Știri
Știri din categoria Bănci
Rusia mută costul securității către bănci, după ce o nouă lege le permite să opereze sisteme anti-dronă și să își înarmeze personalul, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de pe teritoriul rus, potrivit Mediafax.
Măsura, descrisă ca fără precedent, vine într-un moment în care Moscova are dificultăți tot mai mari în protejarea infrastructurii critice – de la rafinării și aeroporturi, la conducte și fabrici implicate în efortul de război – pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. Informațiile sunt prezentate de The Guardian, citat în material.
Potrivit noii legi adoptate de parlamentul rus, instituții precum Sberbank și alte companii financiare pot opera sisteme de apărare împotriva dronelor fără implicarea directă a armatei sau a forțelor speciale.
Un element cu impact economic direct este că nota de plată pentru protecția anti-dronă revine companiilor, nu statului. Anatoli Aksakov, șeful comisiei financiare din Duma de Stat, a confirmat că firmele vor trebui să își organizeze singure apărarea în fața atacurilor.
În același context, Alexander Șohin, liderul principalului lobby de afaceri din Rusia, i-a transmis lui Vladimir Putin că marile companii sunt pregătite să cumpere inclusiv arme mai grele și sisteme electronice de război pentru protecție.
În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, vizând rafinării, aeroporturi militare, depozite de combustibil, nave, fabrici de explozibili și componente electronice pentru armată.
Potrivit analiștilor occidentali citați în material, obiectivul ar fi forțarea Rusiei să își disperseze apărarea aeriană pe un teritoriu foarte mare, ceea ce ar reduce protecția unor zone strategice precum Moscova sau frontul din Ucraina și ar lăsa alte regiuni vulnerabile.
Dincolo de dimensiunea militară, decizia introduce o schimbare operațională pentru sectorul financiar: băncile și alte instituții vor trebui să își construiască propriile capabilități de securitate anti-dronă și să bugeteze aceste cheltuieli. În practică, asta poate însemna costuri suplimentare recurente și proceduri interne noi, într-un moment în care infrastructura critică este tot mai des țintită.
Materialul notează că această decizie arată cât de mult schimbă dronele modul în care se poartă războaiele moderne.
Recomandate
Banca Transilvania începe să-și adapteze sucursalele pentru accesibilitate prin implementarea Step-Hear, o soluție de orientare asistivă care oferă ghidaj audio persoanelor cu deficiențe de vedere, potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este extinderea accesului autonom la servicii în spațiile băncii, printr-o tehnologie deja folosită internațional în locații publice și private. Prima unitate echipată este Sucursala BT Cluj, pe Calea Dorobanților 27-29, Cluj-Napoca. Banca leagă alegerea de proximitatea față de Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, ceea ce ar urma să genereze un impact imediat în comunitatea locală. Implementarea va fi extinsă treptat și în alte sedii, fără ca instituția să indice un calendar sau un număr de locații vizate. Cum funcționează, concret, ghidajul audio Step-Hear se bazează pe o aplicație mobilă gratuită, disponibilă în App Store și Google Play, care transformă telefonul într-un instrument de navigare. Sistemul folosește comunicarea Bluetooth între telefon și dispozitivele Step-Hear instalate în locații. În sucursala din Cluj, tehnologia permite identificarea unor zone-cheie pentru accesarea serviciilor, inclusiv: intrarea; ghișeele; bancomatele. Context: accesibilitate și inițiative ESG în BT Implementarea Step-Hear este încadrată de bancă în agenda sa de accesibilitate și inițiative ESG (mediu, social, guvernanță). În același context, BT indică și alte proiecte recente sau susținute de bancă, între care Raportul de sustenabilitate BT 2025 , evenimentul D&I Living Library , întâlnirea Accessibility Beyond Limits , extinderea PEDITEL pentru diaspora și continuarea proiectului what’s next . Separat, banca amintește că în septembrie 2025 a anunțat soluții de accesibilizare pentru persoane cu nevoi speciale (locomotorii, de auz și de vedere), inclusiv prin optimizarea site-ului și a aplicației BT Pay. BT mai precizează că este membră a Camerei de Comerț Române pentru Diversitate și semnatară a Cartei Diversității , iar angajamentul pentru accesibilitate vizează adaptarea serviciilor, produselor și sediilor, precum și susținerea unor inițiative sociale de incluziune. [...]
