar putea susține activitatea economică. În același timp, proiectul precizează că autoritățile de reglementare și auditorii „nu trebuie să coboare ștacheta controalelor și echilibrului necesare”, dar ar trebui să construiască mai multă „încredere” și relații de colaborare cu funcțiile de business ale băncilor pe care le controlează. Context: presiune pentru reducerea poverii de reglementare și comparația cu SUA Proiectul apare pe fondul unei agende mai largi la Bruxelles de reducere a sarcinii de reglementare pentru companii și după plângeri repetate ale băncilor europene că regulile actuale le afectează competitivitatea globală, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, dereglementează segmente ale sistemului financiar american, potrivit materialului. Totodată, proiectul se înscrie într-o discuție mai veche despre revizuirea cadrului prudențial construit după criza financiară din 2008. Ce ar putea urma: „recalibrare” și posibile ajustări pentru băncile mici Maria Luís Albuquerque , comisarul UE pentru finanțe, a spus recent că „pendulul” s-a mutat după 2008 prea mult în direcția opusă asumării de risc și că ar putea fi necesară „o oarecare recalibrare”, pentru a găsi „punctul optim între stabilitatea financiară și capacitatea de asumare a riscurilor”. Pe de altă parte, există și critici față de direcția de relaxare: Max Kretschmer, ofițer de presă la Finance Watch, a avertizat într-un editorial pentru Euractiv că, la 18 ani de la criză, „lecțiile prudențiale se pierd”. Un oficial bancar citat în articol descrie proiectul drept „destul de superficial” ca substanță, dar menționează printre puținele semnale concrete ideea unui nou „regim” de reglementare pentru băncile mai mici și posibile evaluări regulate ale cerințelor de capital realizate de Autoritatea Bancară Europeană. În rest, oficialul susține că propunerile sunt suficient de vagi încât „ar putea cuprinde în cele din urmă aproape orice în practică”. [...]