Banca Transilvania își păstrează profilul „Low Risk” la riscurile ESG, cu un scor de 15 , într-o evaluare care poate conta în percepția investitorilor și în costul finanțării, pe fondul presiunilor de reglementare și raportare în zona de sustenabilitate, potrivit Banca Transilvania . Ratingul este acordat de Sustainalytics (parte a grupului Morningstar) și vizează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). BT arată că rezultatul confirmă „robustețea programelor, practicilor și politicilor” băncii pentru gestionarea ariei ESG. În clasamentele incluse în evaluare, banca se poziționează pe locul 127 din aproape 1.000 de bănci la nivel mondial și pe locul 44 din aproape 600 de bănci la nivel regional, conform aceleiași surse. Ce semnal transmite ratingul pentru finanțare și conformare BT detaliază câteva concluzii asociate ratingului: Expunere limitată la riscurile ESG , sub media sectorului băncilor regionale; Gestionare adecvată a aspectelor ESG , cu un profil general de risc scăzut; Procese de management ESG pentru identificarea, prevenirea și gestionarea riscurilor, plus practici de guvernanță; Transparență , prin raportare ESG aliniată standardelor internaționale și bunelor practici; Integrarea sustenabilității în business , prin progres constant în includerea principiilor de sustenabilitate în modelul de business; Credibilitatea evaluării externe , Sustainalytics fiind prezentată ca reper obiectiv și recunoscut internațional pentru performanța ESG. Context: cine este Sustainalytics și ce evaluează Sustainalytics este descrisă ca unul dintre furnizorii globali relevanți de ratinguri ESG, care evaluează companiile în funcție de expunerea la riscuri ESG specifice industriei și de capacitatea de a le gestiona, oferind investitorilor un reper standardizat pentru evaluarea performanței și a riscurilor de sustenabilitate. BT mai precizează că informații suplimentare sunt disponibile pe platforma de Relații cu investitorii/pagina ESG și în Raportul de sustenabilitate 2025 al băncii. [...]
Salt Bank pregătește abonamente lunare, dar le leagă de încasarea veniturilor și investiții recurente , într-o mișcare care urmărește să transforme aplicația în „banca principală” a clienților, nu doar într-un cont secundar, potrivit unei analize Economedia . Banca nu a făcut încă un anunț oficial, însă utilizatori ai aplicației au semnalat în comunități și pe rețele sociale apariția unor opțiuni noi, iar pe site a fost activat și un link dedicat, salt.bank . Din informațiile obținute neoficial din platformă, Salt ar urma să treacă parțial la un model „freemium” (servicii de bază gratuite, cu opțiuni plătite pentru beneficii suplimentare), similar cu cel folosit de jucători internaționali precum Revolut . Planul standard ar rămâne neschimbat, iar peste el ar apărea două niveluri cu beneficii extinse, inclusiv servicii de tip lifestyle și facilități de călătorie. Cât ar costa noile planuri și ce condiții ar putea elimina taxa Structura discutată în comunitățile de clienți indică trei niveluri: Salt (Standard): 0 lei/lună , cu funcționalitățile actuale (card multicurrency, schimb valutar, administrare cont). Salt Everyday: 30 lei/lună , poziționat ca plan intermediar pentru utilizare zilnică. Salt Premium: 80 lei/lună , pachetul de top, cu servicii financiare și facilități de travel. Miza nu este doar încasarea unei taxe lunare, ci condiționarea gratuității de comportamente care cresc utilizarea activă a băncii. Conform datelor analizate, costul lunar ar putea fi redus la 0 lei dacă utilizatorii îndeplinesc, lunar, două condiții: Încasarea veniturilor recurente : minimum 2.500 lei pentru Everyday și minimum 5.000 lei pentru Premium (venituri cumulative de la persoane juridice). Tranzacționare/investiții : cel puțin o investiție lunară realizată direct în aplicația Salt. Diferențierea: asigurări, lounge-uri și plafoane mai mari la ATM Un comparativ tehnic care a circulat în comunitățile de clienți arată că diferențele dintre planuri ar fi date în special de servicii conexe (asigurări și asistență) și de limite mai mari pentru retrageri de numerar fără comision. Printre elementele menționate: Asistență rutieră în Europa : disponibilă la Everyday și Premium (pentru 1 mașină), precum și la Founders. Asigurare de călătorie în Europa și acces lounge (Priority Pass) : incluse la Premium și Founders. Dobândă la Cont & Spaces : 3% la Premium și Founders. Plafon ATM fără comision : 900 lei (Standard), 1.500 lei (Everyday), 3.000 lei (Premium și Founders), toate cu 5 retrageri. Plăți internaționale gratuite : 2 pe lună la Premium și Founders. În plus, apare și o secțiune de „goodies” non-bancare, marcată „coming soon”, fără detalii comerciale. Analiza notează că aceasta ar putea indica o direcție de gamificare sau un program integrat de cashback, însă informațiile sunt, deocamdată, incomplete. Ce se întâmplă cu clienții „Founders” Un punct sensibil al tranziției este comunitatea „Founders”, primii utilizatori ai platformei. Conform documentelor analizate, Salt Bank ar urma să păstreze promisiunea „Odată Fondator, mereu Fondator”: Salt Founders rămâne 0 lei/lună , fără condiționare de încasarea salariului sau de investiții lunare. Ca beneficii, conturile Founders ar fi asimilate aproape integral pachetului Salt Premium, inclusiv acces la lounge-uri, asigurare de călătorie și dobânda de 3% la sold. În prezent, pe site-ul băncii este activ doar un formular de pre-înregistrare pentru notificare la lansarea oficială. Salt Bank a depășit recent pragul de 750.000 de clienți , la doi ani de la lansare, potrivit aceleiași analize. [...]
Banca Transilvania își consolidează poziția în clasamentele de brand, cu o valoare estimată la 876 milioane de euro. Potrivit Banca Transilvania , banca a urcat pe locul 2 în topul Brand Finance România 50 (ediția 2026), de pe poziția a treia, pe fondul creșterii valorii de brand. Evaluarea Brand Finance România 50 2026 este realizată de Brand Finance (Marea Britanie), companie specializată în evaluarea brandurilor. În același timp, BT indică și o recunoaștere la nivel european: banca este „cel mai puternic brand bancar din Europa” în 2026, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 92,9 din 100 și rating AAA+, conform raportului Brand Finance Banking 500 2026 , publicat în martie 2026. De ce contează: brandul devine un activ economic măsurabil În metodologia Brand Finance, „valoarea brandului” este definită ca beneficiul economic net pe care l-ar genera licențierea brandului pe piața liberă — un indicator al contribuției comerciale a brandului la performanța generală a companiei. Separat, „puterea brandului” măsoară soliditatea și diferențierea față de competitori, pe baza unor indicatori precum reputația, loialitatea și percepția publică. În comunicat este inclusă și o declarație a directorului general, Ömer Tetik : „Rezultatele vorbesc, înainte de toate, despre relațiile pe care noi, ca brand, le construim. Un brand devine cu adevărat puternic atunci simplifică alegeri, când este apreciat și, mai ales, dorit.” Context: concentrarea valorii în topul brandurilor românești În 2026, valoarea totală a celor mai importante 50 de branduri românești a ajuns la 7,4 miliarde de euro, iar primele cinci branduri — Dacia, Banca Transilvania, DIGI, eMAG și Dedeman — reprezintă peste 54% din valoarea totală, conform datelor citate în comunicat. Brand Finance evaluează anual peste 6.000 dintre cele mai mari branduri la nivel global și publică peste 100 de analize care acoperă industrii și piețe din întreaga lume, mai arată sursa. [...]
BERD lansează la București un program InvestEU care pune pe masă garanții de 220 mil. euro pentru bănci, cu țintă de finanțări verzi de peste 275 mil. euro în România , mizând pe rolul băncilor locale în distribuția creditării către firme și populație, potrivit Ziarul Financiar . Programul, prezentat ca fiind „pentru sectorul financiar din România”, este susținut de InvestEU și realizat în parteneriat cu Uniunea Europeană și băncile locale. Miza operațională este accelerarea investițiilor „verzi” (sustenabile) printr-un mecanism de garantare care reduce riscul pentru finanțatori și, implicit, poate crește volumul de credite acordate. Ce aduce concret programul: garanții și efect de multiplicare în creditare Kristina Zagar, director EU Banks & Structured Finance în cadrul BERD, a declarat pentru ZF că, prin programul InvestEU, instituțiile financiare din România vor primi garanții de 220 mil. euro (aprox. 1,15 mld. lei ), iar băncile ar urma să finanțeze la rândul lor investiții sustenabile de peste 275 mil. euro (aprox. 1,44 mld. lei ) pe plan local. Din perspectiva pieței bancare, mesajul-cheie este că garanțiile sunt gândite să „deblocheze” finanțarea, în special acolo unde proiectele verzi sunt mai greu de bancabilizat (adică de structurat astfel încât să fie acceptate la creditare în condiții comerciale). De ce contează rolul băncilor locale în InvestEU BERD argumentează că băncile locale sunt „absolut esențiale” pentru succesul unor programe de tip InvestEU deoarece înțeleg mai bine piața, clienții și nevoile locale de investiții. În acest context, Zagar a indicat că parteneriatul cu băncile locale ar permite extinderea acoperirii programului către segmente care pot avea dificultăți în accesarea finanțării verzi: gospodării; IMM-uri; corporații. „Prin parteneriatul cu băncile locale putem maximiza acoperirea şi amploarea programului, pentru a ajunge la gospodării, IMM-uri şi corporaţii, care altfel ar putea întâmpina dificultăţi în accesarea finanţării verzi. Aceste instituţii sunt cel mai bine poziţionate pentru a iniţia şi structura tranzacţii, a interacţiona direct cu clienţii şi a transforma obiectivele de politică în investiţii viabile din punct de vedere comercial.” Ce urmează Materialul nu precizează calendarul de implementare sau lista băncilor partenere. Informația centrală este lansarea programului la București și parametrii financiari anunțați (garanții și volumul estimat al finanțărilor mobilizate) pentru investiții sustenabile în România. [...]
În criza din 2008, unele bănci au cerut lichiditate de la BNR fără garanții , episod pe care guvernatorul Mugur Isărescu îl descrie ca un semnal de vulnerabilitate operațională și de neînțelegere a regulilor de finanțare interbancară, potrivit Economedia . Isărescu a relatat că, în toamna lui 2008, pe fondul înghețării piețelor și al lipsei de lichidități („lei gheață”), reprezentanți ai unor bănci au venit seara la Banca Națională, după închiderea pieței, să ceară lei împrumut, deși nu aveau titluri de stat pentru a garanta operațiunea. În relatarea guvernatorului, directoarea i-ar fi întrebat dacă au titluri de stat, iar răspunsul a fost negativ, urmat de solicitarea ca BNR să le dea totuși lei. „E rușinea rușinilor, să nu știi cum funcționează piața, să te duci să ceri bani dacă nu ai linii deschise”, a povestit Mugur Isărescu. De ce contează: disciplina colateralului și accesul la lichiditate Episodul descris pune în prim-plan o regulă de bază în finanțarea de la banca centrală: accesul la lichiditate se face, în mod obișnuit, contra garanții. Isărescu a explicat că BNR acordă împrumuturi băncilor prin „facilitatea Lombard” doar dacă acestea depun drept garanție titluri de stat (obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor). În 2008, conform relatării, unele bănci nu aveau astfel de titluri disponibile pentru a accesa finanțarea în lei, dar au încercat să obțină bani după închiderea pieței, fără colateral. Guvernatorul a comparat situația cu solicitarea unui „credit uriaș” fără nicio garanție. Context: criza a blocat lichiditatea, iar piața s-a „închis” Relatarea este plasată în momentul în care criza financiară globală a ajuns și în România, iar băncile s-au confruntat cu lipsa de lichiditate. În acest cadru, cererea de finanțare de ultimă instanță de la banca centrală devine critică, însă rămâne condiționată de regulile de colateral și de mecanismele pieței. [...]
